Panait Istrati (1884-1935)a

~ Amintirea zilei – Today’s Memory* ~

 

Panait Istrati -tânărPanait Istrati

10 august 1884 Brăila – 16 aprilie1935, București


 

Panait Istrati (Gherasim Istrati) a fost scriitor de limbă română și franceză, supranumit „Maxim Gorki al Balcanilor”.

S-a născut ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit, pe care nu l=a cunoscut. Nu a fost atras prea mult școală, fiind chiar repetent doi ani în clasele primare.

Născut în Brăila precupeților și negustorilor de toate națiile – greci, evrei, turci, arabi, armeni etc., viitorul mare scriitor al românilor a muncit de copil, încercând de toate; ucenic la plăcintăria lui Kir Nicola, la Pescăriile Statului, la Atelierele Docurilor Portuare, la o fabrică de frânghii, portar de noapte la un hotel, mecanic, lăcătuș, cazangiu, revoluționar socialist, publicist și așa mai departe.

Atunci când nu i-a mai ajuns Brăila, cât era ea de mare și de populată, „și-a luat lumea în cap”, fiind și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român.

Panait Istrati 75

În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandriadin Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare, din 1906, reprezintă publicistică în presa muncitorească din România, articolul de debut fiind Hotel Regina în revista România muncitoare, în care relata un episod de exploatare a unui chelner de către patronul unui restaurant. Acest comportament de om revoltat a fost definitoriu pentru toată cariera lui publicistică și literară. Între 1910–1912 a publicat, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. A colaborat și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. S-a apropiat de cercurile socialiste.

Panait Istrati, Bilili et Nikos Kazantzaki en Ukraine 1928

I-a plăcut mult să călătorescă, drumurile l-au purtat la Constantinopol, Alexandria, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne.

În 1920 s-a stabilit pe Coasta de Azur, unde, în pragul sinuciderii, a scris confesiunea Ultime cuvinte dedicată lui Romain Rolland. Nu a trimis-o, a încuiat-o într-un cufăr. Pe 3 ianuarie 1921 și-a tăiat gâtul cu un brici, în parcul Albert din Nisa. A fost internat și salvat, iar scrisoarea, găsită în buzunarul său, a ajuns la Romain Rolland, trimisă de poliție la ziarul L’Humanité. În martie, Romain Rolland i-a scris pentru prima dată, fiind inceputul unei voluminoase corespondente.

Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată de Romain Rolland, care-i scria: „Dragă prietene, nu mai aștept să-mi găsesc timpul necesar să-ți răspund. Nu mai pot aștepta, după ce am devorat Chira Chiralina în toiul nopții… Trebuie să-ți spun numaidecât. E formidabilă!”.

Chira Chiralina • Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Regia Cătălina Buzoianu, Muzica: Nicu Alifantis

A publicat apoi romanele: Ciulinii Bărăganului, Nerantzula, Les Récits d’Adrien Zograffi (Poveștile lui Adrian Zograffi), Codine (Codin). A publicat zeci de romane, atât în română cât și în franceză, iar operele sale au fost traduse în peste 30 de limbi.

A fost căsătorit de trei ori, prima nevastă fiind văduva liderului mișcării socialiste, Ștefan Gheorghiu, bun prieten al acestuia. S-a stins din viață la 51 de ani, singur și bolnav de tuberculoză, la sanatoriul Filaret din București.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Panait_Istrati

 

Ciulinii Bărăganului (1957)

 

***** [In English] *****

Panait Istrati (2)Panait Istrati

10 August 1884, Brăila – 16 April 1935

 

Panait Istrati was a Romanian writer of French and Romanian expression, nicknamed The Maxim Gorky of the Balkans.

His first attempts at writing date from around 1907 when he started sending pieces to the socialist periodicals in Romania, debuting with the article, Hotel Regina in România Muncitoare (Working Romania).

Panait Istrati – Mihail

In 1923 Istrati’s story Kyra Kyralina (or Chira Chiralina) was published with a preface by Romain Rolland. It became the first in his Adrien Zograffi literary cycle. Rolland was fascinated with Istrati’s adventurous life, urging him to write more and publishing parts of his work in Clarté, the magazine that he and Henri Barbusse owned. The next major work by Istrati was the novel Codine.

Codin (1963)

Istrati was first noted for the depiction of one homosexual character in his work.

More on: https://en.wikipedia.org/wiki/Panait_Istrati

*****

 

Români care au schimbat lumea: Panait Istrati [TVR1]

 

#todaysmemory #romanifrumosi #istoriaRomaniei #PanaitIstrati

----------

*Ediție revizuită și adăugită

4 comentarii la „Panait Istrati4 min read

  1. Pingback: 12 August în istoria românilor

  2. Pingback: 16 Aprilie în istoria românilor

  3. Pingback: 8 Iulie în istoria românilor

  4. Pingback: 12 August în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: