22 August în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Arad a primit în mod solemn titlul de Oraș Liber Regesc

 

1233 – Prima mențiune documentară a unui Ban de Severin, în persoana lui Luca

Banatul Severinului (Banatus Zewriniensis, Terra Zeurino sau Țara Severinului) a fost o formațiune politică, militară și administrativă cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman al regalității maghiare medievale. A cuprins Carașul cu o fâșie din Ardeal, țara Hațegului, ținutul Amlașului și o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinți), o parte din Gorj și din Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munților) de la Dunăre până la Olt.

Primul Ban de Severin, Luca, este menționat în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235), ca vasal al acestuia.

Titlul de Ban, acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani în istoria Severinului, nu este doar un titlu onorific, ci subliniază rolul militar și politic în apărarea granițelor dunărene. Pe lângă autoritate, titlul de cavaler al Ordinului Dragonului, titlul de Ban de Severin a oferit și o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cu care demnitatea era remunerată. Mircea cel Bătrân a purtat și el titlul de Ban de Severin.

1376 – Prima atestare documentară a Lugojului

Lugojul a fost centrul unui district românesc, care și-a păstrat, și prin privilegiile și diplomele regilor maghiari, autonomia până în secolul al XVI-lea. Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Losonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, turcii treceau deseori Dunărea, invadau Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș, a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade.

Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor.

1513 – Incursiunea tătarilor în Moldova

„Vă leato 7021 [1513] avgustu 22 de zile, pre aceasta vreme, Mendi Ghirei hanul au prădat Litva, pănă la Vilna, de multă pagubă au făcut și mulți robi au luat. Așijdirea pre aceiași vreme, Bet Ghirei ficiorul hanului au intratu la Moldova, de au prădat țara pănă la Iași și au arsu târgul și ținutul Cârlegăturii și au ajunsu și pănă la Dorohoiu și pănă la Ștefănești. Iară alții au prădat în jos la Lăpușna și la Chigheciu și de sârgu vrându să iasă cu robii, în Nistru multe suflete au înecatu și robi și de ai sei. Iară asupra lor trimiseasă Bogdan vodă pre Corpaciu hatmanul său, de i-au lovitu cu o mie de oameni și nesocotit dându războiu vitejaște, au căzut de ai noștri șapte sute, iară trei sute au scăpat. Iară tătarii cu pagubă mai multă de apă decâtu de oaste au avut, s-au întorsu la Piericop. Iară Bogdan vodă îngrozindu-să de acea pagubă, au trimis la craiul leșăscu soli, de au poftitu ajutor împotriva tătarilor, de vor vrea să vie de iznoavă, ca să să apere, alta pentru ca să-i sloboază solii, să treacă la Moscu și de toate i-au făcut craiul pre voie” [Grigore Ureche – Letopisețul Țării Moldovei].

1531 – Bătălia de la Obertyn

Confruntare moldo-polonă pentru ținutul Pocuției.

A avut loc între Petru Rareș și hatmanul Jan Tarnowski, pe 22 august 1531, după ce Petru Rareș invadase Pocuția în 1530. Aceasta s-a soldat cu înfrângerea trupelor moldovene și recucerirea Pocuției de către polonezi.

1579 – A încetat din viață Valentin Gref Bakfarc (30 mai 1507 – 15/22 august 1579)

Compozitor transilvănean și lăutist celebru în epocă.

1785 – Patența de desființare a iobăgiei în Transilvania

Datorită răsunetului european stârnit de Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Curtea de la Viena prin împăratul Iosif al II-lea a emis ordonanța prin care li se recunoștea țăranilor iobagi dreptul de strămutare, Patența de desființare a iobăgiei în Transilvania. Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman a vizitat în mai multe rânduri Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”. A emis mai multe legi reformatoare dar, după moartea sa, toate au fost abrogate. Suprimarea definitivă a iobăgiei a avut loc abia în 1848.

1802 – S-a născut Ecaterina Varga

Varga Katalin; 22 august 1802, Hălmeag, Comitatul Târnava Mare, Transilvania/Șercaia, Brașov – cca. 1858, Hălmeag

Eroina moților, luptătoare pentru drepturile românilor din Munții Apuseni. Între anii 1840–1847, a luptat pentru drepturile iobagilor față de autoritățile habsburgice prin petiții adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu, precum și prin memorii susținute personal la Curtea de la Viena, cerând, în numele moților, înlăturarea abuzurilor autorităților vremii. Dată fiind nepăsarea autorităților locale și centrale la cererile moților, Ecaterina Varga a îndemnat populația din Munții Apuseni la nesupunere și împotrivire pe față. Autoritățile, nemulțumite de revendicările ei, au dispus să fie prinsă, fiind urmărită ca instigatoare. Andrei Șaguna, pe atunci vicar episcopal, a ajutat la predarea ei către autorități, răpind-o și astfel trădând-o, la 17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni. A fost închisă la Aiud și la Alba Iulia, timp de aproape patru ani, fără judecată. Procesul a avut loc în 1851, a fost condamnată la încă trei luni de închisoare și apoi exilată în satul său natal, Hălmeag. Se presupune că și-a trăit restul vieții acolo.

1823 – S-a născut Manolache Costache Epureanu

Emanoil Costache Epureanu; 22 august 1823 (sau 1820), Iași, Moldova – 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Imperiul German

Politician, prim-ministru al României, din partea Partidului Conservator, în două rânduri. A studiat în Germania, la Heidelberg, Berlin, Gottingen și Jena, la această ultimă universitate susținându-și, în 1839, Doctoratul în Drept. Întors în țară, s-a implicat în mișcarea de opoziție împotriva politicii domnului Mihail Sturdza, mișcare aflată la originile revoluției de la 1848, apoi în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova (1857) și al Adunării Elective a Principatului (1858). După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, a fost prim ministru în Moldova (1859–1860), calitate în care a făcut primii pași către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor închinate, a luat măsuri de modernizare a armatei și a încercat înființarea unor instituții de credit (bancă națională și credit funciar). Între 1860–1861 a fost singurul prim-ministru moldovean al Principatelor Unite, a elaborat un proiect de înființare a unei Bănci Naționale, cu capital majoritar privat, dar controlată de stat. Dupa detronarea lui Cuza a devenit unul dintre principalii lideri ai Partidului Conservator, a fost președinte al Adunării Constituante, prim-ministru al României.

1834 – Aradul a primit în mod solemn titlul de Oraș Liber Regesc

După pacea de la Karlowitz din 1699, orașul Arad a intrat oficial sub stăpînirea Austriei. Autoritățile au transformat orașul în sediul regimentelor de graniță. La 12 aprilie 1834 a fost semnată de împăratul Austro-Ungariei, Francisc I, diploma prin care Aradul primea statutul de Oraș Liber Regesc.

Transcrierea pe pergament și pictarea stemei orașului au amînat aducerea la Arad a diplomei sigilate. Este posibil ca întîrzierea să fi fost determinată și de dorința casei imperiale de a lega evenimentul de împlinirea, la 1 august, a 30 de ani de la proclamarea lui Francisc I ca împărat al Austriei, precum și de împlinirea vîrstei de 66 ani de către acesta. La data de 21 august 1834, cu prilejul Sărbătorilor Aradului (17–28 august), a avut loc festivitatea oficială de atribuire a calității de Oraș Liber Regesc. Se sărbătorește Ziua Municipiului Arad.

1848 – S-a înființat, la Budapesta, clubul politic Societatea Națională Română

La 10/22 august 1848 românii aflați la Pesta s-au constituit într-un club politic intitulat Societatea națională română, sub conducerea lui Andrei Șaguna. Potrivit statutului, scopul acesteia era de a ține legătura cu organizațiile românești, precum și să editeze un organ de presă, urmărind organizarea forțelor politice românești din Banat și din vestul Transilvaniei.

1850 – A încetat din viață Nikolaus Lenau (Nikolaus Franz Niembsch von Strehlenau; 25 august 1802 – 22 august 1850)

Un important poet romantic austriac de origine bănățeană.

1862 – S-a născut Pósta Béla

22 august 1862, Kecskemet, Ungaria – 16 aprilie 1919, Cluj

Arheolog și istoric al artei și culturii. A urmat studii medii la Kalocsa și Baja, apoi Universitatea ”Pázmany Péter”. Încă din perioada studenției, a participat la activitatea de cercetare a Muzeului Național Maghiar, devenind în cele din urmă angajat al acestei instituții. A realizat studii de numismatică, a studiat artefacte din preistorie și perioada protomaghiară. A efectuat călătorii de studii în Europa de Vest. În 1899, a fost numit primul profesor la catedra de Arheologie la Universitatea din Cluj, director al Colecției numismatice și de antichități a Societății Muzeului Ardelean. Și-a desfășurat activitatea la Cluj până la moarte, fiind creator al unei adevărate școli de arheologie. Azi, Asociația Arheologilor Maghiari din Transilvania, poartă numele lui Pósta Béla.

1882 – S-a născut Augustin Maior

22 august 1882, Reghin – 3 octombrie 1963, Cluj

Fizician, pedagog și inventator, membru titular (din 1937) al Academiei de Științe din România, ales post-mortem (în 2012) membru al Academiei Române. Între 1900–1904, a urmat cursurile Facultății de Mecanică a Institutului Politehnic din Budapesta, în 1905 a frecventat o serie de cursuri postuniversitare la universități renumite din Viena, München și Göttingen, audiind mari personalități științifice ale vremii (D. Hilbert, H. Minkowski, F. Klein, C. Rünge, E. Riecke, L. Prandtl, E. Wiechert, M. Born, L. Debyeand și M. von Laue). Inginer la Stația Experimentală a Poștelor din Budapesta, în 1906, a reușit să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista Elektrotechnische Zeitschrift și apoi, în 1914, în lucrarea The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission publicată în revista The Electrician. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, și-a pus experiența la dispoziția autorităților române, devenind director general al Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor din Transilvania și Banat, profesor titular la Universitatea din Cluj și apoi director al Institutului de Fizică Teoretică și Tehnologică al Facultății de Științe, în perioada 1929–1946 a fost și decan al facultății. A predat studenților săi cursuri conținând idei moderne, cum sunt cele de Electricitate și Magnetism sau de Acustică și optică, pe care le-a și publicat în diverse ediții. A fondat Școala de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj.

1890 – A încetat din viață Vasile Alecsandri (21 iulie/2 august 1821 – 22 august/3 septembrie 1890)

Poet, dramaturg, om politic, redactor și proprietar al revistei România literară; a publicat prima culegere de poezie populară românească; membru fondator și de onoare al Academiei Române.

1892 – S-a născut S-a născut Victor Daimaca

22 august 1892, Turnu Severin – 20 mai 1969, București

Astronom și pedagog. Provenit dintr-o familie de mici negustori, a fost pasionat de astronomie încă din copilărie, iar în perioada liceului chiar și-a amenajat în podul casei un observator pentru a sta cât mai mult timp cu ochii pe cer. A obținut licența în Matematici la Facultatea de Științe a Univerității din București, având ca profesori renumiți matematicieni și astronomi, printre care Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Țițeica, Anton Davidoglu, Nicolae Coculescu, cel care a întemeiat mai târziu Observatorul astronomic din București. A lucrat o vreme ca funcționar la București, însă dorința de a regăsi cerul înstelat l-a determinat să ocupe o catedră de matematică în Târgu Jiu. Pasiunea sa pentru studiul boltei cerești a crescut, astfel că, după mai multe săptămâni de observații, în noaptea de 3 septembrie 1943, cu ajutorul binoclului, a descoperit o cometă nouă în constelația Lynx, la 49,5 milioane kilometri de Pământ, cometă care îi poartă numele, 1943c Daimaca de mărimea 8. Peste numai trei luni a mai descoperit o altă cometă, în regiunea sudică a constelației Aquarius, concomitent cu alți doi astronomi, sud-africanul Van Gelt și americanul Peltier (1943) – cometa 1943 W1 VanGelt-Peltier-Daimaca  Din 1949, spre finalul carierei, s-a mutat în Capitală pentru a lucra la Institutul Astronomic din București. A fost singurul român descoperitor de comete.

1895 – Congresul Reprezentanților Naționalităților din Austro-Ungaria și Transilvania

A avut loc, la Budapesta, la 10/22 august, Congresul reprezentanților națiunilor asuprite din Austro-Ungaria și Transilvania. S-a încheiat o alianță politică româno–sîrbo–slovacă și s-a constituit un Comitet de luptă împotriva politicii de maghiarizare forțată a națiunilor și a naționalităților din Austro-Ungaria.

1897 – S-a născut Constantin A. Sandu-Ville

22 august 1897, Pietroasele, Buzău – 13 octombrie 1969, Iași

Inginer agronom, fitopatolog, profesor, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A urmat Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău (1921–1925). În 1929 a obținut doctoratul la Hochschule für Bodenkultur din Viena. A desfășurat o bogată activitate didactică: asistent la catedra de Sistematică și Patologie vegetală, șef de lucrări la secția de Fitopatologie din cadrul Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, profesor suplinitor, apoi titular al catedrei de Protecția plantelor a Facultății de Agronomie din Iași, decan al Facultății de Agronomie din Iași.

A fost director al Stațiunii de fitopatologie din Chișinău și al Stațiunii de viticultură din Iași. În activitatea didactică s-a impus prin elaborarea mai multor ediții ale Cursului de Fitopatologie și prin organizarea laboratorului Institutului de Agronomie din Iași. A publicat peste 130 de lucrări și monografii și peste 90 de articole cu caracter tehnic și de popularizare; a explorat mai multe domenii ale biologiei vegetale: sistematica plantelor superioare, sistematica, morfologia și ecologia ciupercilor și bacteriilor, îndeosebi ale celor fitopatogene. A făcut cercetări asupra unor bacterii și ciuperci parazite la plante, referitoare îndeosebi la sistematica, morfologia, ecologia, ciclul biologic, profilaxia și combaterea acestora. A descris peste 3.000 de specii de micromicete prezente în România.

1897 – S-a născut Sandu Albu

22 august 1897, Sinaia – 23 noiembrie 1978, București

Compozitor și violonist concertist în țară și în străinătate. A studiat la Conservatorul din București (1913–1917) și s-a perfecționat la Conservatorul național din Praga, urmărind în paralel, ca auditor, cursurile de Istoria muzicii, Analiză și forme muzicale la Universitatea germană din Praga. S-a bucurat de îndrumarea lui George Enescu, atât în violonistică, cât și în compoziție. A fost profesor de Vioară și Violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York, J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite, șef al controlului muzical la Radio-București, profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad și dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, în Irak, profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din București, conferențiar la clasa de Vioară la Institutul pedagogic din București, conferențiar la clasele de Muzică de cameră și de Violă la Conservatorul din București. A compus muzică de cameră: Tarantela; muzică pentru pian: Improvizație; muzică pentru vioară: Triptic; muzică corală: Răsună trompetele; muzică vocală: Ultima frunză. A scris lucrări didactice instrumentale: Capriciul românesc și lucrări de muzicologie: Cu vioara prin lume.

Sandu Albu – Peste vârfuri • Mircea Bezetti

1897 – S-a născut Sterie Diamandi

22 august 1897, Aminciu-Mețova, Grecia – 11 iunie 1981, București

Profesor și eseist, fiul militantului aromân Vasile Diamandi-Aminceanul. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie în București (1912–1922), iar după absolvire a devenit profesor la Turnu Severin, la Roman și la Iași, unde a predat Pedagogia la Școala Normală „Vasile Lupu”. În capitala Moldovei a fost ales, pentru mai mulți ani, membru în Consiliul municipal. Din 1936 s-a transferat la Liceul „Aurel Vlaicu” din București. A debutat în 1921 cu note și recenzii în Buletinul Institutului de Literatură al lui Mihail Dragomirescu. A scris mai multe cărți și studii, printre care: Galeria oamenilor politici, Oameni și aspecte din viața aromânilor și Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului.

1904 – S-a născut Gheorghe D. Anghel

22 august 1904, Turnu Severin – 9 aprilie 1966, București

Sculptor realist. După ce a frecventat cursurile sculptorului Dimitrie Paciurea la Școala de Arte Frumoase din București, și-a definitivat formarea la Paris (1924–1937) sub îndrumarea lui Antoine Injalbert. Aici a avut ocazia să viziteze atelierul lui Constantin Brâncuși și a făcut studii în muzee și expoziții, fiind interesat de monumentele vechii arhitecturi și sculpturi franceze. Viziunea sa realistă a perenității l-a făcut să lucreze în general în bronz și numai foarte rar în piatră. A participat la numeroase expoziții colective în Paris, București, Bratislava, Praga, Cairo, Alexandria, Atena, Leningrad, Moscova, Bienala de la Veneția și expoziții personale în Paris (1940), București (1943, 1945, 1956, 1966) și Craiova (1967). Capodoperele sculpturii sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecția muzeului din Craiova, și statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român, alături de Bustul actorului de origine română Jean Yonnel din Foaierul Comediei Franceze Paris, statuia monumentală Cărturarul, busturi ale lui George Enescu, Nicolae Bălcescu, Valentin Gheorghiu, Ștefan Luchian, Emil Racoviță etc. A fost distins cu premiul I al Salonului Oficial (1946), Ordinul Muncii cl.III și cl.II-a (1964); Maestru emerit al artei (1954), Artist al poporului (1966).

Biografie ilustrată: Anghel Gheorghe D. [Artindex]

1906 – Au fost inaugurate Băile Mamaia

Stațiunea Mamaia a apărut din necesitatea ca orașul Constanța să aibă o plajă modernă, ținând cont că fosta plajă, La Vii, devenise impracticabilă odată cu construirea, din 1899, a noului port maritim.

Mamaia, la nord de actuala stațiune, era inițial un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din vremea stăpânirii turcești, pe nume Mamai. A fost construită pe un grind litoral între Marea Neagră și limanul Siutghiol, după planul arhitectului francez Eduard Redon.

Inaugurarea stațiunii Băile Mamaia a fost făcută la 22 august 1906, de către Ion Bănescu, primarul Constanței. Costumele de baie aveau mâneci iar pentru cei care doreau băi de mare existau cabine individuale, unele pentru femei și altele pentru bărbați.

1917 – S-a născut Alexandru Piru

22 august 1917, Mărgineni, Bacău – 6 noiembrie 1993, București

Critic și istoric literar, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității din București, ales post-mortem (în 2006) membru al Academiei Române. A urmat studiile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași (1936–1940) și al Academiei Pedagogice din București (1941). A devenit profesor la Liceul Național din Iași, după care s-a mutat definitiv la București, asistent la catedra lui George Călinescu. A susținut doctoratul cu o teză despre opera lui Garabet Ibraileanu (1947). A devenit Doctor Docent în Științe Filologice în 1967, ulterior, profesor universitar, șeful catedrei de Literatură română; membru titular al Academiei de Științe Sociale și Politice „Stefan Gheorghiu”. A debutat în Jurnalul literar în 1939 și a colaborat la Ramuri ca redactor-șef, Luceafărul, România literară. A îngrijit re-editarea monumentalei Istorii a literaturii române de la origini și pînă în prezent de George Călinescu. A scris Istoria literaturii române de la origini până la 1830, Istoria literaturii române (publicată postum în 1994) și Istoria literaturii române vechi. Este și autorul unei retrospective a deceniului literar cinci, intitulată Panorama deceniului literar românesc 1940–1950.

1919 – S-a născut Octavian Iliescu

22 august 1919, Craiova – 24 iunie 2009, București

Celebru numismat român, cu o activitate prodigioasă și în medalistică și sigilografie. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1942. A decis să urmeze o carieră de jurist, în Baroul de Ilfov și București, rapid curmată de politica de cadre a PCR, în 1950 fiind îndepărtat din Barou. După un stagiu la munca de jos, a ales cariera de istoric, devenind cercetător la Institutul de Istorie al Academiei RPR din București. A avut un rol esențial în clarificarea tabloului emisiunilor monetare ale statelor medievale Țara Românească și Moldova. A descoperit și publicat numeroase tipuri și variante monetare noi, fiind considerat, alături de Dimitrie A. Sturdza, Constantin Moisil și Nicolae Docan, unul dintre cei mai de seamă numismați români și europeni. Interesul său științific a acoperit întregul domeniu al numismaticii: greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică și vest-europeană, islamică, până la cea modernă și contemporană, ca și arta medaliei, heraldica și sigilografia.

1925 – S-a născut Ludwig Schwarz

22 august 1925, Dolaț, Timiș – 3 iulie 1981, București

Scriitor, dramaturg, traducător și jurnalist șvab din Banat, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Tinerețea i-a fost marcată de al doilea război mondial și de deportarea în Bărăgan a familiei sale. În anii ’50 a devenit maistru constructor. I s-a interzis continuarea studiilor și accesul la muncă, nici măcar muncitor necalificat. Abia peste câțiva ani a putut lucra ca muncitor necalificat la câmp sau zilier. A fost muzicant în satul său și conțopist comunal, a continuat să fie șicanat de autoritățile comuniste. A debutat în 1958 cu volumul de proză Das Schlüsselbrett (Legătura de chei), urmat de Man bringt nicht viel mit aus Cherbourg (Nu scoți mare lucru de la Cherbourg), Lache is steierfrei (Râsul este scutit de taxe) și Hier ist ein Weg (Acesta este un drum). A scris atât în germana literară (Hochdeutsch) cât și în dialectul șvăbesc, fiind autorul singurului roman scris în dialectul șvabilor bănățeni, în 4 volume. A scris și teatru: Mer macht sich halt Sorche, Buwe, was han mer heit?, Die Husarenkammer și Matthias Thill; a publicat o antologie de poezii în dialectul șvabilor bănățeni, Fechsung, în care a reunit creații ale 23 de autori; a tradus în germană opere literare ale unor scriitori români și maghiari. A primit Premiul filialei din Timișoara a Uniunii Scriitorilor (1978).

1931 – S-a născut Alice Mănoiu

22 august 1931, Ploiești – 20 mai 2020, București

Critic de film, jurnalistă. A absolvit a Facultatea de Filologie la Universitatea din București și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Teatrologie-Filmologie (promoția 1964). A fost redactor de scenarii la Comitetul cinematografiei. A lucrat în publicistica cinematografică: redactor șef la Probleme de cinematografie, redactor la Film, Contemporanul, Cinema, colaborator la Scînteia, Scînteia tineretului, Gazeta literară, Flacăra, România literară, Formula AS. A fost co-autor al volumelor Contribuții la istoria cinematografiei în România, Cinematograful românesc contemporan. 1949–1975 și autoare a volumului J.A. Bardem.

1933 – S-a născut Alexandru Drăgulescu

22 august 1933

Regizor de film documentar. A realizat numeroase filme documentare, culturale și didactice, la Studioul „Alexandru Sahia”, printre care: Ceasul rău (debut, 1965), Nedeea, O nuntă la olteni, Lăutarul, Soarele Moldovei, Legenda cetății de foc, Contribuția inteligenței românești, Semne străbune, Poduri dunărene, Valea lui Anghel, Iarna s-a oprit la Dunăre, Inventatorii etc.

1939 – S-a născut Ion Beldeanu

22 august 1939, Zamostea, Suceava – 13 aprilie 2024

Poet, prozator, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1979. Debutul său editorial a avut loc în Caiet de Poezie, în 1973 (în urma Concursului de debut al Editurii Eminescu). A fondat în anul 1981, alături de alți colegi, Cenaclul Suceava al Uniunii Scriitorilor și a realizat publicația Pagini bucovinene, supliment al revistei Convorbiri literare. Militant pentru cauza românilor din nordul Bucovinei și Basarabia, a fost secretar și președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni, din care fac parte și români din Ucraina, redactor-șef al revistei Bucovina literară. A publicat 19 cărți de poezie, proză si publicistică, între care: Armura solară, Lecția de melancolie, Iarba iubirii, Bucovina care ne doare (publicistică, 3 vol.; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași 1996), Ceaiul de după execuție, Glontele de cucută, Chiar dacă, Realitatea are chipul tău (Premiul USR, filiala Iași 2002) etc. A fost un polemist redutabil, și un cronicar literar acribios, un veritabil ferment al vieții culturale din Suceava.A primit Premiul „Eminescu” pentru poezie, al Ministerului Culturii (Putna, 1995), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2002), Premiul de Excelență al Reuniunii Scriitorilor Românilor din Cernăuți (2000) etc.

1941 – Ion Antonescu s-a autopromovat la gradul de mareșal

La 21 august, Ion Antonescu a emis un decret prin care s-a auto-decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” cl.II și I, iar la 22 august, un nou decret, prin care s-a promovat la gradul de Mareșal (decretele de decorare și de promovare fiind semnate de rege).

 

1941 – S-a născut Radu Dobre Basarab

22 august 1941, Slatina – 8 septembrie 2009, Târgu Mureș

Actor, regizor, profesor universitar, jurnalist, dar și inginer. A absolvit Institutul Politehnic București, Facultatea de Hidroenergetică, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (Actorie) și Universitatea de Artă Teatrală Târgu Mureș (Regie). Între 1967–1987 a fost actor al Teatrului de Stat din Sibiu, alături de care a obținut numeroase premii de interpretare la diverse festivaluri. Timp de 20 de ani, a jucat în numeroase spectacole, printre care: Al patrulea anotimp de Horia Lovinescu, Nunta lui Figaro de Beaumarchais, Fedra de Racine și Răceala de Marin Sorescu. A înființat Societatea literară „Radu Stanca”, prima de acest fel din țară dupa 1950 și Clubul de jazz din Sibiu. A fondat, și condus, Teatrul Studențesc din Sibiu. Ca jurnalist, a publicat sute de articole în Tribuna Sibiului, Scînteia Tineretului, România liberă, Contemporanul, Tribuna, Ramuri, România literară. Din anul 1991 a fost cadru didactic la Academia de Artă Teatrală din Târgu Mureș, unde a predat Actoria și Regia. După 1990 a revenit la Sibiu ca regizor și a montat spectacolele Arta Comediei de Eduardo de Filippo, Invitație la castel de Jean Anouilh și Echilibru fragil de E. Albee.

1956 – S-a născut Marian Zidaru

22 august 1956, Balotești, Ilfov

Sculptor, desenator și pictor. A învățat la Liceul de Arte Plastice din Craiova, continuând studiile de artă la Universitatea Națională de Arte București, clasa de Sculptură a profesorului Vladimir Predescu. Din 1981, anul terminării studiilor universitare, a participat cu lucrări de sculptură și desen la expoziții naționale și internaționale de grup. În 1985 a deschis prima expoziție personală importantă de sculptură și desen intitulată Rememorare sau Crăciun însângerat, organizată la Muzeul Satului din București.

Între 1987–1990 la invitația preotului Nerva Florea, familia Zidaru s-a mutat la Ghelari (Hunedoara). În această perioadă, a lucrat monumentul Poarta Împărătească, destinat intrării principale a Bisericii Ortodoxe din Ghelari, care îl înfățișa pe Arhanghelul Mihail învingând balaurii-demoni. A fost asistent al catedrei de Sculptură a Universității Naționale de Arte din București. După 1990, a reprezentat România la importante manifestări artistice internaționale ca: Bienala Internațională de Artă din Sao Paolo (Brazilia, 1991), Bienala de la Veneția (Italia, 1995) și Bienala de Arhitectură, Pavilionul României, Veneția (2008). Cea mai recentă expoziție personală a sculptorului s-a numit Victima și a cuprins o selecție de desene realizate în decursul celor 30 de ani de activitate. Din anul 2015 desfășoară o vastă activitate de ilustrator, ilustrând o serie de texte și opere din cadrul colecției Marile Texte ale Creștinismului editate de Editura Vremea. Este soțul sculptoriței Victoria Zidaru, împreună realizând proiecte, conferințe și expoziții de artă.

Mai mult: „Îngerul este o idee bună”: Marian și Victoria Zidaru, modelatorii luminii [Matricea Românească]

1967 – S-a născut Eugen Neagoe

22 august 1967, Orodel, Dolj

Fost jucător de fotbal, pe postul de atacant și antrenor. A jucat la Universitatea Craiova, Farul Constanța, SC Vasas Budapesta, Ferencváros, Alki Larnaca, Omonia Nicosia, Dinamo București, dar și la echipa națională U21. A evoluat în 165 de meciuri în prima divizie, marcând 35 de goluri, și a adunat meciuri și în campionatele Ungariei, Ciprului și Greciei. Ca jucător a cucerit în două rânduri Cupa României. A antrenat Poli Iași, Sepsi Sf. Gheorghe, Dinamo București, FC Hermannstadt Sibiu, U Cluj, U Craiova. În 2011, a fost secundul lui Victor Pițurcă la Echipa națională de fotbal a României.

1968 – Declarația Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România cu privire la principiile de bază ale politicii externe a României

A fost adoptată și transmisă parlamentelor și guvernelor din toate țările lumii și Organizației Națiunilor Unite, subliniind coordonatele politicii de independență ale țării.

1968 – S-a născut Sorin Adam

22 august 1968, Ploiești – 29 decembrie 2022, București

Pictor și grafician, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1997. A fost studentul profesorilor Vasile Grigore, Marius Cilievici, Traian Brădean, Constantin Piliuță la Academia de Arte Luceafărul din București. Curentul artistic cel mai apropiat artistului, era postimpresionismul, cu unele interpretări personale ale fovismului, precum și elemente românești ale picturii clasice interbelice. A pictat portrete, peisaje, naturi statice, nuduri. A participat la numeroase expoziții de grup în țară și în străinătate, a avut expoziții personale în București, Constanța, Ploiești, Iași, Florența, Istambul etc. Între anii 1998–2002 a fost preparator universitar la Academia de Arte Luceafărul.

Biografie ilustrată: Sorin Adam [Wikipedia]

1972 – A încetat din viață Ștefan Procopiu (19 ianuarie 1890 – 22 august 1)

Fizician, profesor universitar și inventator, a descoperit efectul Procopiu de depolarizare a luminii; membru titular al Academiei Române, desemnat în două rânduri în comisia de recomandări la Premiul Nobel.

1977 – A încetat din viață Theodor Bușniță (11/24 august 1900 – 22 august 1977)

Hidrobiolog, ihtiolog și histolog; membru corespondent al Academiei de Științe din România; membru corespondent al Academiei Române.

1979 – S-a născut Natalia Barbu

22 august 1979, Bălți

Cântăreață și cantautoare de muzică ușoară și pop din Republica Moldova. În cariera sa, a lucrat cu formația Trigon într-un experiment jazz-folk de muzică alternativă. În 2006 a semnat un contract pe 3 ani cu casa de discuri Cat Music Records (Sony Music) din România. Printre cele mai mari succese ale sale este lansarea single-ului Îngerul meu în România. Piesa s-a aflat pe poziția Nr. 1 în Romanian Top 100 pe o durată de 11 săptămâni, fiind mult mediatizată la MTV România. A reprezentat Republica Moldova la concursul muzical Eurovision 2007, cu piesa Fight! și s-a clasat pe locul 10, câștigând astfel pentru Republica Moldova un loc în finală. Din 2012 colaborează cu producătorul Radu Sîrbu și compozitoarea Ana Sîrbu (Sianna) sub labelul Rassada Music. În decembrie 2015 a fost desemnată cea mai sexy femeie în viață din Republica Moldova într-un clasament realizat de revista americană Esquire.

Natalia Barbu – Îngerul meu

1981 – A încetat din viață Sașa Pană (Alexandru Binder; 8 august 1902 – 22 august 1981)

Scriitor, poet din literatura română de avangardă din prima jumătate a secolului al XX-lea; a publicat revista unu și o editură sub aceeași siglă, pentru cărțile proprii și ale confraților de creație avangardistă.

1985 – Muzeul Ceramicii și Sticlei din Capitală

Muzeul Ceramicii și Sticlei a fost inaugurat în anul 1985, în cadrul Palatului de ceremonii al domnitorului Barbu Știrbei, el însuși un valoros exponat, operă a arhitecților Sanjouand și Hartman, și a funcționat până în 1994.

Tematica muzeului ilustra peisajul complex al artei ceramice, prezenta etapele de lucru și evoluția stilistică a prelucrării lutului, începând cu vesela de uz curent și terminând cu realizările artistice din sticlă sau porțelan. Înființat cu scopul de a demonstra vechimea și continuitatea acestui meșteșug pe teritoriul țării noastre, a fost primul muzeu de acest tip din lume și cuprindea exponate din perioada dacilor precum Fructiera lui Burebista sau Lupul de la Cârlomănești, ulcioare și farfurii care datau din Evul Mediu, dar și impresionante lucrări care aparțineau Culturii Cucuteni.

1985 – A încetat din viață Octavian Cotescu (Octavian Coteț; 14 februarie 1931 – 22 august 1985)

Actor de succes, din generația de aur, profesor la IATC; cu numeroase roluri în film, dar și în teatru, televiziune și teatrul radiofonic.

1991 – S-a născut Irina Rimes

Irina Rîmeș; 22 august 1991, Izvoare, Florești, R. Moldova

Cântăreață și compozitoare din Republica Moldova, stabilită în București. A devenit cunoscută în Moldova participând în 2012 la concursul Fabrica de staruri, unde a ajuns până în finală. Ulterior s-a mutat în România, a încercat să se afirme sub pseudonimul Irra, însă acest proiect nu a avut succes. În 2016 și-a relansat cariera cu piesa Visele, care a ocupat locul 1 în clasamentele radio din România, fiind urmată de alte hituri precum Ce s-a întâmplat cu noi, Bolnavi amândoi, Nu știi tu să fii bărbat sau Poem, care au transformat-o într-una dintre cele mai de succes cântărețe din România, cu peste 250 de milioane de vizualizări pe YouTube. A lansat trei albume de studio în calitate de cântăreață: Despre el, Cosmos și Pastila, dar a și compus numeroase cântece pentru alte artiste, printre acestea numărându-se Andra, Inna, Alina Eremia, Raluka sau Antonia. Începând cu 2018 este unul dintre cei patru antrenori ai emisiunii Vocea României. În 2019 revista Forbes România a inclus-o în topul celor mai de succes tineri din generația „sub 30 de ani”. În mai 2023 a avut primul său turneu internațional, susținând concerte la Bruxelles, Londra, New York, Chicago și Sacramento.

Irina Rimes – N-avem timp

1994 – A încetat din viață Vespasian Lungu (21 iulie 1927 – 22 august 1994)

Pictor și profesor; a realizat seria bizonii de la Altamira.

1995 – S-a născut Diana Bulimar

Diana Laura Bulimar; 22 august 1995, Timișoara

Fostă gimnastă artistică de talie mondială. A făcut gimnastică de la 4 ani la Deva. A participat la Campionatul European de Junioare de Gimnastică Artistică în Birmingham 2010, Jocurile Olimpice pentru Tineret din Singapore 2010 (locul 2 la Sol), Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din Tokyo 2011 (locul 4 cu echipa României), Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din Doha 2012 (locul 2 la Sol), Europenele din Bruxelles 2012 (locul 1 cu echipa), Jocurile Olimpice de vară Londra 2012 (medalia de bronz cu echipa), Europenele de la Moscova 2013 (medalia de argint la bârnă și medalia de bronz la sol), Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia 2014 (medalia de aur pe echipe).

1995 – S-a născut Alexandra Lunca

22 august 1995

Jucătoare română de fotbal pe postul de atacant. Joacă în prezent în Superliga română pentru Olimpia Cluj, cu care a jucat în Liga Campionilor. În cinci ani a câștigat cinci eventuri: șase Campionate ale României: 2010-2011, 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015 și 2015-2016 și cinci Cupe ale României: 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015. A mai evoluat la formația austriacă SKN St. Pölten Frauen, Fortuna Becicherecu Mic, CSF Baia Mare. Este componentă a echipei naționale a României, la care și-a făcut debutul oficial în luna noiembrie 2011 împotriva Spaniei, la 16 ani, și ulterior ca junior internațional a jucat în 2012 la Campionatul European U19.

1999 – A încetat din viață Tudor Popescu (Teodor Popescu; 8 septembrie 1930 – 22 august 1999)

Important dramaturg contemporan, scenarist, prozator și publicist.

2000 – A încetat din viață Harry Maiorovici (6 septembrie 1918 – 22 august 2000)

Compozitor de muzică de film; supraviețuitor al lagărelor de concentrare; membru de onoare al Academiei Internaționale de Cultură din Roma.

2002 – A încetat din viață Horia Liman (Horia Lehman; 12 septembre 1912 – 22 august 2002)

Scriitor și publicist elvețian de origine română; a fost distins cu premiul internațional Friedrich Schiller, în anul 1993, pentru două din romanele sale în limba franceză.

2002 – Inaugurarea oficială a Casei Fotbalului Românesc

La eveniment au participat președintele și președintele de onoare al FIFA, Joseph Blatter, respectiv Joao Havelange și președintele UEFA, Lennart Johansson.

2006 – A încetat din viață Laurențiu Profeta (12 ianuarie 1925 – 22 august 2006)

Compozitor, în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală.

2011 – Unicul papirus din România a fost recuperat din Rusia

În anul 1959, o echipă de arheologi bucureșteni, condusă de Constantin Preda, a descoperit un mormânt tumular în vechea cetate grecească Callatis; înăuntru se aflau rămășițele unui bărbat despre care specialiștii cred ca era un personaj important al cetații. Bărbatul ținea între degete un sul de papirus care s-a înnegrit instantaneu la contactul cu aerul. Românii au chemat o echipă de experți de la Moscova.

Papirusul de la Mangalia, unicul din România și cel mai vechi din Europa, are mai bine de 2500 de ani. A fost trimis la Moscova pentru restaurare și conservare și nu s-a mai știut nimic despre el timp de o jumătate de secol. La 22 august 2011, a fost predat oficial de specialiștii ruși muzeografilor de la Mangalia.

2011 – A încetat din viață Viorica Bucur (15 februarie 1946 – 22 august 2011)

Critic de film; profesoară la UNATC; a realizat, timp de 15 ani, Gala desenului animat la TVR; membră a Federației Internaționale a Presei Cinematografice (FIPRESCI) și a Uniunii Cineaștilor din România.

2019 – A încetat din viață Florin Costinescu (16 mai 1938 – 22 august 2019)

Scriitor și poet, ziarist.

2020 – A încetat din viață Emil Jula (Emil Gabriel Jula; 3 ianuarie 1980 – 22 august 2020)

Fost fotbalist român care a jucat în postul de atacant.

2022 – A încetat din viață Capriel Dedeian (19 decembrie 1960 – 22 august 20)

Chitarist și compozitor de jazz, român de origine armeană; membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită