Calea Ferată Adjud–târgu Ocna. Salina Tg. Ocna (salina.ro)
Istoria României România frumoasă Romanian Visual Art Today's Memory

28 Septembrie în istoria românilor25 min read

Calea ferată Adjud–Târgu Ocna Aristide Caradja Vasile Pârvan Emil Scarlat Skeletti Chiril Tricolici Sorin Gheorghiu Martin S. Martin Mihai Cioroianu-Galiani Anita Hartig

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: S-a inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud–Târgu Ocna. Salina Tg. Ocna [salina.ro]


 

1448 – A început campania militară antiotomană a lui Iancu de Hunedoara

1448 Iancu De HunedoaraIancu de Hunedoara a făcut o nouă încercare de a lovi puternic stăpânirea otomană în Balcani, pe Valea Moraviei, la sud de Dunăre, cu ajutorul albanezilor lui Skanderbeg. Înaintarea armatelor principale a început la 28 septembrie pe la vărsarea Moravei în Dunăre. Armatele Țării Românești au trecut Dunărea pe la Severin, înaintând pe valea Timocului și făcând joncțiunea cu trupele lui Iancu la Niș. De aici armata întreagă a pornit către sud până la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) în jurul zilei de 14–15 octombrie, unde trebuiau să se întâlnească cu trupele lui Scanderberg.

1732 – Inocențiu Micu Klein a fost înscăunat episcop la Făgăraș

Prin diploma imperială din 25 februarie 1729 împăratul romano-german Carol al VI-lea l-a numit pe Ioan Micu, încă student la Trnava (Slovacia), 1732 Inocențiu Micu Klein înscăunat Episcop episcop de Făgăraș și Alba Iulia, ridicându-l totodată în funcția de consilier imperial; a terminat seminarul și a intrat în mănăstirea greco-catolică ruteană din Muncaci. La 5 septembrie a primit titlul de baron, devenind și purtătorul numelui Klein (Micu în germană). În 23 septembrie a fost hirotonit preot, iar în 25 septembrie s-a călugărit luând numele de Inocențiu, fiind numit și consacrat episcop în 1730. După hirotonire a plecat la Viena, unde a insistat pentru asigurarea drepturilor acordate – legal – poporului român prin diplomele leopoldine. Revenit în Transilvania a fost înscăunat la Făgăraș, în 28 septembrie 1732.

1737 – Memoriul lui Inocențiu Micu Klein în numele națiunii române din Transilvania

Inocențiu Micu Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele națiunii române din Transilvania. Față de refuzul episcopului de a înlocui termenul „națiunea română” cu acela de „români” sau de „plebea românească”, Dieta ungară nu a permis citirea documentului.

1848 – Sfârșitul revoluției din Muntenia

Generalul român Gheorghe Magheru a hotărât dizolvarea taberei de voluntari de pe Câmpul lui Traian de la Râureni (Vâlcea). 1848 Gheorghe MagheruGheorghe Magheru își stabilise cartierul general la Schitul Troianu de la Râureni, începând cu 2 august 1848. Tabăra militară a fost dizolvată la 28 septembrie, în urma intervenției armatei turcești în Țara Românească. Printr-o proclamație către poporul român, după ce menționa scopul pentru care fusese organizată tabăra și țelurile nobile ale revoluției, Magheru condamna purtarea neloială a Porții otomane și anunța demobilizarea pentru a nu provoca un „război nepotrivit între noi și două puteri mari”. Generalul Magheru, împreună cu grupul de ofițeri din statul său major, a trecut, pe la Câineni, în Transilvania, nu înainte de a adresa un apel către dorobanții și pandurii aflați la Râureni de a răspunde cu promptitudine la chemarea oricărui fruntaș al revoluției, într-o situație favorabilă pentru Țara Românească, în vederea reluării luptei de emancipare socială și națională. S-a încheiat astfel Revoluția în Țara Românească; autocrațiile rusă și otomană eradicau experimentul muntean de emancipare națională și socială, care era prea aproape de granițele lor ca să fie tolerat.

1848 – Memoriul poporului român din Transilvania înaintat Curții vieneze

Documentul a fost adoptat încheierea celei de-a treia Adunări naționale de la Blaj (2/14–16/28 septembrie). Determinați de intoleranța nobilimii maghiare, reprezentanții români transilvăneni au sprijinit chiar și o posibilă apropiere cu Imperiul Habsburgic prin crearea unui stat autonom românesc în inima acestuia. Se dorea chiar unirea celor trei provincii sub conducerea Austriei. La finele Adunării, o delegație de români ardeleni a adresat memoriul Curții de la Viena.

1861 – S-a născut Principele Aristide Caradja

28 septembrie 1861, Dresda – 29 mai 1955, București

Entomolog și jurist, membru de onoare (din 1930) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe din România. S-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici. A trăit o mare parte a vieții sale pe domeniul sau din Grumăzești, aici a studiat și a colecționat o vestită colecție de fluturi care astăzi se află la Muzeul „Grigore Antipa” din București. 1861-1955 Aristide Caradja EntomologColecția număra aproximativ 120.000 exemplare, între care sunt circa 3 000 de tipuri de diverse categorii, construind un tezaur de însemnătate mondială. Întregul material a fost colectat cu ocazia expedițiilor științifice întreprinse în Asia Centrală, China, Tibet, Pamir, Siberia orientală, Asia Mică, Palestina, Algeria, Sicilia, Spania, America de Sud etc. Între 1899–1901 a publicat cel mai complet catalog al microlepidopterelor cunoscute până atunci în România, urmat până în 1905, de încă trei suplimente, apoi a publicat la Dresda trilogia „Bietrag zur Kenntnis uber die Geographische Verbreitung den Pyraliden, Tortriciden und Mikrolepidopteren” (Contribuții la cunoașterea distribuției geografice a piramidelor, Tortricidae s Microlepidoptere).

1868 – Primul Congres național-bisericesc al românilor ortodocși din Transilvania și Ungaria

 

1868 Andrei ȘagunaConvocat de Andrei Șaguna, cu scopul de a stabili principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria și de a începe organizarea mitropoliei și a structurilor acesteia în baza unei noii constituții, s-a desfășurat la Sibiu, în perioada 16/28 septembrie–7/19 octombrie. Au participat câte 10 preoți și 20 de mireni din fiecare eparhie, aleși prin votul credincioșilor. Congresul a adoptat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, sancționat de autoritatea de stat la 28 mai 1869. 1868 Sibiu Congres Național- Bisericesc

1876 – A încetat din viață Costache Negri (14 mai 1812, Iași, Principatul Moldovei – 28 septembrie 1876, Târgu Ocna, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești)

Scriitor, publicist, diplomat, participant la Revoluția de la 1848

1878 – Moțiunea Parlamentului României privind hotărârile Congresului de la Berlin

La data de 15/28 septembrie, Parlamentul României a fost obligat să accepte hotărârile Congresului de la Berlin. 1878 Parlamentul României Congresul De La BerlinSilită de hotărârea Puterilor Mari și spre a nu fi o piedică la întărirea păcii, Camera împuternicește Guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile și militare din Basarabia […]” Prin tratat, România pierdea Basarabia istorică (sudul Basarabiei Țariste) retrocedat Moldovei în 1856 și a obținut, la presiunile Rusiei, Dobrogea. Rusia a forțat acest schimb oferind Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor în schimbul Județelor Cahul, Izmail și Bolgrad, fiind interesată de zona strategică a Gurilor Dunării. Delegația română, formată din primul ministru, Ion C. Bratianu și din ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu a protestat, în timpul lucrărilor Congresului de la Berlin, arătînd justețea faptului că se recunoștea independența României și că Dobrogea și Delta Dunării reveneau țării-mamă, aratînd totodată că aceste teritorii istorice sunt în componența României, și aici trebuie sa rămînă. Cedarea efectivă a celor trei județe din sudul Basarabiei s-a făcut la 1/13 octombrie 1878, prin retragerea autorităților române, fără semnarea vreunui document, care să fie interpretat ca o recunoaștere oficială a acestei situații; Rusia a început ocuparea Basarabiei istorice.

1882 – S-a născut Vasile Pârvan

28 septembrie 1882, Perchiu, Tecuci/Bacău – 26 iunie 1927, București

Istoric, arheolog, epigrafist și eseist, membru titular (din 1913) al Academiei Române. A studiat Istoria la Universitatea din București, avându-i profesori pe Nicolae Iorga și Dimitrie Onciul și apoi în Germania, unde s-a specializat în Istorie antică. A fost profesor la Universitatea din București, s-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizației greco-romane. 1882-1927 Vasile PârvanA elaborat un vast plan național de cercetări arheologice, întreprinzând săpături sistematice în așezări din Dobrogea și Muntenia; a descoperit, în 1913, cetatea Histria. Și-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naționalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialiști ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerțului în antichitatea clasică. În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în stațiunile arheologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parțiale ale săpăturilor a scris Getica (1926), cea mai importantă lucrare a sa, o vastă sinteză istorico-arheologică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic și cultural al daco-geților. A avut un rol deosebit în crearea noii școli românești de arheologie, a organizat Școala română din Roma, instituție pentru perfecționarea tinerilor arheologi și istorici, și a inițiat și condus apariția anuarelor acesteia Ephemeris Dacoromana și Diplomatarium Italicum, precum și prima serie a revistei Dacia. A fost membru al mai multor academii și societăți științifice din străinătate. Din operele sale: M. Aurelius Versus Caesar și L. Aurelius Commodus, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, Cetatea Tropaeum, Începuturile vieții romane la gurile Dunării, Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato-danubiene.

1884 – S-a inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud–Târgu Ocna

Prin Decretul Regal nr. 1099/16 aprilie 1881, s-a hotărât construcția căii ferate Adjud–Târgu Ocna, sub conducerea inginerului constructor Anghel Saligny, poate una dintre cele mai importante realizări ale sale, având o lungime de peste 50 de km și făcând legătura între Moldova și Ardeal. Tronsonul, parte din calea ferată Adjud–Siculeni (Ciceu), proiectul înscriindu-se într-un complex gândit pentru a fi folosit pentru așa-zisele „drumuri ale sării”, așa cum erau cunoscute la acea vreme traseele Câmpina–Telega, Buda–Slănic și Adjud–Tg. Ocna. A fost inaugurată la data de 22 iunie 1884 pentru traficul de călători, când s-a dat în folosință Gara Mare din Târgu Ocna și la 28 septembrie 1884 pentru traficul de marfă. Tronsonul de 50 de km face parte din calea ferată Adjud–Siculeni (Ciceu), legătura între Moldova și Ardeal. Gara Mare a fost distrusă în timpul primului război mondial.

1884 – S-a născut Wilhelm Karl Knechtel

28 septembrie/10 octombrie 1884, București – 8 martie 1967, București

Zoolog, entomolog, profesor universitar etnic german, fondatorul școlii românești de entomologie agricolă în România, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A absolvit Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău în 1902 și a studiat la Școala Superioară de Agricultură Stuttgart–Hohenheim (Germania) între 1904–1907. 1884-1967 Wilhelm Karl KnechtelS-a specializat în domeniul protecției plantelor în Italia la Napoli–Scatati și la Institutul de biologie din Berlin–Dahlem. Din 1937 a devenit Doctor în Științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie, profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău, entomolog la Ministerul Agriculturii din București, șef al Secției de entomologie agricolă la Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. A publicat 65 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și străinătate, a făcut cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor: Thysanoptere din România. Studii morfologice, Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor.

1888 – S-a născut Emil Scarlat Skeletti

28 septembrie 1888, Galați – 10 martie 1969, București

Compozitor și ofițer, membru al Societății Compozitorilor Români. Ca ofițer, a urcat toate treptele armatei până la gradul de general. A participat la primul război mondial, la luptele de la Burdujeni, Mărășești, Hâncești; în a doua campanie din Ardeal a activat în cadrul Statului major al Diviziei a Doua de Cavalerie; 1888-1969 Emil Scarlat Skeletti Compozitoraghiotant regal al Regelui Ferdinand (1920–1927); ajutor de comandant al Regimentului de Escortă Regală, după decesul Regelui Ferdinand, până la întoarcerea Principelui Carol; atașat militar la Legația Română din Roma. A fost distins cu Ordinul Steaua României cu spade în grad de Cavaler, cu panglica de Virtutea Militară (1919), Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare conferit de Președintele Republicii Franceze (1924), Comandor de Onoare al Ordinului Regal Victorian, conferit de Regele George al V-lea (1924), Ordinul Japoniei, cl.IV și Insignele Soarelui-Răsare (Soleil-Levant) (1924), titlul de Adjutant Regal Onorific al Majestății Sale Regele Mihai (1927). În cei opt ani la Roma, și-a descoperit acel „temperament de artist autentic napolitan”. A fost inclus de criticii de specialitate printre compozitorii napolitani autohtoni, fiind membru al Società italiana degli autori ed editori di Roma. A compus albumele: Zece cântece napolitane, Cântece napolitane și piese de sine stătătoare, partituri pentru voce si pian: Ti porto una lucciola verde, Canzonetta senza parole, Piccola rosa etc. A compus muzică de teatru: Greierele și furnica, Do-Re-Mi, muzică corală: Vrăbiuța, Trenul, Mama, Marșul pionerilor, Marșul tineretului, muzică vocală: Aumône, La Palombe, Cântul Targeliei, Noapte bună.

Emil Scarlat Skeletti – Comme o sole • Orchestra de studio a Radioteleviziunii Române, Dirijor Ludovic Bacs, Voce Valentin Teodorian

1902 – A încetat din viață Iosif Ivanovici (Jovan Ivanović; 28 ianuarie 1845, Timișoara – 16/28 septembrie 1902, București)

Clarinetist, dirijor și compozitor de muzici militare și muzică ușoară; a compus dansuri (vals, cadril, polcă) și marșuri, cea mai cunoscută compoziție a sa fiind Valurile Dunării

1921 – A încetat din viață Petru Grădișteanu (24 februarie 1839 – 28 septembrie 1921, București)

Jurist, publicist, scriitor și om politic liberal; președinte al Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române

1924 – S-a născut Chiril Tricolici

28 septembrie 1924, Lăpușna, Hâncești, Moldova – 8 februarie 2006, Lăpușna

1924-2006 Chiril Tricolici ProzatorProzator, autor de romane de factură polițistă și psihologică, precum și romane pentru copii și adolescenți. A urmat studii juridice la Universitatea din București. A fost redactor la Viața capitalei și Steagul Roșu, secretar responsabil de redacție la revista Autoturism, a lucrat în conducerea Automobil Clubului Român. A debutat în ziarul Viața capitalei (1954) cu note de călătorie și editorial cu romanul Oameni fără identitate (1962). Din scrierile sale: Rolls-Royce, Campionii, Scara de incendiu, Plăcerile jocului, Un cartuș la butonieră, Nebunul din Dallas/Los Alamos etc. În anul 1985, a realizat scenariul pentru pelicula Marele Premiu, în regia Mariei Callas Dinescu.

1930 – S-a născut Livia Rusz

Rusz Lívia; 28 septembrie 1930, Cluj – 26 februarie 2020, Budapesta

Ilustratoare de cărți pentru copii, de origine maghiară. În liceu, a fost remarcată și îndrumată de profesorul Kovács Zoltán, ulterior fondatorul și rectorul Institutului de Arte „Ion Andreescu” din Cluj. A absolvit Institutul de Arte „Ion Andreescu” din Cluj în 1955. Până în 1958, a fost asistent universitar, apoi postul s-a desființat, a devenit ilustratoare la revista pentru copii Napsugár (un fel de Luminița). Tracasată de activiștii politici și de securitatea României comuniste, a fugit în 1987 în Germania, de unde s-a mutat în Ungaria, unde a trăit tot restul vieții în Budapesta. A ilustrat O poveste cu un hobbit de J.R.R. Tolkien, Aventurile lui Mac și Cocofifi (3 vol.) de Lucia Olteanu, Cipi, piticul uriaș de Sandor Fodor, Povești. Povestiri. Amintiri de Ion Creangă, Basme de Wilhelm Hauff, Cântărețul Vrăjitor de Robert Browning etc.

1931 – S-a născut Valeriu Râpeanu

28 septembrie 1931, Ploieștiori, Prahova – 12 iunie 2022

Critic și istoric literar, eseist, profesor universitar, exeget al operei marelui istoric Nicolae Iorga. A urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română din București (1950–1954). 1931-2022 Valeriu Râpeanu Critic și Istoric LiterarA fost redactor la Gazeta literară, Luceafărul, apoi redactor-șef adjunct la Scînteia, vicepreședinte al Comitetului de Radio și Televiziune, director al Editurii Eminescu. A debutat în Gazeta literară (1954) și editorial cu un volum despre George Mihail Zamfirescu (1958), urmat de un alt studiu monografic, Alexandru Vlahuță și epoca sa (1966). Publică eseuri: Noi și cei dinaintea noastră, Interferențe spirituale, Pe drumurile tradiției, Interpretări și înțelesuri, 1975 – Cultură și istorie, vol. I-III, Tărâmul unde nu ajungi niciodată, Memoria și fețele timpului și note de călătorie: Călător pe două continente

1932 – S-a născut Leonida Teodorescu

28 septembrie 1932, Chișinău – 2 august 1994, București

Dramaturg, critic literar, romancier, poet și traducător. A absolvit Institutul „Maxim Gorki” din București în 1956, fiind licențiat în Filologie. În 1970 a obținut titlul de Doctor în Filologie cu teza Dramaturgia lui Cehov, care, publicată în 1972, a primit premiul Asociației scriitorilor din București. 1932-1994 Leonida TeodorescuÎn același an a început cariera didactică la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene. A debutat cu piesa de teatru Crivățul de aseară (1966, Premiul criticii dramatice pentru debut). A publicat volume de teatru: Frunze galbene pe acoperișul ud, Podul fără felinar, Excelsior, Echinox; eseuri: Catharsis; romane: Motelul și literatură pentru copii: Povești despre Irina. A tradus din A.P. Cehov, M. Bulgakov, B. Tomasevski, F.M. Dostoievski etc. A primit Premiul Academiei RSR (1980) pentru piesa Ploaia și anchetatorul.

1934 – S-a născut Sina Dănciulescu

Eufrosina Leonte; 28 septembrie 1934, Ciupercenii Vechi, Dolj

Poetă, prozatoare și critic literar, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1957, devenind Doctor în Filologie în 1985. A fost profesoară de Limba română Ia Rojiște, Dolj, metodistă la Casa Regională a Creației Populare din Craiova, asistent universitar la Institutul Pedagogic și la Universitatea din Craiova. A debutat publicistic cu poezii în Steaua (1957) și a colaborat la Steaua, Scrisul bănățean, Viața Românească, lașul literar, România literară, Ramuri etc. A debutat editorial cu volumul de versuri Ploaie în aprilie (1964). A apărut în volume colective: Sub semnul revoluției, Caiet de poezie, Patos contemporan, Împlinire, Continuitate, Ramuri – volum jubiliar, Almanahul Ramuri. Alte volume de poezii: Sub umbrela mea roz, Zilele una cu alta și Cum. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova (1982).

1939 – A fost format Guvernul Constantin Argetoianu

Consiliu de miniștri al Frontului Renașterii Naționale prezidat de 1939 Constantin ArgentoianuConstantin Argentoianu, care a guvernat România în perioada 28 septembrie–23 noiembrie 1939, după Guvernul Gheorghe Argeșeanu (21 septembrie 1939–28 septembrie 1939), al cărui prim ministru a coordonat personal represaliile autorităților față de asasinarea lui Armand Călinescu. A avut un mandat foarte scurt, pentru că activitatea cabinetului a fost considerată ineficientă de șeful statului; în plin război mondial, regele a considerat că primul ministru „n-are vlaga de care ritmul actual are nevoie” și a decis înlocuirea lui cu Gheorghe Tătărescu.

1939 – S-a născut Sorin Gheorghiu

1939-2008 Sorin Gheorghiu Actor28 septembrie 1939, Focșani – 1 septembrie 2008, București

Actor de teatru, film și televiziune, a jucat pe scenă la Teatrul de Stat „Ioan Slavici” Arad, Teatrul „Alexandru Davila” Pitești, Teatrul Valah Giurgiu, Teatrul de Comedie din București. A fost colaborator al Teatrului Radiofonic, timp de 40 de ani. A apărut în filme: Străinul, Tufă de Veneția, Acțiunea Autobuzul, Secretul lui Nemesis, Examen, precum și în producțiile TV Roșia de un kilogram, Sfântul Mitică Blajinul.

Secretul lui Nemesis (1987)

1939 – S-a născut Ioan Alexandru

28 septembrie 1939, Tohanu Nou, Brașov

Jurist, profesor universitar, doctor și reputat teoretician în domeniul științelor administrative. A obținut diploma de licență în cadrul Facultății de Drept din București (1961), a urmat cursuri post-universitare în Organizarea și conducerea administrației publice, 1939c Ioan Alexandrustagii de specializare la Colegiul Europei (Bruges, Belgia) și la Institutul European de Administrație Publică (Maastricht, Olanda). A susținut teza de doctorat în 1975, sub îndrumarea profesorilor Ioan Ceterchi și Ion Vântu. Din 1992 este profesor universitar în specializarea Drept administrativ și Știința administrației. Este autor a numeroase lucrări: Drept românesc contemporan. Evoluție și perspective, Democrația locală în România contemporană, Drept Administrativ Comparat, Ministerul Public între executiv și justiție, Democrația constituțională – Utopie și/sau Realitate.

1940 – S-a născut Ion Iancu Lefter

28 septembrie 1940, Gura Albești–Albești, Vaslui – 1 martie 1990, Vaslui

Poet. După liceu a fost profesor suplinitor în câteva localități din Moldova și Dobrogea, a urmat cursurile Institutului Pedagogic din Bârlad, devenind învățător, a urmat, la fără frecvență, cursurile Facultății de Filologie a 1940-1990 Ion Iancu Lefter PoetInstitutului Pedagogic din București pe care le-a absolvit în anul 1971, devenind profesor de Limba și literatura română în Vaslui. De-a lungul vieții, a fost șeful stației de radioamplificare Vaslui, inspector la Comitetul de Cultură și Artă din județul Vaslui, bibliotecar, redactor la ziarul Satul socialist (Bacău) și Vremea nouă (Vaslui). A colaborat la Flacăra Iașului, Luceafărul, Gazeta literară, Contemporanul etc. Debutul editorial a avut loc în anul 1969 cu volumul de versuri Sărut, urmat de Starea de duminică, Coroana de spice, Săgetarea cerbului, Gloria ierbii, și volumele postume: Apoteoza lacrimei, Arătura, Trenul de noapte, Cele mai frumoase poezii, Spre Golgota.

1942 – S-a născut Martin S. Martin

Martin Ștefan Constantinescu; 28 septembrie 1942, București

Medic chirurg, publicist și scriitor. A absolvit Facultatea de Medicină din București și a fost unul dintre cei mai talentați chirurgi de la Clinica de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Fundeni. În ciuda valorii sale, recunoscută deopotrivă de colegi și de pacienți, a fost exclus din învățământul universitar. 1942 Martin S. Martin ChirurgAcest abuz, adăugat la umilința cotidiană a vieții din România, la insatisfacții spirituale și materiale, l-a determinat să părăsească definitiv țara în 1985. S-a stabilit în Statele Unite, unde s-a specializat în cardiologie și a practicat timp de nouăsprezece ani cardiologia intervențională în Chattanooga, Tennessee. După retragerea din activitatea medicală, a debutat în scris cu volumul America povestită unui prieten din România, urmat de Cu mâna pe inimă (interviu luat de Corina Negrea), America la răscruce (un dialog transatlantic, cu Cristian Pătrășconiu), Spitalul Fundeni. Istorie și destine (în colaborare cu Dora Petrilă), eseuri și articole în revistele Viața Medicală, Republica, Marginalia și LaPunkt. A tradus, în colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat împreună cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viață în slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar.

1951 – A încetat din viață Petre P. Negulescu (14/ 26 octombrie 1872, Ploiești – 28 septembrie 1951, București)

Filosof, istoric al filosofiei și culturii, profesor universitar și om politic, membru titular al Academiei Române

1952 – S-a născut Viorel Lică

28 septembrie 1952, Sudiți–Nuci, Ilfov – 15 aprilie 2017

Poet. A absolvit Facultatea de Limba si literatura română la Universitatea București, în anul 1979. Īn 1970, a debutat cu versuri în revista Luceafărul. A publicat apoi numeroase volume de poezie: Victoria amărăciunii, Tratat de căință, Opriți-mă din cursă, Împacă-te cu Dumnezeu într-o singură Carte, Cârtița sub cerul liber, Formatul magic, Punctul divin (Premiul Asociației Scriitorilor din București, secțiunea poezie 2007), Ierburi cât casa, nimic altceva. A fost membru și o vreme președintele Comisiei de Cenzori a USR, avînd o apreciată activitate în această calitate.

1966 – A încetat din viață Ioan Cristu Danielescu (29 decembrie 1884, Ploiești – 28 septembrie 1966)

Compozitor, dirijor, profesor; autor a peste 150 de lucrări în domeniul muzicii de teatru, pentru voce și pian și cu deosebire corale

1967 – S-a născut Mihai Cioroianu-Galiani

28 septembrie 1967, București – 10 iulie 1999, K1

Alpinist, instructor. A fost pasionat de tânăr de ascensiune, dar și de sport. Împreună cu soția lui, a participat la expediții în Carpați, Caucaz și Pamir. 1967-1999 Mihai Cioroianu Galiani AlpinistÎn 1997 a urcat pe Nanga Parbat (8.125 m), dedicând acea ascensiune memoriei alpiniștilor Răzvan Petcu și Gabriel Stana, care pieriseră acolo în timpul tentativei de asecensiune cu un an înainte. În 1998 a urcat al doilea „optmiar”, vârful Gasherbrum II (8.035 m),. performanța sa fiind asimilată, la acea vreme, de Ministerul Tineretului și Sportului cu un titlu olimpic. În 1999, pe când se pregătea să urce pe vârful K2 (8.611 m) din Himalaya, a fost suprins de o cădere de pietre. Rănit, el a decedat la puțin timp după accident, fiind îngropat chiar acolo, în Pakistan, de colegii săi de expediție.

1981 – A încetat din viață Aloysius Tăutu (23 decembrie 1895, Terebești, Satu Mare – 28 septembrie 1981, Roma, Italia)

Istoric, preot greco-catolic, membru al Comisiei Pontificale Istorice

1985 – S-a născut Anita Hartig

28 septembrie 1985, Bistrița

Soprană, cântăreață de operă. Cântă de la vârsta de zece ani. A absolvit Liceul de Muzică din Bistrița și Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2006). A debutat în 2006 cu rolul Mimi din La Boheme la Opera Națională Română din Cluj-Napoca. 1985 Anita Hartig SopranăA devenit membră a ansamblului Operei de Stat din Viena în septembrie 2009unde a debutat în: Musette și Mimi în La Boheme, Pamina în Die Zauberflöte, Despina în Così fan tutte, Zerlina în Don Giovanni, Marzelline în Fidelio, Micaela în Carmen și Susanna în Le nozze di Figaro. În 2012 a debutat la Teatro alla Scala din Milano, în rolul Mimi din La Boheme. A cântat la Opera Royal din Londra, a interpretat Simfonia nr. 2 de Mahler la Festivalul „George Enescu” din București, la Opera Metropolitană, la Bayerische Staatsoper, la Opera de Bastille de la Paris, precum și la Balul de Operă din Viena, a debutat în rolul Violettei în La Traviata, la Gran Teatre del Liceu din Barcelona și în rolul lui Liù în Turandot la Opera Metropolitană din New York. La nouă ani după debutul ei la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, a revenit într-un spectacol special, jucând rolul Mimi. A mai jucat și la: Sala Kanagawa Kenmin din Yokohama, Sala de concerte Megaron din Atena, La Monnaie la Bruxelles, Opera Națională Galeză din Cardiff, Deutsche Oper Berlin, Opera de Stat din Hamburg, Sala din Moscova și Opera Națională din București.

Giacomo Puccini – La Bohème „Mi Chiamano Mimi” • Marseilles Opera, Dirijor Yvan Cassar

1987 – A încetat din viață Aurel Gurghianu (11 mai 1924, Iclănzel, Mureș – 28 septembrie 1987, Cluj-Napoca)

Poet, traducător și publicist; asociat cu gruparea de la revista clujeană Steaua

1990 – Premiera spectacolului O trilogie antică

1990 O Trilogie AnticăMontată la Teatrul Național din București de către regizorul Andrei ȘerbanTrilogia conține piesele Electra de Sofocle, Medeea și Troienele de Euripide. 1990 Premieră - O Trilogie AnticăCu: Maia Morgenstern, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Olga Delia Mateescu, Ileana Stana Ionescu, Ioana Bulcă, Claudiu Bleonț, Leopoldina Bălănuță, Mircea Rusu, Florina Cercel și alții.

Vremea Troienelor în regia lui Andrei Șerban la FNT 2013

1993 – România a primit aviz favorabil de aderare la Consiliului Europei

1993 Adunarea Parlamentară A Consiliului EuropeiÎn ședința din 28 septembrie 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Avizul 176 privind cererea României de aderare la CE.

1999 – A încetat din viață Vasile Boghiță (Mihai Vasile Boghiță; 25 iulie 1932, Ianca, Brăila – 28 septembrie 1999, Bistrița)

Actor de teatru și film

2001 – Demersuri de aderare la NATO

România a transmis la NATO Planul Național de Aderare din cadrul ciclului III MAP.

2004 – Instituirea Zilei NATO în România

A fost adoptată Legea nr. 390/28 septembrie 2004 pentru instituirea Zilei NATO în România, referitoare la instituirea unei sărbători care să celebreze aderarea României la NATO, Ziua NATO urmând fi aniversată anual, în prima duminică a lunii aprilie.

2004 – Institutul Pasteur din București a organizat Ziua Porților Deschise

Pentru prima dată de la înființare (1895), s-a permis accesul curioșilor în camerele secrete în care se produc vaccinurile.

2004 – A încetat din viață Liviu Comes (13 decembrie 1918, Șerel, Hunedoara – 28 septembrie 2004, București)

Compozitor, muzicolog și profesor universitar la Conservatorul din Cluj; a compus muzică de cameră, vocal-simfonică, simfonică, corală

2004 – A încetat din viață Geo Dumitrescu (Gheorghe V. Dumitrescu; 17 mai 1920, București – 28 septembrie 2004)

Poet, traducător, gazetar și scriitor; membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România; membru corespondent al Academiei Române

2005 – A încetat din viață Bianca Balotă (Bianca Marcu; 8 august 1936, Focșani 28 septembrie 2005, Nisa)

Prozatoare, ziaristă și redactor de carte

2006 – A încetat din viață Virgil Ierunca (Virgil Untaru; 16 august 1920, Lădești, Vâlcea – 28 septembrie 2006, Paris)

Critic literar, publicist și poet care a trăit în Franța începând cu 1947; a colaborat la postul de radio Europa Liberă cu Actualitatea Culturală Românească și Povesta vorbei; a fost soțul scriitoarei Monica Lovinescu

2006 – A încetat din viață Dan Goanță (1955, Turnu Severin – 28 septembrie 2006, București)

Jurnalist de radio și televiziune, scriitor; producător, editor și prezentator la Redacția în limba română a BBC World Service

2007 – A încetat din viață Savel Stiopul (Savel Leontin Știopul; 15 iunie 1926, Cluj – 28 septembrie 2007, București)

Regizor, scenarist și actor cu o bogată activitate publicistică și de cultură cinematografică

2012 – A încetat din viață Alexandru George (George-Alexandru Georgescu; 6 aprilie 1930, București – 28 septembrie 2012, București)

Prozator, eseist, traducător din limba franceză, istoric și critic literar

 

Ziua limbii cehe

Ziua limbii cehe a fost instituită prin Legea nr. 130 din 8 octombrie 2014, care stipulează că, în fiecare an, la această dată, se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători, în localitățile în care trăiesc membri ai comunității și în instituțiile de învățământ în care se predă limba cehă ca limbă maternă. De asemenea, la organizarea acestor evenimente pot contribui și autoritățile centrale și locale.

 

2014 – A încetat din viață Nicolae Corneanu (21 noiembrie 1923, Caransebeș, Caraș-Severin – 28 septembrie 2014, Timișoara)

Ierarh în Biserica Ortodoxă Română, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului; membru de onoare al Academiei Române

2020 – A încetat din viață Dan C. Jipa (20 decembrie 1935, București – 28 septembrie 2020, București)

Geolog și profesor, membru corespondent al Academiei Române

 

#todaysmemory #istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanifrumosi #romanianvisualart

----------

*Ediție revizuită și adăugită

0 comentarii la „28 Septembrie în istoria românilor25 min read

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: