Mihail Sebastian (1907-1945) -cover

~ Amintirea zilei – Today’s Memory ~

 

Mihail Sebastian (1)Mihail Sebastian

Iosif M. Hechter; 18 octombrie 1907, Brăila – 29 mai 1945, București

 

Romancier, dramaturg, eseist şi publicist.

S-a născut într-o familie de origine evreiască. A urmat clasele primare şi Liceul „Nicolae Bălcescu“ în oraşul natal. A absolvit Facultatea de Drept şi Facultatea de Filosofie ale Universităţii din Bucureşti, după care a încercat, fără succes, să-şi ia doctoratul la Paris.

A fost secretar la o importantă casă de avocatură din epocă, fiind și avocat pledant. A debutat în 1926 cu versuri în revista ieşeană Lumea. Bazar săptămânal şi, în publicistică (sub pseudonimul Mihail Sebastian) la ziarul Politica. Din 1928 a început să publice la Universul literar, Tiparniţa literară, Vremea. Descoperit de Nae Ionescu, președintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta să colaboreze la revista pe care o conducea, Cuvântul, unde l-a cunoscut pe Mircea Eliade, unul din viitorii săi prieteni. Din 1933 a devenit redactor la Cuvântul, publicaţie care, după asasinarea lui I.G. Duca, a fost suspendată din cauza pronunţatei orientări progardiste a directorului său. A fost apoi redactor la România literară (săptămânal condus de Liviu Rebreanu), a colaborat la revista Azi (condusă de Zaharia Stancu), Revista Fundaţiilor Regale (redactor între 1936–1940), Rampa, Viaţa românească, L’Indépendance roumaine etc.

Jocul de-a vacanța Teatru TV (1981) • Regia Geo Saizescu, Cu: Florin Piersic, Violeta Andrei, Matei Alexandru, Tamara Buciuceanu-Botez, Victor Moldovan, Sebastian Papaiani, Coca Andronescu, Marian Hudac, Mariana Cercel, Vasile Filipescu

A debutat editorial cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet găsit (1932), urmat de un volum de nuvele, Femei. În 1934 a publicat De două mii de ani…, cu o prefaţă de Nae Ionescu, despre ce înseamnă să fii evreu în România. Atacurilor şi criticilor tendenţioase declanşate de publicarea acestui volum le răspunde cu lucrarea polemică Cum am devenit huligan (1935). A publicat mai multe romane: Orașul cu salcâmi (1935, Premiul Societății Scriitorilor Români) şi Accidentul (1940), influențate de Proust, Flaubert și alți romancieri francezi.

Orașul cu salcâmi • Adaptare radiofonică de Rodica Suciu-Stroescu, Cu: Adrian Pintea, Mirela Gorea, Eusebiu Ștefănescu, Virginia Mirea, Răzvan Ionescu, Ion Pavlescu, Jeanine Stavarache, Marina Maican, Ruxandra Sireteanu, Rodica-Sanda Țuțuianu, Violeta Berbiuc, Ion Punea, Ion Siminie

S-a impus în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Jocul de-a vacanța (1939), Steaua fără nume (1942), Ultima oră (ulterior ecranizate); piesa Insula a rămas neîncheiată – a scris doar primele două acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. A fost publicist, ținând, printre altele, cronică muzicală și memorialist.

Insula Teatru radiofonic (1987) • Dana Dogaru, Adrian Pintea, George Constantin, Ştefan Mihăilescu Brăila, Tamara Buciuceanu Botez, Ana Ciontea, Dumitru Chesa, Dem Savu

Prin legislația antisemită de la începutul anilor ’40 (Decretul-lege din 9 august 1940), la 7 septembrie 1940 i s-a interzis să profeseze ca jurnalist și i s-a retras și licența de avocat pledant. A predat Literatura română la Liceul Evreiesc din Bucureşti. În perioada războiului nu a avut drept de semnătură, reprezentarea pieselor sale a fost interzisă. Piesa Jocul de-a vacanța a fost interzisă, iar pentru face posibilă reprezentarea piesei Steaua fără nume, un fost coleg de liceu, avocatul Ştefan Enescu, a acceptat rolul de „autor“ al piesei, sub pseudonimul Victor Mincu. Piesa a debutat la 1 martie 1944, având un mare succes.

Steaua fără nume Teatru TV (1983) • Regia: Eugen Todoran, Cu: Enikő Szilágyi, Florin Zamfirescu, Octavian Cotescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Petre Gheorghiu, Rodica Tăpălagă, Camelia Maxim, Teodor Danetti, Sandu Sticlaru, Ion Anghel, Cornel VulpeMihail Sebastian (2)

La începutul anului 1945 a fost numit consilier la Ministerul Afacerilor Externe. În acelaşi an, s-a înfiinţat Universitatea Liberă Democratică, unde urma să ţină cursuri şi Mihail Sebastian. Dar în ziua de 29 mai, în drum spre Universitate, a fost lovit de un camion, curmându-i viața la vârsta de 38 de ani.

Piesa Ultima oră s-a jucat după moartea sa, la Teatrul Național București, sub direcția lui Zaharia Stancu.

Ultima oră (Teatru TV) (1993) • Regia: Dinu Cernescu,  Cu: George Constantin, Sebastian Papaiani, Ion Chelaru, Traian Stănescu, Mihai Dinvale, Geo Costiniu, Eusebiu Ştefănescu, Teodor Danetti, Stelian Cărbunaru, Dan Mustaţă, Ilinca Goia, Ica Matache, Mihaela Juvara

Inedit vreme de cincizeci de ani, Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului (1935–1944), a fost publicat în 1996 la Editura Humanitas, a fost tradus şi editat în mai multe ţări: Franţa, SUA, Olanda, Cehia, Marea Britanie şi Germania (ediţia germană a primit, în 2006, Premiul „Geschwister Scholl“). Originalul a fost scos din țară prin curier diplomatic de fratele său mai mic, Andrei Benu Sebastian, și a ajuns la Ierusalim. În prezent originalul se găsește la Universitatea din Ierusalim, frații săi aflându-se în posesia unor copii fotografice.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sebastian

 

De două mii de ani Teatru radiofonic • Marius Stănescu, Mihai Bisericanu, Doru Ana, Petre Nicolae, Ion Lucian, Rodica Negrea, Rodica Mandache, Dan Condurache, Stelian Stancu, Monica Davidescu, Mihai Constantin, Ionel Mihăilescu,  Ana Ioana Macaria, Pavel Bartoş, Eduard Bănărescu

 

#todaysmemory #todayspersonality #istoriaRomaniei #romanifrumosi #MihailSebastian

13 comentarii la „Mihail Sebastian

  1. Pingback: 14 Noiembrie în istoria românilor

  2. Pingback: 30 Decembrie în istoria românilor

  3. Pingback: Ștefan Mihăilescu–Brăila

  4. Pingback: 25 Februarie în istoria românilor

  5. Pingback: 1 Martie în istoria românilor

  6. Pingback: Gina Patrichi

  7. Pingback: 24 Mai în istoria românilor

  8. Pingback: 17 Iunie în istoria românilor

  9. Pingback: Coca Andronescu

  10. Pingback: 12 Iulie în istoria românilor

  11. Pingback: 10 Septembrie în istoria românilor

  12. Pingback: 12 Septembrie în istoria românilor

  13. Pingback: 25 Septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: