Coadă La Peco -cover
Istoria românilor România frumoasă Romanian Visual Art

25 Iulie în istoria românilor

Raționalizarea consumului de carburanți Ioan Bogdan Mihai Codreanu Maria Pillat-Brateș Theodor Grigoriu Magdalena Cononovici Florin Gheorghe Filip Corneliu Murgu

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Raționalizarea consumului de carburanți – Coadă la PECO

 

1552 – Cetatea Timișoara a fost cucerită de otomani

Cetatea a fost asediată de două ori, între 17 octombrie–16 noiembrie 1551, fără succes și 27 iunie–25 iulie 1552. Între 20–25 iulie s-au dat bătălii mari și lupte decisive; lovitura de grație fiind distrugerea Turnului de apă care făcea legătura între oraș și castel, cei din cetate rămânând fără apă pe o căldură dogoritoare. Așadar, comitele Ștefan de Losoncz nu a mai avut altă soluție decât să negocieze predarea cetății, reușind să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. 1552 Turcii Au Cucerit Cetatea TimişoaraAstfel, la 30 iulie soldații, civilii și răniții ai ieșit din cetate, încrezători în vorbele pașei însă acesta și-a încălcat jurământul și toți supraviețuitorii, au fost măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, a fost adus în fața lui Ahmed-Pașa și decapitat. Orașul a fost apoi prădat, devastat, bisericile creștine au fost transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Timișoara a devenit, pentru aproape două secole, pașalâc turcesc.

1818 – S-a născut Ignatius Paoli

Feliciano Paoli; 25 iulie 1818, Florența – 27 februarie 1885, Viena

Primul episcop, apoi Arhiepiscop al Arhidiecezei de București. În 1846 tânărul Paoli s-a călugărit în Congregația Călugărilor Pasioniști, unde a luat numele de Ignatius și a fost hirotonit în 1849, după terminarea studiilor teologice la Roma. A fost provincial a congregației pasioniștilor bisericii romano-catolice anglo-irlandeze. 1818-1885 Ignatius PaoliSub conducerea sa a fost fondat colegiul bisericesc St. Angus, unde a servit ca primul președinte și director spiritual. A fost profesor de Istorie și Exegeză, a construit prima biserică în Ardoyne, consacrată în 1869 sub numele de St. Peter and Paul. La data de 19 august 1870, a fost desemnat de către Papa Pius al IX-lea ca Episcop de Nicopole pentru Bulgaria și administrator apostolic al Valahiei. Episcopul a fost ctitorul Catedralei Sfântul Iosif din București, a cărei construcție a fost terminată la sfârșitul anului 1883, a deschis un sinod diecezan la Bucuresti, a stabilit un seminar, privind instruirea viitorilor preoți romano-catolici pentru slujba în catedrală. Paoli a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României,  la 14 martie 1881.

1864 – S-a născut Ioan Bogdan

25 iulie 1864, Șcheii Brașovului, Imperiul Austriac – 1 iunie 1919, București

Istoric, lingvist și filolog, membru titular (din 1903) și vicepreședinte (1910–1913, 1916–1919) al Academiei Române. A absolvit studiile universitare la Școala Superioară din Iași, 1864-1919 Ioan Bogdanfiind licențiat în Litere, a studiat limbile slave la Viena, Petersburg și Cracovia. A fost profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, unde a fost și decan. A fost membru al Societății de Istorie și Antichități din Moscova. Este autorul unor studii referitoare la limba documentelor slavo-române și creator al filologiei slavo-române. Din scrierile sale: Vechile cronici moldovenești până la Ureche, Cronici inedite atingătoare de istoria românilor, Vlad Țepeș și narările germane și rusești asupra lui, Letopisețul lui Azarie, Album paleografic moldovenesc.

1876 – S-a născut Mihai Codreanu

25 iulie 1876, Iași – 23 octombrie 1957, Iași

Poet, dramaturg, traducător și avocat, membru corespondent (din 1942) al Academiei Române. 1876-1957 Poet Mihai Codreanu. Portret Călin AlupiA urmat cursurile Facultății de Drept din Iași, în paralel cu cele ale Facultății de Filosofie. S-a înscris și la Academia de artă dramatică, avându-l profesor pe actorul State Dragomir. Dorința sa a fost aceea de a deveni actor, însă, vederea i-a slăbit după vârsta de 30 de ani și a renunțat la acest vis. A debutat literar în revista bucureșteană Lumea ilustrată cu poeziile Sonet și Glossă (1891). A fost director la Teatrul Național din Iași, profesor și rector al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași și director la revista Însemnări ieșene. A publicat volume de poezii: Diafane, Cântecul deșertăciunii, Turnul din fildeș.

1888 – S-a născut Alexandru Leca Morariu

13/25 iulie 1888, Pătrăuți, Suceava – 15 decembrie 1963, Râmnicu Vâlcea

Scriitor, publicist, folclorist, profesor universitar și istoric literar din Bucovina. A studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți (1908–1912). În anul 1921 a obținut titlul de Doctor în Filologie la Cluj, cu teza Morfologia verbului predicativ român, sub îndrumarea lui Sextil Pușcariu. După absolvire, a fost profesor suplinitor de Limba latină și română la Gura Humorului, apoi mobilizat în primul război mondial. A profesor la catedra de Literatură modernă și Folclor a Universității din Cernăuți, decan al Facultății de Litere și Filosofie (1936–1938), președinte al Societății Armonia și director al Teatrului Național din Cernăuți (1933–1935). 1888-1963 Scriitor Alexandru Leca MorariuA desfășurat o activitate culturală extrem de diversă la Cernăuți: fondator și director al revistelor Făt-Frumos, Buletinul Mihai Eminescu, Fond și Formă; secretar de redacție la Junimea literară și colaborator permanent la Glasul Bucovinei; a cules și publicat povești, poezii și cimilituri populare, a militat pentru constituirea folcloristicii ca disciplină autonomă și a ținut zeci de conferințe despre folclor, Mihai Eminescu, Ion Creangă, familia Porumbescu etc. De asemenea, a urmat cursuri de violoncel la nou-înființatul Conservator de muzică din Cernăuți. După ocuparea Bucovinei de Nord de către URSS (iunie 1940), catedra de Literatură modernă și Folclor a Facultății din Cernăuți a fost mutată în Râmnicu Vâlcea, profesorul Alexandru Leca Morariu, însoțit de soția sa Octavia Lupu Morariu stabilindu-se aici. În anii ’50–’60 s-au întreținut, el predând violoncelul la Școala de muzică și arte plastice, soția dând lecții de pian. Ei au organizat și condus prima orchestră semi-simfonică din oraș. A publicat volumele: De la noi (culegere de povești populare), Iraclie și Ciprian Porumbescu, Viața: din carnetul unui român, prizonier în uniforma împăratului, Eminescu. Note pentru o monografie, Pe urmele lui Creangă și drumuri oltene, Ion Creangă. Studii și note critice.

1892 – S-a născut Maria Pillat-Brateș

25 iulie 1892, București – 5 iunie 1975, București

Artist plastic, deținută politic. După studii primare și secundare în particular, a luat lecții de desen și pictură cu artiștii Costin Petrescu și Jean Al. Steriadi. În 1915 s-a căsătorit cu poetul Ion Pillat. 1892-1975 Pictor Maria Pillat-brateșA debutat în 1914, la Salonul Tinerimii Artistice, folosind pseudonimul I. Brateș (numele unui afluent al Prutului), lucrările ei fiind premiate. A expus în țară alături de mari artiști, printre care Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Gh. Pătrașcu etc., dar și la Paris, Londra și Chicago, lucrările ei fiind apreciate de critici ca O.W. Cizek, G. Oprescu și Petru Comarnescu. A creat portrete (Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Maria Filotti, Cella Delavrancea etc.), acuarelă și grafică de carte. În 1946 a editat un volum omagial despre Ion Pillat. Arestată și închisă la Botoșani în 1949, a primit cinci ani de domiciliu forțat la Miercurea Ciuc (1949–1954), fiind exclusă din rândul artiștilor, nemaiputând organiza nicio expoziție în tot timpul vieții.

Imagini [MutualArt]

1893 – S-a născut Nagy Imre

25 iulie 1893, Jigodin, Harghita – 22 august 1976, Miercurea Ciuc

Pictor maghiar din România. A studiat la Academia de Artă din Budapesta. Între anii 1920–1922 a participat la tabăra de creație de la Kecskemét ca bursier; 1893-1976 Pictor Nagy Imre. Autoportreta petrecut mai multe sezoane estivale lucrând la Baia Mare. După terminarea studiilor s-a întors, în 1924, în satul natal, unde anturajul, peisajul secuiesc și arta universului țărănesc arhaic au devenit elemente organice ale exprimării sale artistice. În 1925–1926 a prezentat publicului xilografii și picturi pe simezele din Târgu Mureș, Cluj și Brașov. Pentru o perioadă scurtă, a fost profesor la Institutul Maghiar de Artă din Cluj (1949–1950), predând pictura în acuarelă. Prin testament, și-a donat colecția (însumând mai mult de 6.000 de lucrări) orașului Miercurea Ciuc, o moștenire culturală preluată spre păstrare în muzeul memorial construit la Jigodin.

Biografie ilustrată [Galeria Nagy Imre]

1917 – S-a încheiat Ofensiva de la Nămoloasa

10/23–12/25 iulie1917

Acțiune militară de nivel strategic, cu scopul ruperii apărării forțelor Puterilor Centrale, în sudul Moldovei. Timp de trei zile (23, 24, 25 iulie) au fost aruncate asupra pozițiilor inamice sute de tone de proiectile cu impact nimicitor asupra fortificațiilor din zona Nămoloasa (județul Galați). 1917 Ofensiva De La NămoloasaDupă trei zile, ofensiva a fost anulată ca urmare a evoluțiilor negative de pe frontul rusesc din Galiția.

1926 – S-a născut Theodor Grigoriu

25 iulie 1926, Galați – 21 mai 2014, București

Compozitor și muzicolog. La șapte ani a fost admis la Conservatorul Regal de Muzică din București, a luat lecții cu George Enacovici și Cecilia Nitzulescu-Lupu, apoi a continuat pregătirea cu Constantin Botez, după care s-a înscris la Conservatorul Pro Arte, recent înființat de violoncelistul George Cocea și aflat sub patronajul Reginei Maria și, în final, la cursul de aspirantură la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1955-1956). În paralel cu studiile muzicale a urmat și cursurile Facultății de Arhitectură din București (1949–1954). 1926-2014 Theodor GrigoriuA fost secretar al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1968–1989), profesor (master-class) la Universitatea de Teatru și Film din București și profesor asociat la Universitatea de Muzică din București. Maestru recunoscut al muzicii românești, cunoscut în mediile muzicale internaționale (Franța, SUA, Suedia, Germania, China, Rusia etc.), a fost un continuator al gândirii muzicale enesciene. A compus muzică simfonică: Cvartetul nr.1 pentru coarde, Trei miniaturi pentru pian, Simfonia cantabile, Concert pentru dublă orchestră de cameră și oboi, Cele patru anotimpuri – 4 concerte pentru vioară și orchestră, Sonata pentru vioară și pian „Eterna întoarcere”, Ovidiu la Tomis; muzică de film: Valurile Dunării, Setea, Pădurea spânzuraților, Columna, Aurel Vlaicu. A publicat studii, eseuri, articole, recenzii și interviuri în Muzica, Actualitatea muzicală, Secolul 20, Contemporanul, România literară, Cinema, Astra (Brașov), Flacăra, România liberă, Tribuna (Cluj) etc.. A fost distins cu Premiul de Compoziție „George Enescu” (1943), Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1953, 1969, 1974, 1985, 2000, 2008), Premiul de Compoziție al Academiei Române (1974), Premiul și Medalia de Aur ale Academiei Franceze Art-Sciences-Lettres (1990).

Theodor Grigoriu – Canti per Europa, oratoriu pentru cor și orchestră • Orchestra și Corul Radio, Dirijor Iosif Conta

1931 – Compania Lares a deschis cursa aeriană București–Balcic

Aparatele Junkers F 13 au deschis cursa aeriană pe traseul București–Constanța–Balcic, cu o lungime de 304 km. În același timp vechile Avia BH 25J operau o cursă sezonieră pe ruta Constanța–Carmen Sylva–Mangalia, cu o lungime de 55 Km. Această cursă a fost închisă 1 septembrie la sfârșitul sezonului. Cursa spre Balcic era zilnică până la 15 septembrie după care a fost redusă la trei zile pe săptămână până la închidere pe 1 octombrie.

1931 – S-a născut Vladimir Beșleagă

25 iulie 1931, Mălăiești, Grigoriopol, URSS/Moldova

Romancier, eseist și om politic. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955) și a făcut doctorantura la aceeași instituție, cu teza Liviu Rebreanu, romancier. Și-a început activitatea literară în anii ’60. A colaborat la Chipăruș, Cultura Moldovei, Tinerimea Moldovei. 1931 Vladimir BeșleagăA fost, de-a lungul timpului, redactor-șef adjunct la revista Nistru, secretar al Uniunii Scriitorilor, director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir”, membru al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990–1994). Cartea sa de debut, Zbînțuilă (1956) și alte cîteva opere ulterioare sunt dedicate micilor cititori. Primul roman a fost Zbor frînt (1966), urmat de Acasă, Doma, Durere, Suflul vremii, Sînge pe zăpadă, Pădurea albastră, Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo, Nepotul, Dialoguri literare, Țipătul lăstunului etc. A fost distins cu prestigiosul titlu de Scriitor al Poporului.

1932 – S-a născut Vasile Boghiță

Mihai Vasile Boghiță; 25 iulie 1932, Ianca, Brăila – 28 septembrie 1999, Bistrița

1932-1999 Vasile BoghițăActor de teatru și film. A apărut în peste 30 de filme, dintre care: Alarmă în munți (1955), La „Moara cu noroc”, Neamul Șoimăreștilor, Diminețile unui băiat cuminte, Columna, Haiducii lui Șaptecai, Săptămîna nebunilor, Sfînta Tereza și diavolii, Frații Jderi, Cuibul salamandrelor, Burebista, Capcana mercenarilor, Ringul, Secretul lui Nemesis, Mircea, Atac în bibliotecă, Începutul adevărului (Oglinda) etc.

Neamul Șoimăreștilor (1965)

1937 – S-a născut Magdalena Cononovici

25 iulie 1937, Hangu, Neamț

Soprană, solistă a Operei clujene. A studiat la Conservatorul din București sub îndrumarea profesorilor Ana Tălmăceanu-Dinescu, Iolanda Mărculescu și Arta Florescu, după care s-a perfecționat la Milano, unde a studiat alături de Gina Cigna. 1937 Magdalena CononoviciA debutat cu rolul titular în opera Tosca de Puccini la Opera Română din Cluj-Napoca. A evoluat pe scene importante ale lumii precum London Royal Opera House, Opéra de Paris, Opéra de Walonie Liège, Opéra du Rhin Strasbourg, Berliner Deutsche Oper, München Bayerische Staatsoper, Gran Teatro La Fenice Veneția. A fost distinsă cu: Marele Premiu la Toulouse (1969), Premiul al II-lea la Verviers (1969), Premiul al III-lea la Secțiunea de Oratoriu a Concursului „Francisco Viñas” din Barcelona (1970), Premiul I la Concursul „Maria Callas” din Barcelona (1971).

Giacomo Puccini – Tosca „Vissi d’arte”

1941 – S-a născut Mircea Druc

25 iulie 1941, Pociumbăuți, Rîșcani, R. Moldova

Om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova (1990–1991). A urmat Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1957–1960), apoi Facultatea de Filologie, secția Limbi romanice a Universității de Stat din Leningrad/Sankt Petersburg. 1941 Mircea DrucA fost profesor de Științe administrative la Institutul Politehnic din Chișinău. Adept al reunificării Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța cu România, a fost ales deputat al Frontului Popular (FPM) în Sovietul Suprem al RSS Moldova. În 1990, a fost ales prim-ministru al RSS Moldova, în această calitate, el cumulând și funcția de membru în guvernul sovietic, participând de două ori pe săptămână la ședințele executivului de la Moscova. Guvernul condus de Mircea Druc a promovat un amplu program de reforme politice, economice și sociale care urmăreau desprinderea RSS Moldova de URSS și reducerea dependenței RSSM de instituțiile de la Moscova, în scopul obținerii independenței RSSM. A fost distins cu Medalia Meritul civic din Republica Moldova (1996), titlul de Omul politic al anului 1992 în Republica Moldova, Ordinul Național Steaua României, în grad de Mare Ofițer (2014).

1945 – A încetat din viață Enea Hodoș (31 decembrie 1858, Roșia Montană, Alba – 25 iulie 1945, Sibiu)

Scriitor, folclorist și publicist; autor a mai multe volume de culegeri de folclor; membru corespondent al Academiei Române

1947 – S-a născut Florin Gheorghe Filip

25 iulie 1947, București

Inginer, membru titular (din 1999) și vicepreședinte (2000–2009) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. A absolvit Facultatea de Automatică a Universității Politehnica din București în 1970 și a devenit Doctor în Automaticǎ (Automatizări procese electrice, 1982). 1947 Florin Gheorghe FilipDin 1990 a fost cercetător principal la Institutul de Cercetări în Informatică, iar din 1998 profesor universitar. Are o bogată activitate științifică în dezvoltarea teoriei sistemelor automate și informatice și în punerea în practică a rezultatelor originale proprii în aplicații industriale și sisteme culturale. Este membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. A publicat 6 monografii (autor/coautor), 9 volume de contribuții (editor/coordonator), circa 200 de articole în diferite reviste științifice (Computers in Industry, IFAC J. Automatica, IFAC J Control Engineering Practice, Large Scale Systems, J. of Human Systems Management, Systems Analysis, Modeling and Simulation, SIC etc). Un număr de 50 de lucrări ale lui sunt înregistrate în baza de date ISI Web of Knowledge (WoK) și 22 în baza de date SCOPUS a ELSEVIER. Este Editor in Chief al revistelor Studies in Informatics and Control și International Journal of Computers, Communications & Control.

1948 – S-a născut Nelu Bălășoiu

25 iulie 1948, Rogova, Mehedinți – 21 aprilie 2020, Suceava

Cântăreț de muzică populară. Încă din copilărie și-a manifestat înclinația către muzică, domeniu spre care a fost îndrumat de tatăl său, dar și de marea cântăreață Maria Lătărețu. A activat la Taraful din Vânju Mare, la Casa de Cultură și la Casa Armatei din Drobeta-Turnu Severin, apoi în cadrul Rapsodiei Române. O perioadă de succes din cariera sa a constituit-o colaborarea cu Maria Cornescu, care ulterior i-a devenit soție. Printre melodiile care l-au făcut celebru: Pentru măicuța bătrână, Leliță cu flori pe conci, Mândruța cu ochii verzi, Mândra mea din deal de șură, Dragostea-i un lucru mare, Dusei calul pe islaz, Plecai să mă plimb pe luncă și Aseară fusei la moară.

Nelu Bălășoiu – Stau pe malul Blahniței

1948 – S-a născut Corneliu Murgu

25 iulie 1948, Timișoara – 27 aprilie 2021, București

Tenor, director al Operei timișorene. A studiat la Conservatorul din Florența și ca elev al lui Marcello del Monaco. A obținut importante premii de interpretare la Vercelli (1977) și Treviso (1978) în Italia, dar mai ales contracte cu cele mai renumite teatre de operă italiene: La Scalla din Milano, San Carlo din Napoli, Opera din Roma, Arena din Verona, La Fenice din Veneția, Terme di Caracala și ”Giuseppe Verdi” din Trieste etc. A fost solist al Operei din Timișoara și a condus timp de 19 ani destinele Operei timișorene. 1948-2021 Tenor Corneliu MurguDupă debutul excepțional în rolul Riccardo din Bal mascat la Opera Metropolitan din New York, a fost invitat cu regularitate în Statele Unite, evoluând și pe scenele teatrelor de operă din Philadelphia, Pittsburg, New Orleans, Palm Beach și Denver. Un moment de maximă importanță al carierei sale artistice l-a constituit debutul la Covent Garden din Londra (1996). Fiind considerat unul dintre cei mai apreciați interpreți contemporani al rolului Otello de Verdi, i s-a acordat medalia Verdi d’Oro la Parma (1987). A contribuit în mod constant la numeroase gale organizate de UNESCO și UNICEF. Din 2014 a realizat regia artistică a spectacolelor de operă Trubadurul de Verdi, Turandot de Puccini, Cavalleria rusticana de Mascagni și baletul Paiațe de Leoncavallo. A cântat pe cele mai importante scene ale lumii: Staatsoper din Viena, operele din: Berlin, München, Hamburg, Frankfurt, Köln, Stuttgard, Zürich, Paris, Lyon, Toulouse, Bordeaux, Avignon, Montpelier, Lisabona, Las Palmas, Bilbao, Barcelona, Londra, Metropolitan din New York, Philadelphia, Pittsburg, New Orleans, Palm Beach, Denver, Melbourne, Rio de Janeiro, Johannesbourg, Tokyo etc., și firește, cele din țară. A fost distins cu Ordinul Serviciul Credincios în rang de Cavaler, Crucea de Onoare pentru Artă și Știință gradul I, acordată de Președintele Austriei și multe altele.

Giacomo Puccini – Turandot ”Nessun dorma”

1950 – S-a născut Areta Șandru-Popa

25 iulie 1950, Lazuri, Satu Mare – 18 mai 1991, București

Scriitoare și jurnalistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1977. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția Română-Italiană, obținând licența în Filologie în anul 1973. 1950-1991 Scriitoare Areta Șandru. Desen Theodor RaducanA debutat publicistic în revista Colegiului „I.L.Caragiale”, Funigei, în anii liceului, cu poezii. Debutul literar propriu-zis a fost girat de scriitorul Fănuș Neagu, în revista Luceafărul (1970), cu o proză scurtă, Sirius și balansoarul. A publicat in reviste literare importante: Luceafărul, Amfiteatru, România literară, Convorbiri literare, Cronica, Ramuri, Tribuna, Suplimentul Literar-Artistic al Scînteii tineretului. În timp, a fost educatoare și învățătoare în București, reporter și apoi redactor, publicist comentator și șef al departamentului de reportaj la Scînteia tineretului. În decembrie 1989, a participat la înființarea ziarului Tineretul liber. A debutat editorial în 1977, cu volumul de povestiri Valiza cu zăpezi. Alte volume publicate: Jurnal de una singură, Jur că voi spune adevărul, Glonțul de porțelan, Magazinul de clepsidre, Podul de vise.

1952 – S-a născut Ștefan Afloroaiei

25 iulie 1952, Lespezi, Iași

Filosof, profesor universitar, membru corespondent (din 2015) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Filosofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1972–1976). A devenit Doctor în Istoria filosofiei moderne, la Universitatea din București, cu o teză privind ideea raționalității în filosofia occidentală modernă (1985). 1952 Filosof Ștefan AfloroaieiEste profesor la Facultatea de Filosofie, catedra de Istoria filosofiei și hermeneutică „Ernest Stere”, de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Face parte din colegiul de redacție al revistelor: Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, Analele științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science, META. Research on Hermeneutics, Phenomenology and Practical Philosophy. A publicat: Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Întâmplare și destin, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Metafizica noastră de toate zilele, Privind altfel lumea celor absurde etc. A primit Premiul „Vasile Conta“ al Academiei Române (1992), Premiul „Lucian Blaga“ pentru Filosofie (1995), Premiul pentru cel mai bun eseu al anului (1998), Medalia de argint la Salonul Cărții Românești (Iași, 2008), Premiul pentru eseu al revistei Convorbiri Literare (2014).

1953 – Au început, la București, lucrările celui de-al III-lea Congres Mondial al Tineretului

1953a Scînteia Congresul Mondial Al TineretuluiDesfășurat între 25 iulie–16 august, congresul a fost patronat de mișcarea comunistă și de țările socialiste. Cu acest prilej, a fost construit Teatrul de vară Bazilescu, iar Parcul Bazilescu a fost reamenajat. 1953b Scînteia - Deschiderea Congresului Mondial Al Tineretului. Sala Floreasca

 

Ziua radiolocației

1955 Ziua Radiolocației1955 – Debutul existenței radiolocației ca armă distinctă în cadrul Armatei române

Prin ordinul ministrului apărării naționale, din 25 iulie 1955 au fost înființate Trupele Radiotehnice.

 

1964 – A încetat din viață Cornel Medrea (Corneliu Virgiliu Medrea; 8 martie 1888, Miercurea Sibiului – 25 iulie 1964, București)

Sculptor și profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București; membru corespondent al Academiei Române

1974 – A încetat din viață Elena Zamora (Elena Stănescu; 7 februarie 1897, Ploiești – 25 iulie 1974, București)

Celebră cântăreață de operetă și actriță în România interbelică; s-a lansat la Paris, apoi a făcut o carieră strălucită la Opera Română

1979 – Raționalizarea consumului de carburanți

Guvernul comunist a emis Decretul nr. 277/25 iulie 1979 privind unele măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți și gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule. A intrat în vigoare, fiind publicat în Buletinul oficial nr. 64/26 iulie 1979. În condițiile gravei crize de energie, CPEx-ul a aprobat o serie de măsuri pentru raționalizarea consumului de carburanți (inclusiv scumpirea benzinei), folosirea autovehiculelor proprietate personală alternativ, în raport cu numărul de înmatriculare, cu soț sau fără soț al autoturismului. 1979 Interminabile Cozi La Benzină, ClujS-au mai luat măsuri privind reducerea cantității carburanți ce pot fi scoase din țară de cetățeni români și străini, precum și măsuri privind reducerea cantității de produse alimentare și bunuri de consum care pot fi scoase din țara de cetățeni români și străini.

1979 – A încetat din viață Tudor Balteș (Iosif Bucur; 4 ianuarie 1933, Târgu-Mureș – 25 iulie 1979, Târgu-Mureș)

Poet și traducător

2005 – Partidul Social Democrat din România (PSD) primit în Partidul Socialiștilor Europeni (PES)

Consiliul Partidului Socialiștilor Europeni a ratificat, în cadrul reuniunii sale plenare care a avut loc la Viena în perioada 24–25 iunie 2005, rezoluția Prezidiului PES privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat din România, condus de Sergiu Cunescu. Astfel PSD a devenit primul partid din România care a intrat și a activat în cadrul structurilor politice europene.

2011 – A încetat din viață Elise Popovici (11 mai 1921, Suceava – 25 iulie 2011)

Compozitoare, pianistă; cercetător științific la Institutul de Folclor din București; conferențiar la Conservatorul din Iași

2015 – A încetat din viață Valeriu Pantazi (Valeriu Pantazie Constantinescu; 17 mai 1940, Urechești, Vrancea – 25 iulie 2015, București)

Poet, scriitor, topograf și pictor; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Scriitorilor din România

2017 – A încetat din viață Petre Got (20 septembrie 1937, Desești, Maramureș – 25 iulie 2017)

Poet și jurnalist

2019 – Cazul Caracal

Alexandra Măceșanu, o fată de 15 ani din comuna Dobrosloveni, Olt a dispărut după ce a plecat spre municipiul Caracal cu o mașină „la ocazie”. În noaptea de 25/26 iulie 2019, minora a sunat de trei ori la numărul de urgență 112, spunând că a fost răpită și violată, cerând cu disperare să fie salvată. Autoritățile nu au reușit să identifice locul în care se afla. Anchetatorii au început percheziția domiciliară la locuința lui Gheorghe Dincă, un bărbat în vârstă de 66 de ani, în dimineața zilei de 26 iulie, la aproximativ 19 ore de la apelul fetei, iar acesta a mărturisit că a omorât-o și a ars-o într-un butoi. Cazul a suscitat un mare interes al mass-media, dar nu a fost elucidat nici până acum.

2022 A încetat din viață Camelia Zorlescu (1 mai 1938, Galați – 25 iulie 2022, București)

Actriță de scenă și film; a jucat la Teatrul de Stat din Târgu Mureș, Teatrul „Nottara”

 

#istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemory #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

0 comentarii la „25 Iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns