~ Amintirea zilei – Today’s Memory* ~
Maria Lătărețu
Maria Borcan; 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj – 27 septembrie 1972, Românești, Botoșani
Maria Lătărețu a fost cântăreață de muzică tradițională și muzică populară oltenească, una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită Privighetoarea Gorjului, Crăiasa cântecului românesc.
Maria Lătărețu – Mai ții minte măi dragă Marie
Copilăria i-a fost marcată de lipsuri materiale, fiind al șaisprezecelea copil într-o familie de țărani a cărei singură avere era căsuța cu două încăperi, șubrezită de trecerea vremii, fiind nevoită să muncească pentru a-și sprijini familia. S-a dovedit talentată de mic copil, a cântat la hore, nunți și petreceri boierești, etc. Ioniță Borcan, fratele artistei, o acompania la chitară, la petrecerile sătești unde încântau audiența.
Maria Lătărețu – Pupa-ți-aș coama, Bălan
La 13 ani Ioniță i-a cumpărat o chitară și a învățat-o să se acompanieze.
Așa cum erau acele vremuri, la doar 17 ani s-a căsătorit cu vioristul Mihai Lătărețu, solistul unui taraf, din comuna Letești. Împreună au cântat mulți ani în mai toate satele din județul Gorj și în scurt timp a devenit celebră în întreaga Oltenie.
Deși a avut șase copii, doar un băiat a supraviețuit. Pierderea copiilor i-a fost cea mai mare durere, care a marcat-o pe tot parcursul vieții. Din această cauză și-a cântat durerea în doina Lie ciocârlie, compusă chiar de ea.
Maria Lătărețu – Lie, Ciocârlie
A ajuns pentru prima dată în București în 1933. O perioadă de timp a cântat la localul „La fânăreasă”. Reîntoarsă în județul natal, în 1937 a fost descoperită în Gorj de o echipă de folcloriști alcătuită din Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop. Încântați de vocea, stilul și repertoriul său tradițional, au invitat-o la București pentru a o înregistra.
Maria Lătăreţu, Privighetoarea Gorjului [imagini din Arhiva TVR]
A cântat prima oară la Radio București pe 29 august 1937. De acolo a început ascensiunea ei profesională, au urmat turneele în țară și străinătate, precum și înregistrările la mai multe case de discuri dar și la Radiodifuziunea Română.
Până în 1949 a cântat cu taraful soțului ei, apoi a devenit prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV, a întreprins numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate: Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Iordania.
Maria Lătărețu – Radu mamii, Radule
De-a lungul carierei sale a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori: Gelu Barabancea, Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea, Nicu Novac.
La nici un an după decesul soțului ei, s-a stins din viață subit în urma unei congestii cerebrale, imediat după încheierea unui concert pe care l-a susținut în județul Botoșani și se află înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.
Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_L%C4%83t%C4%83re%C8%9Bu
Maria Lătărețu – Vă las cântecele mele
#istoriaRomaniei #romanifrumosi #todaysmemory #todayspersonality #MariaLataretu
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 20 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: Benone Sinulescu
Pingback: 27 septembrie în istoria românilor
Pingback: 15 Februarie în istoria românilor
Pingback: 30 Iulie în istoria românilor
Pingback: Ion Luican
Pingback: Ileana Sărăroiu