Constantin Baraschi (1902-1966). Autoportret-detaliu -cover

~ Amintirea zilei – Today’s Memory* ~

 

Constantin Baraschi (1)Constantin Baraschi

17 noiembrie 1902, Câmpulung – 22 martie 1966, București


 

Constantin Baraschi a fost sculptor, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. Primul contact cu sculptura și cu mesteșugul cioplirii pietrei a fost reprezentat de înscrierea sa la Școala de Arte și Meserii a meșterilor italieni stabiliți în jurul anilor 1900 la Câmpulung Muscel. În 1921, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, la clasa de sculptură a lui Dimitrie Paciurea. A părăsit această școală, în 1925, pentru a urma cursurile Academiei Libere de Arte Plastice.

Debutul său public a fost la Salonul Oficial din Capitală din 1925, unde, un an mai târziu, a fost premiat. În 1927 a primit o bursă de studii în Franţa. La Paris, a studiat la Academia Julian, apoi a urmat cursurile libere ale Academiei Le Grande Chaumiere, în atelierul-şcoală al faimosului Bourdelle. După expoziţia de la Bucureşti din 1928, cariera lui Baraschi a intrat pe o traiectorie spectaculoasă.

În 1937, a obţinut Medalia de Aur, la expoziţia internaţională de la Paris, iar un an mai târziu a primit Premiul Academiei Române pentru sculptură.

Printre creațiile sale de referință se numără două altoreliefuri pentru Arcul de Triumf, statuia Nicolae Bălcescu, dezvelită în 1969 la Pitești și două basoreliefuri pentru fațada Institutului de botanică din capitală.

1 Monumentul Apărătorii Predealului, Predeal
Monumentul Apărătorii Predealului, Predeal
2 Monumentul Kilometrul Zero, București
Monumentul Kilometrul Zero, București
2a Monumentul Kilometrul Zero
Monumentul Kilometrul Zero
3 George Enescu, București
George Enescu, București
4 Ion Luca Caragiale, București
Ion Luca Caragiale, București
5 Bust Nicolae Bălcescu, Rotonda Scriitorilor Cișmigiu, București
Bustul lui Nicolae Bălcescu în Rotonda Scriitorilor Cișmigiu, București
6 Medalionul Credința De Pe Arcul De Triumf
Medalionul Credința de pe Arcul de Triumf

La Câmpulung Muscel, oraşul său natal, în Grădina Publică, se află sculpturile sale Nicole Bălcescu, Autoportret, Ţăranca din Muscel şi grupurile statuare de la Cimitirul Flămânda şi de la intrarea în stadion. Este autorul busturilor lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Sahia şi George Coşbuc din parcul „Carol I”. Tot Baraschi a realizat şi cele 16 panouri decorative ale cunoscutului bloc Zodiac din Capitală, de pe Calea Dorobanţi, monument istoric.

Reprezentative pentru creaţia sa artistică sunt monumentele de for public de mari dimensiuni: Aleea Cariatidelor – din parcul bucureştean Herăstrău, element sculptural constitutiv al Ansamblului statuar Fântâna Modura, realizat în anul 1939. Dispuse în două şiruri formate din câte 10 statui ce încadrează aleea, statuile reprezintă ţărănci în costume populare din Muscel şi Mehedinţi, purtând un ulcior pe cap. Statuia Modura, care domină ansamblul, redă o ţărancă bihoreancă din Vadu Crişului, care i-a dat apă dintr-un ulcior lui Carol al II-lea, atunci când regele aterizase forţat în zonă.

10 Fântana Modurei și Aleea Cariatidelor. Originalul Realizat De Constantin Baraschi în 1939
Fântana Modurei și Aleea Cariatidelor. Originalul realizat de Constantin Baraschi în 1939

Ansamblul monumental a fost demolat în perioada comunistă, pe amplasamentul acestuia, fiind înălţată statuia „marelui geniu al omenirii, Iosif Visarionovici Stalin”. Refacerea ansamblului realizat de Constantin Baraschi este opera sculptorului argeşean Ionel Stoicescu, absolvent al Academiei de Artă din Bucureşti. Reconstituirea celebrului anasmblu monumental, realizată în anul 2006 a fost posibilă pe baza fotografiilor de epocă şi a cariatidei originale a Modurei descoperite în Cimitirul bucureştean Bellu.

Alea cu țărăanci cariatide din Parcul Herastrau

A fost implicat direct în executarea, în anul 1938, a monumentului Kilometrul zero conceput de către arhitecţii Horia Creangă şi Ştefan Niculescu, amplasat în centrul Bucureştiului, în faţa ctitoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu, Biserica Sf. Gheorghe.

Devenind, în anul 1950, profesor la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti şi, ulterior, rector, artistul muscelean a elaborat, pentru studenţii săi, primul Tratat de sculptură, extrem de apreciat în mediul universitar.

O maladie cardiacă a frânt pentru totdeauna destinul marelui artist. Incinerat, urna cu cenuşă a fost depusă în Cimitirul Flămânda din Câmpulung-Muscel, unde dăltuise, „din inimă şi din lacrimi”, pentru mama sa, Zoe Baraschi, în 1946, un excepţional monument funerar din marmură albă, impresionând printr-o inedită compoziţie – pe un fus de coloană canelat cu capitel ionic, fiind sculptat capul unui Crist profund îndurerat, dar şi prin semnificaţia destinaţiei acestuia relevată de supremul omagiu inscripţionat pe parapetul de piatră: „În memoria scumpei mele mame şi a tuturor mamelor care, asemeni ei, şi-au închinat viaţa copiilor lor”.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Baraschi

 

***** [In English] *****

Constantin Baraschi (2) AutoportretConstantin Baraschi

17 November 1902, Câmpulung – 22 March 1966, Bucharest

 

Constantin Baraschi was a Romanian sculptor, member of the Romanian Academy, one of the most expressive sculptural art masters, highlighted by a correct rendering of the human anatomy.

Constantin Baraschi was rector at the Institute of Fine Arts in Bucharest, and the only Romanian sculptor who wrote a treatise on sculpture.

He won the Gold Medal at the International Exhibition in Paris (1937), Romanian Academy Award for Sculpture (1938), Silver Medal for sculpture „Saint George” (1940) and the title Honored Master of Art (1951).

7 Țăranca, Cimitirul Bellu, București
Țăranca / Peasant Woman, Cimitirul Bellu, București
8 Cântecul Faunului
Cântecul Faunului / Song of the Faun
9 Fata Pe Valuri Galați
Fata pe valuri / The girl on the waves, Galați

 

*****

 

#todaysmemory #todayspersonality #istoriaRomaniei #romanifrumosi #romanianvisualart #ConstantinBaraschi

----------

*Ediție revizuită și adăugită

4 comentarii la „Constantin Baraschi5 min read

  1. Pingback: 3 August în istoria românilor

  2. Pingback: 20 Decembrie în istoria românilor

  3. Pingback: 9 Iunie în istoria românilor

  4. Pingback: 1 Decembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: