Primul Institut Speologic Din Lume -cover
Istoria românilor România frumoasă Romanian Visual Art

26 Aprilie în istoria românilor

Primul institut speologic din lume Tribuna Aurel Leucuția Ștefan Ghika-Budești Ștefan Augustin Doinaș George Draga Virgil Andriescu Kiki Dreptu Adriana Trandafir TVR Cultural

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: La Cluj a fost înființat primul institut speologic din lume

 

1462 – Marea campanie militară a sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul

La 26 aprilie 1462, a început marea campanie militară a sultanului 1462 Mahomed Ii. Portret De Gentile Bellini împotriva Domnului Vlad Țepeș al Munteniei. Sultanul a pornit cu armata sa de la Constantinopol cu obiectivul de a cuceri Valahia și a adăuga un nou teritoriu la imperiul său. Sultanul însuși a menționat, într-o scrisoare adresată unuia din marii săi viziri, că avea 150.000 de oameni cu el. În componența acestei armate se numărau ienicerii (trupele de elită), pedestrașii, spahiii (cavaleria feudală), saialii (trupele de sacrificiu formate din sclavi care puteau să-și câștige libertatea în cazul că supraviețuiau), achingiii (arcașii), silahdîrii (gărzile armelor sultanului, de asemenea protejau flancurile), asabii (lăncierii), beșlii (cei care mânuiau armele de foc) și gărzile pretoriene care serveau ca gardă de corp a sultanului. Era o campanie de pedepsire, generată de refuzul domnului român de a mai achita tributul către turci, dar și una de cucerire. Imensa oaste turcă a plecat de la Constatinpole, destinația fiind cetatea Târgoviștei. 1462 Vlad Țepeș MunteniaVlad Țepeș i-a cerut ajutor regelui Ungariei, Matei Corvin, dar, deși Corvin i-a promis că-i va trimite ajutoare, acestea nu au sosit. Vlad a cerut să se facă o mobilizare generală în care au fost incluși „nu doar bărbați de vârstă militară, ci și femei și copii de la vârsta de doisprezece ani în sus, precum și contingente de țigani sclavi”. Mai multe surse menționează totalul oamenilor sub comanda sa ca fiind între 22.000 și 30.900, estimarea acceptată în general fiind cea de 30.000. Vlad Țepeș a fost învins, otomanii înlocuindu-l la domnie cu fratele său Radu, zis cel Frumos.

1586 – S-a prăbușit Turnul Sfatului din Sibiu

Turnul a fost construit în secolul al XIII-lea, fiind folosit inițial ca poartă de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. Etajele superioare ale turnului s-au prăbușit la 26 aprilie 1586 și l-au îngropat sub ziduri pe pictorul Johann David, care lucra la zugrăvirea bolții. 1586 Turnul Sfatului SibiuCa urmare, în perioada 1586–1588 s-au efectuat o serie de lucrări ample de reconstrucție.

1600 – A început Campania militară a lui Mihai Viteazul în Moldova

La 26 aprilie/6 mai 1600, trupele lui Mihai Viteazul au pătruns în Moldova prin trei sau, poate, chiar patru puncte: pe la Focșani (conduse de Nicolae Pătrașcu), prin pasul Oituz–Valea Trotușului, coloana 1600 Mihai Viteazul Campaniacentrală (avangarda acesteia ajunsese la Trotuș încă de vineri 25 aprilie/ 5 mai), care se îndrepta spre Bacău, urmată după 28 aprilie/8 mai de Mihai Viteazul, prin pasul Rodna–Cucureasa, urmând drumul spre Suceava, și, posibil, pe valea Ceremușului spre nord. Toate coloanele au susținut lupte cu forțele moldo-polone care se retrăgeau spre nord. În fața acestei ofensive concentrice, Ieremia Movilă a căutat, într-o primă fază, să blocheze, fără succes, inamicul la graniță, apoi, la sfatul polonilor, s-a retras spre nord, încercând să întărească cetățile Suceava, Neamț și, în special, Hotin.

1818 – Împăratul Alexandru I a poposit la Bălți, în Gubernia Basarabia

La 26 aprilie 1818, fiind în drum de la Hotin spre Chișinău, împăratul Alexandru I a înnoptat la Bălți, unde i-a ajuns vestea despre nașterea nepotului său, Alexandru, viitorul împărat. Cu această ocazie a dat dispoziție să i se acorde localității statut de oraș. În ziua următoare țarul a ajuns la Chișinău.

1876 – Guvernul Ion Emanoil Florescu (1) a fost demis

Ion Emanoil Florescu (1876) Consiliu de miniștri conservator prezidat de generalul Ion Emanoil Florescu, care a guvernat în perioada 4 aprilie 1876–26 aprilie 1876. A fost un cabinet de tranziţie, denumit „Ministerul săbiei” de cotidianul german Deutsche Zeitung datorită prezenţei celor trei generali (Florescu, Tell, Gherghel). Cabinetul a avut o durată de numai trei săptămâni, timp în care a existat o luptă acerbă între conservatori și liberali pentru desemnarea biroului Senatului; în cele din urmă, victoriosă a ieșit coaliția liberală, fiind desemnat pentru formarea noului guvern Manolache Costache Epureanu.

1877 – Armata română a deschis focul asupra Vidinului

Imperiul Otoman, intrat în război nedeclarat formal cu România, a bombardat orașele Brăila și Reni (22 aprilie/4 mai și 24 aprilie/6 mai), porturile Calafat, Oltenița, Bechet și Călărași (25 aprilie/7 mai). Armata română a replicat – la 26 aprilie/8 mai, artileria românească din Calafat a bombardat Vidinul, iar în 28 aprilie/10 mai artileria din Oltenița a bombardat Turtucaia.
Primul foc de tun tras de Armata Română în Războiul de Independență (1877)

La prima lovitură românească de tun, Regele Carol I a rostit celebra propoziție „Asta-i muzica ce-mi place!”. Riposta românească anunța apropiata declarare a independenței.

1884 – A apărut ziarul Tribuna

Fondat în 14/26 aprilie la Sibiu de către Ioan Slavici, cotidianul politic, social și cultural Tribuna a avut un rol important în viața politică și culturală a Transilvaniei și a militat pentru unitatea politică a românilor prin cultură. 1884 Primul Număr TribunaA combătut exagerările latiniste și a promovat realismul popular, publicând numeroase texte folclorice și literatură inspirată din viața țăranilor. Alături de Ion Slavici, principalul condei al ziarului, au mai publicat: Septimiu Albini, Cornel Pop Păcurar, Pompiliu Picos, Alexandru Dordea, Cornel Scurtu-Bechinetz, George Coșbuc. Timp îndelungat a fost cel mai citit ziar din Ardeal. A apărut până la 29 aprilie 1903.

1894 – S-a născut Aurel Leucuția

26 aprilie 1894, Călacea, Timiș – 1964

Jurist, om politic, fruntaș țărănist, ministru, militant al Unirii Transilvaniei cu România. A urmat liceul de stat și Facultatea de Drept la Budapesta și a devenit Doctor în Drept la Cluj. A fost secretar al Consiliului Național Român din Transilvania, vicepreședinte al organizației de Timiș-Torontal al Partidului Național Țărănesc și deputat (1928–1930 și 1932–1933). 1894-1964 Aurel Leucuţia JuristDe asemenea, a fost primul președinte al Federației Române de Fotbal (atunci numită Federația Română de Fotbal Asociație, 1930–1933). Fruntaș țărănist, Leucuția făcea parte din gruparea manistă. El a fost unul din participanții de la reuniunea de la Sovata (1933), împotriva lui Alexandru Vaida-Voevod. Împreună cu Ilie Lazăr, a ajutat la răspândirea manifestului lui Zaharia Boilă împotriva camarilei regale, motiv pentru care Vaida-Voevod i-a exclus pe ambii din PNȚ, decizie anulată de Comitetul Executiv, însă, atitudinea sa potrivnică dictaturii regale i-a adus persecuția, fiind condamnat la domiciliu obligatoriu. La 18 iulie 1947, împreună cu demnitarii țărăniști, și-a văzut suspendată imunitatea parlamentară de către Comisia Legislativă a Parlamentului Român, în vederea arestării. A fost închis în mai multe locuri, printre care și la închisoarea de la Sighet, însă a supraviețuit acelei perioade, decedând la scurt timp după eliberare.

1902 – S–a înființat Fotbal Club Timișoara

La 26 aprilie 1902, un grup de tineri din cartierul istoric Iosefin a înființat Fotball Club Timișoara/Temesvari FC, care avea 30 de membri și culorile alb-verde. În Casa de raport din fosta Piață Küttl au avut loc primele ședințe ale clubului de fotbal. A fost primul club, destinat exclusiv fotbalului, de pe teritoriul României de astăzi, fondat și condus de Dr. Adalbert Mesko, președinte, Rudolf Trinksz, vice-președinte și ing. Victor Covaci. 1902 Fotbal Club Timișoara IosefinPeste câțiva ani s-a transformat în Clubul Atletic Timișoara. Echipa a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului și a dispărut după cel de-al doilea război mondial.

1904 – S-a născut Ștefan Ghika-Budești

26 aprilie 1904, Predeal, Brașov – 4 august 1959, București

Geolog, petrograf și geotehnician, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române, fiul arhitectului Nicolae Ghica-Budești. După terminarea studiilor superioare, a fost profesor suplinitor la Institutul Politehnic din București, apoi profesor titular la Institutul Politehnic din Timișoara și la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București. A fost fondatorul școlii românești de geologie inginerescă și hidrogeologie. A făcut studii geologice și petrografice privind Carpații Meridionali, studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru și Lotru. Rezultatele cercetărilor întreprinse în peste trei decenii de activitate au fost publicate în numeroase lucrări despre structura Carpaților Meridionali, a Depresiunii Loviștea și a Munților Rodnei dintre care: Etudes geologiques dans M. Lotrului, Geofizica și geochimia în formarea scoarței, Recherches petrigraphiques et geologiques entre Parâng et Negoi.

1906 – A încetat din viață Nicolae Predescu (26 noiembrie 1834, București – 26 aprilie 1906, București)

Prozator și eseist; consilier la Înalta Curte de Casație

1920 – Institutul Speologic din Cluj

Primul Institut Speologic din lume a fost înființat de biologul 1920 Emil Racoviță Institutul Speologicromân Emil Racoviță, împreună cu zoologul francez René Jeannel. În ședința Adunării Deputaților din 26 februarie 1920 a fost adoptat, cu majoritate de 178 voturi contra 5, Contractul care stipula detaliile înființării primului Institut de Speologie din lume. Semnatar din partea Adunării Deputaților a fost președintele acesteia, în persoana lui Nicolae Iorga. Legea de înființare a Institutului Speologic a fost promulgată de Regele Ferdinand I sub nr. 1911/26 aprilie 1920. Prin lege, Institutul nou înființat a primit și prerogativele inventarului și protecției peșterilor din România. În prezent, Institutul de Speologie „Emil Racoviță”.

Primul Institut Speologic din lume (1920)

1920 – S-a născut Alexandru Husar

26 aprilie 1920, Ilva-Mare, Bistrița-Năsăud – 17 mai 2009, Iași

Filosof și cercetător al istoriei civilizației din Transilvania. A urmat Facultatea de Filosofie și Litere din București, Secția Filosofie, obținând licența în Estetică și Critică literară în anul 1945. A devenit Doctor în Filosofie în 1973. A fost profesor de limba română și filosofie la Liceul din Năsăud, apoi arhivist la Arhivele Statului din același oraș, director al Muzeului Grăniceresc Năsăudean. 1920-2009 Alexandru Husar FilosofDin 1951 a intrat în învățământul universitar, fiind asistent la catedra de Filozofie, iar apoi la cea de Istorie, a Universității „Victor Babeș” din Cluj-Napoca, iar din 1959 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași unde a parcurs toate treptele ierarhice ale învățământului superior, ajungând în 1976 conducătorul catedrei de Literatură universală. Între 1975–1976 a fost profesor asociat la Universitatea de Stat San Marcos din Lima (Peru), unde a predat cursuri de limbă, literatură și istorie românească. Tot acolo, s-a făcut cunoscut în presa peruană cu diferite articole despre arta sculpturală a lui Constantin Brâncuși. În colaborare cu prof. univ. Dora Bazan, de la catedra de Romanistică ale aceleași universități, a tradus în limba spaniolă poeziile lui Lucian Blaga. Cărți publicate: Întoarcerea la literatură, Dincolo de ruine, Izvoarele artei: Ad fontes, Ideea europeană: (istorie, cultură, civilizație), Periplu prin memorie: (O, tempora!), Miorița (De al motiv la mit), Pro Eminescu, Vremea de apoi.

1922 – S-a născut Ștefan Augustin Doinaș

Ștefan Popa; 26 aprilie 1922, Cherechiu, Arad – 25 mai 2002, București

Poet, eseist, traducător, fost deținut politic, politician, membru titular (din 1992) al Academiei Române, președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1941, s-a înscris la Medicină la Sibiu – unde se refugiase Universitatea clujeană, dar încă din primul an a frecventat și cursurile de la Litere și Filozofie, unde s-a transferat în 1944 – având profesori pe Lucian Blaga, Liviu Rusu, D.D. Roșca. A activat în Cercul literar de la Sibiu și a debutat în 1939, cu o poezie, în Jurnalul literar. Ștefan Augustin Doinaș (1922-2002)A câștigat premiul „Eugen Lovinescu” cu volumul Alfabet poetic, în 1947, dar volumul nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului. În 1948 a absolvit facultatea și s-a întors profesor în satul natal, a predat apoi Limba română la Hălmagiu, la Gurahonț, fiind în total profesor șapte ani (atunci a scris piesa de teatru, Brutus și fiii săi, un ciclu de sonete intitulat Sonetele mâniei etc.). În 1955 a renunțat la învățământ și s-a stabilit la București, publicând și câte ceva din textele proprii. S-a angajat redactor la revista Teatru. Arestat la 3 februarie 1957, a fost condamnat la un an de închisoare „pentru omisiune de denunț” (referitor la revoluția din Ungaria). După eliberare i s-a interzis să reintre în viața literară până în 1963, când George Ivașcu l-a angajat la revista Lumea. S-a căsătorit cu celebra balerină Irinel Liciu, fiind legați de o mare iubire. A debutat în poezie abia în 1964, cu volumul Cartea mareelor, cu poeme preluate din volumul nepublicat, Alfabet poetic, dar și versuri de dată recentă, marcate de concesii făcute ideologiei oficiale (o excepție în creația sa). Din 1969 a lucrat la Secolul XX (al cărei redactor-șef a devenit în 1992). A publicat numeroase cărți – de poezie, de critică literară – și a tradus din mari scriitori ai lumii, activitatea sa literară acoperind toate genurile. Cele mai importante scrieri ale sale: Omul cu compasul, Alter ego, Anotimpul discret, Lamentații – volume de poezii; Lampa lui Diogene, Orfeu și tentația realului, Măștile adevărului poetic.

1925 – S-a născut Zvi Yavetz

Hary Zucker; 26 aprilie 1925, Cernăuți, România/Ucraina – 7 ianuarie 2013, Tel Aviv, Israel

Istoric și profesor universitar israelian, originar din România. La cinci ani, s-a îmbolnăvit de poliomielită, iar tatăl său s-a sinucis. Din 1941, a fost deportat în lagăre din Transnistria, alături de familia sa. A pierdut toată familia și a reușit să fugă din țară în 1944. A trecut prin Turcia, Cipru, în final în Palestina, în care s-a creat după scurt timp Statul Israel. Inițial, a trăit într-un kibuț pe valea Iordanului, apoi la Ierusalim, urmând studii universitare de istorie. În perioada studiilor universitare, a fost profesor pentru copii surdo-muți. A devenit Doctor în Istorie, Limbi clasice și Sociologie (în 1950 și 1956). A urmat studii postdoctorale la Universitățile din Londra și Lund (1960). S-a numărat printre fondatorii Facultății de Științe Umaniste. În 1956 a fost numit șeful catedrei de Istorie generală și mai târziu decanul Facultății de Științe Umaniste. În 2008 și-a publicat autobiografia, Erinnerungen an Czernowitz. Wo Menschen und Bücher lebten (Amintiri de la Cernăuți. Unde trăiau oamenii și cărțile). A adoptat numele de familie al mamei sale, Yavetz, atunci când a aflat că toți membrii familiei sale au fost uciși în Holocaust. A primit Premiul Israel pentru științe umaniste (1990).

1926 – S-a născut Eleonora Romanescu

26 aprilie 1926, Leușeni, Orhei, RSSM/ Republica Moldova – 4 noiembrie 2019

Artistă plastică din Basarabia, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. A absolvit în 1963 Școala republicană de Arte Plastice ”I.E. Repin” (actualmente ”Al. Plămădeală”) din Chișinău, devenind profesoară de desen la Școala Pedagogică din Orhei. 1926-2019 Eleonora Romanescu Artist Plastic. AutoportretA frecventat cursurile de Restaurare Pictură în cadrul Atelierelor Centrale de Stat ”Iurie Grabari”, Moscova, fiind apoi restaurator la Muzeul de Artă din Chișinău. În 1965 a fast aleasă membră a conducerii Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova. A participat la numeroase expoziții de grup, a avut expoziții personale la Chișinău (1973, 1976, 1986, 1996), Odesa (Ucraina, 1973), Suhumi (Georgia, 1975), Novosibirsk (Rusia, 1979), Constanța și București (1992), Palatul Parlamentului, București (1996). Lucrări ale sale se află în muzee de artă din Chișinau, Cluj-Napoca, Constanța, Moscova, Kiev, Dușambe (Tadjikistan).

Expoziția artistului plastic Eleonora Romanescu – „Timpuri” 

1935 – S-a născut George Draga

26 aprilie 1935, Aldești, Arad – 3 octombrie 2008, Brașov

Compozitor contemporan. A studiat la Liceul Militar Muzical (1946–1954) și la Conservatorul din București (1957–1963). 1935-2008 George Draga CompozitorA fost redactor la revista Muzica a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat analize ale unor creații ale compozitorilor: Aurel Stroe, Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah, Wilhelm Berger, Cornel Țăranu, Zeno Vancea etc. și a susținut conferințe muzicale în diferite orașe ale țării. Între 1993–1998 a fost muzeograf la Muzeul „George Enescu” unde, printre altele, a realizat majoritatea fișelor creației lui George Enescu. A compus 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 si 3; 2 Rapsodii; 6 cantate; 12 Marșuri pentru fanfară etc.

George Draga – Lieduri • Soprană Alina Bottez, Pian Ieronim Buga

1936 – S-a născut Aurel Gheorghe Ardeleanu

26 aprilie 1936, Timișoara – 25 martie 2021, Timișoara

Dramaturg, prozator și sculptor, profesor. Factor important al vieții culturale timișene, a fost metodist, conservator, inspector și referent cu probleme de artă plastică la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș și la Inspectoratul pentru Cultură Timiș vreme de aproape 40 de ani. În același timp a fost și profesor de Sculptură la Școala de Arte Timișoara. Ca sculptor, a realizat în cadrul unui amplu proiect, Portretul, o lume, o serie de busturi, monumente și statui ale unor personalități bănățene (peste 60), expuse în spații publice din Estoril-Portugalia, Vârșeț-Serbia, București, Timișoara, Lugoj, Arad, Caransebeș, Făget și Margina. Dintre acestea: Sorin Titel, Virgil Birou, V. Cristea, Gh. Leahu, Șt. Iordănescu, Nicolae Boboc, Filaret Barbu, Ion Românu, G.I. Tohăneanu, Ioan Imbroane, Ioachim Miloia, Alexandru Mocioni, Virgil Economu, Miron Cristea, Regina Maria, Lucian Blaga etc. În calitate de scriitor a colaborat la revistele literare Orizont, România literară, Transilvania, Tribuna etc. A publicat: romanul Ploaia de nisip, Ființe de o zi (proză scurtă) și teatru: Coroană pentru Doja și Tentația, Napoleon, Soldatul și Femeia, Fratele nostru Abel. Și alte douăsprezece povestiri, Leoaica rănită sau Ce față umană are fiara, Mășile scribului etc. Imagini.

Aurel Gheorghe Ardeleanu – dramaturg, prozator și sculptor

1936 – S-a născut Virgil Andriescu

26 aprilie 1936, București

Actor de teatru și film. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, promoția 1963, clasa Alexandru Finți. Virgil Andriescu (n. 1936)Imediat după absolvire a fost angajat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, unde a debutat în rolul lui Varlam din Omul cu mârțoaga de George Ciprian. Din 1965 a jucat la Teatrul de dramă Ovidiu din Constanța, la Teatrul Odeon din București, a revenit la Constanța ca director al teatrului pentru trei ani, apoi a fost pensionat, menținând colaborarea cu teatrul în diverse proiecte. A jucat în peste 40 de roluri, dintre care 30 principale, pe scenele românești, printre care: Richard al III-lea, Macbeth și peste 30 de roluri, dintre care 6 principale, în film: Labirintul, Să mori rănit din dragoste de viață, Mireasma ploilor târzii, Pas în doi, Pădurea de fagi, Balanța, Privirea lui Ulise. A fost distins cu Premiul Gopo pentru întreaga activitate (2020).

Femeia mării de Henrik Ibsen Fragment

1937 – S-a născut Ieronim Tătaru

26 aprilie 1937, Mireșu Mare-Sângeru, Prahova – 21 august 2013, Ploiești

Critic și istoric literar, profesor universitar. A studiat la Universitatea din București, Facultatea de Filologie, Secția Limba și literatura română, specializare și în Literatura universală (1954–1959). 1937-2013 Ieronim Tătaru CriticA fost profesor de Limba și literatura română, Literatură universală și Teoria literaturii la Liceul Pedagogic și Colegiile Naționale „I.L.Caragiale” și „Mihai Viteazul” din Ploiești, profesor asociat pentru literatură comparată la Facultatea de Litere – Științe, Universitatea Petrol–Gaze din Ploiești, secretar științific, vicepreședinte și președinte al Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice și membru în Consiliul central de conducere a acestei Societăți, redactor-șef al revistelor de cultură Școala Prahovei, Buletinul Filialei Prahova a Societății de Științe Filologice și Axioma, președinte al Societății Culturale „I.L. Caragiale”. A debutat publicistic în revista Luceafărul (1959), la rubrica intitulată Cartea străină și editorial: cu volumul Poetică și stilistică, (1976) cu studii de teoria literaturii, cu privire specială asupra conceptelor și metodelor promovate atunci de Noua Critică și de structuralism. A publicat numeroase volume critică și estetică literară.

1938 – S-a născut Dan Claudiu Tănăsescu

26 aprilie 1938, Mogoșoaia, Ilfov

Medic, autor, nuvelist, publicist, romancier și scriitor, om politic. În afară de dorința de a se instrui în ale medicinii, ca adolescent, s-a înscris la Palatul Pionierilor la secția de muzică, unde a învățat clarinetul și saxofonul, cu care mai apoi a colindat satele și orașele țării, interpretând melodii pe la concerte, baluri, nunți și tot soiul de agape. În 1964 a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj și a devenit medic în Mărășești pentru 7 ani, după care, în urma unui concurs, a revenit acasă. A profesat medicina la policlinicile Colțea și Drumul Taberei până în 1990, când a devenit primar al comunei Mogoșoaia. A ocupat fotoliul de primar 15 ani, a fost ales apoi senator de Dâmbovița. A debutat ca scriitor la 38 de ani, în Almanahul Literar cu nuvela Luna. În ianuarie 2010, a publicat prima carte, Iluzia iubirii. A publicat până acum 12 volume de proză, iar patru dintre ele au fost premiate. Câteva scrieri ale sale: Iarba pierdută, Iarnă căzută-n genunchi, Taina stelelor, Scrisori de pe front, Livada viselor, Fumul depărtărilor, Iluzia iubirii, Ultimul zâmbet, Soarta unui vânzător de gablonzuri.

1944 – S-a născut Ioan (Kiki) Dreptu

Ioan Inocențiu Dreptu; 26 aprilie 1944, Boholț, Făgăraș – 5 aprilie 2008

Pictor. A studiat pictura monumentală la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1963–1969). A debutat in 1969 la Expoziția Ioan (Kiki) Dreptu (1944-2008)națională a tinerilor artiști din Cluj-Napoca, iar un an mai târziu a participat la o altă expoziție de grup la Galeria Academiei de artă (Galeria Kalinderu). Între 1970–1989 a realizat pictura murală la bisericile din satele Robaia (Călimănești) și Copalnic-Mănăștur (Maramureș). A avut expoziții personale importante în afara țării, încă din anii ’80: la Van-der-Heyt Museum din Wupperthal, Galeria Nicolae, din Columbus, Ohio, iar după 1989, a expus la Galeria Stuart-Levi din New York, Galeria Virginia Linch din Rhode Island, la Champs-sur-Marne și Paris (Franța), la Institutul „Nicolae Iorga“, Veneția, în 2009 având, în sfîrșit, și o primă expoziție personală în țară (post-mortem). Imagini aici, aici și aici.

1949 – S-a născut Ion Milovan

26 aprilie 1949, Mehedinți – 5 martie 2019

Jucător și antrenor de handbal, una dintre cele mai mari personalități ale sportului de performanță și handbalului din Mehedinți și din România. A fost jucător activ la Dinamo București, Știința Bacău și la cluburi din Orșova și Drobeta Turnu Severin. Din anul 1973 a fost antrenor la CSS Drobeta Turnu Severin, unde, timp de aproximativ 40 de ani, a condus una dintre cele mai performante secții de handbal feminin din România, care a dat handbalului național și internațional jucătoare cu nume sonore (Diana Puiu, Gabriela Tănase, Florentina Trăistariu, Aneta Pârvuț, Luana Șeitan etc.). A fost distins cu diplomă de merit de către Comitetul Olimpic Român și Ministerul Tineretului și Sportului, fiind singurul antrenor emerit de sport din județul Mehedinți.

1949 – A încetat din viață Emanoil Teodorescu (10 mai 1866, Siminicea, Suceava – 26 aprilie 1949, București)

Botanist; membru titular al Academiei Române; membru corespondent al Academiei de științe din Franța

1956 – S-a născut Adriana Trandafir

26 aprilie 1956, Bascov, Argeș

Actriță de teatru și film, moderatoare de emisiuni TV. Este absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, Facultatea de Teatru, secția Actorie, clasa Leopoldina Bălănuță, Alexa Visarion, Alexandru Lazăr. A fost actriță a teatrului de Stat din Reșita și din 1982 a jucat pe scena Teatrului Odeon. 1956 Adriana Trandafir ActrițăA fost deținătoare a numeroase premii pentru interpretare: Premiul Uniter 2004 pentru Cea mai buna actriță într-un rol secundar pentru rolul Mama din spectacolul De ce fierbe copilul în mămăligă, Premiul pentru cea mai buna actriță de comedie în 2002 la Festivalul de Teatru de la Galați pentru rolul Rose Quimet din spectacolul Cumetrele, Premiul pentru cea mai buna actriță de comedie în 2000 la Festivalul de Teatru de la Galați pentru rolul Ana din spectacolul Stele în lumina dimineții, Marele Premiu de interpretare la Festivalul de Teatru Contemporan, Brăila pentru rolul Maria Tănase în Pasărea măiastră – Maria Tănase în 1988, 1989, 1990, 1996. Marele Premiu la Gala Recitalurilor actoricești, Bacău 1995, Premiul de Interpretare la Festivalul Național Studențesc de Teatru 1979, Cel mai bun spectacol și Premiul pentru regie la Festivalul de Teatru Shakespeare de la Durham (Anglia) pentru spectacolul Romeo și Julieta (1978). Din filmografie: Înainte de tăcere, Vânătoarea de lilieci, Passion Mortelle, Patul lui Procust, Crash Test Dummies, Păcală se întoarce, Europolis, Pasărea măiastră, Fructul oprit.

Maria Tănase

1960 – S-a născut Luminița Avădanei-Trofin

26 aprilie 1960, Cotnari, Iași – 10 martie 2022

Artist plastic ceramistă, designer, decoratoare, graficiană. A studiat la Universitatea de Arte „George Enescu”, Facultatea de Arte Vizuale și Design, Iași, în specializările: Desen, Pictură, Artă decorativă. 1960-2022 Luminița Avădanei-trofinA lucrat ca artist plastic independent, cu activitate în domeniile: design interior, artă decorativă și grafică utilitară. A creat proiectarea, organizarea și realizarea marketingului vizual pentru expoziții, târguri și evenimente în Iași, București, Cluj, Timișoara, Constanța, Tg Neamț, Oradea, Deva, Slatina, Tg. Jiu. În 1980 a realizat o frescă murală la Consiliul Local Cotnari A fost cofondatoare și membră activă a cercului de arte plastice Urmașii lui Ștefan din Cotnari, multiplu laureat la concursuri naționale și internaționale. A participat la numerase expoziții colective, a deschis expoziții personale la Centrul de studii Europene Iași (2013), Eforie Nord (2014), Grand Hotel Traian Iași (2014), Galeria Dava77 Piatra Neamț (2017) și expoziții internaționale: Paris (1996, 1998), Kunstverein Mistelbach (Austria, 2012, 2014), Naoussa (Grecia, 2016). Biografie ilustrată

1960 – A încetat din viață Vilhelm Beneș (27 februarie 1907, Târgu Jiu – 26 aprilie 1960, București)

Prozator, eseist, artist plastic și critic de artă

1963 – A încetat din viață V. Voiculescu (Vasile Costache Voicu; 27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău – 26 aprilie 1963, București)

Medic, poet, prozator și dramaturg; membru titular al Academiei de Științe din România; deținut politic în închisorile comuniste

1967 – A încetat din viață Nicolae Cernescu (31 august 1904, Câmpulung – 26 aprilie 1967, București)

Chimist și pedolog; profesor la Institutul Agronomic din București; membru titular al Academiei Române

1968 – Echipa masculină de handbal Steaua București a cucerit Cupa Campionilor Europeni

Steaua a cucerit pentru prima dată Cupa Campionilor Europeni, învingând în finală, la Frankfurt, echipa Dukla Praga cu scorul 13–11. 1968 Handbal Steaua Bucureşti

1976 – Mănăstirea Moldovița a primit premiul La Pomme d’or

La Pomme d’Or (Mărul de aur) este un premiu pentru excelență în industria turismului, acordat de Federația internațională a ziariștilor și scriitorilor de turism, FIJET, asociația europeană a scriitorilor de călătorii profesionale și a jurnaliștilor. Este acordat anual unei organizații, unei locații sau unei persoane pentru recunoașterea eforturilor superioare în promovarea și creșterea nivelului de turism. În anul 1976, România a primit premiul La Pomme d’Or pe 1975, acordat mănăstirii Moldovița. Mănăstirea Moldovița (1976) #myphotoFestivitatea de premiere a avut loc pe 26 aprilie 1976, chiar la mănăstire.

1982 – A încetat din viață Ovidiu Gologan (14 mai 1912, Constanța – 26 aprilie 1982, București)

Cineast, operator și director de imagine de film

1984 – S-a născut Alexandru Potocean

26 aprilie 1984, Timișoara

Actor. A absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București în anul 2007. 1984 Alexandru Potocean ActorA jucat în două piese regizate de Iarina Demian pe scena Teatrului de Comedie din Capitală și la Centrul Național al Dansului. Este cunoscut pentru rolurile din filmele românești Moartea domnului Lăzărescu, Hârtia va fi albastră, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Nunta mută. Alături de un alt român, actorul Dragoș Bucur, a jucat rolul unui soldat în pelicula americană The way back, regizată de Peter Weir, cu Ed Harris și Colin Farrell, o ecranizare a romanului The Long Walk: The True Story of a Trek to Freedom de Slavomir Rawicz. A jucat și în Whistleblower, împreună cu Rachel Weisz, Monica Bellucci și Vanessa Redgrave.

Portretul luptătorului la tinerețe (2010)

1992 – Regele Mihai, în prima vizită în România după 1989, a fost primit cu entuziasm la București

Duminică, 26 aprilie, Regele Mihai și Principesa Ana au sosit de la Suceava cu avionul la București și au participat la a doua slujbă a Învierii la Biserica Sfântul Gheorghe. În drumul spre Biserică, a fost întâmpinat de un număr impresionant de români, care l-au ovaționat pe întreg parcursul coloanei oficiale prin București. Mașina regală a ajuns la Kilometrul Zero încărcată cu flori, iar când Regele a ieșit în pridvorul bisericii a avut loc o explozie de entuziasm. După amiaza, Familia Regală s-a cazat la Hotelul Continental, unde la ora 18:45 s-a adresat de la balcon mulțimii adunate acolo.

Monarhia salvează România

1993 – Academia Română a stabilit noi norme ortografice ale limbii române

Curtea Constituțională a decis că „Academia Română are competența de a stabili normele ortografice ale limbii române” și legitimitatea Hotărârii Adunării Generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind revenirea la „â” și ”sunt” în grafia limbii române. 

TVR Cultural (2002)

2002 – S-a lansat canalul TVR Cultural al Televiziunii publice române

A fost cel de-al patrulea canal al televiziunii publice din România, pe care se difuzau emisiuni cu tematică culturală, funcționând între 26 aprilie 2002–15 septembrie 2012.

 

2002 – A încetat din viață Brândușa Prelipceanu (17 martie 1949, Rădăuți, Suceava – 26 aprilie 2002, București)

Jurnalistă la Agerpres și Rompres; traducătoare și șefa secției Translație Franceză Rompres

2004 – A încetat din viață Titus Mocanu (Titus Vasile; 1 noiembrie 1923, Brăila – 26 aprilie 2004, Köln, Germania)

Estetician, profesor universitar, critic de artă român stabilit în Germania; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

2005 – Răpirea jurnaliștilor români în Irak – nou moment critic

S-a ajuns într-un al doilea moment critic, când postul Al Jazeera a difuzat imagini șocante cu cei patru ostatici: Sorin Mișcoci era îmbrăcat în haine portocalii, ceea ce însemna, potrivit cazurilor precedente de răpiri, că a fost desemnat să fie executat, iar Ovidiu Ohanesian era ras în cap; Mohammad Munaf a apărut separat, fiind și el îmbrăcat în portocaliu. Înaintea difuzării imaginilor, redacția Prima TV a primit o înregistrare audio cu cei trei ziariști care apelau la poporul român să facă presiuni asupra oficialilor pentru a retrage trupele din Irak. Răpitorii au prelungit pînă pe 27 aprilie, la ora 18.00, ultimatumul dat autorităților române cu privire la retragerea trupelor din Irak.

2006 – A încetat din viață Ulm Spineanu (2 martie 1943, București – 26 aprilie 2006, București)

Inginer, economist, profesor universitar; politician țărănist, ministru

2007 – A încetat din viață Florea Dumitrache (22 mai 1948, București – 26 aprilie 2007, București)

Fotbalist, atacant la Dinamo București; a fost printre componenții de bază din lotul echipei naționale de fotbal a României, prezentă la Campionatul Mondial de fotbal din Mexic 1970; Maestru emerit al sportului

2009 – A încetat din viață Cătălina Murgea (26 ianuarie 1941, București – 26 aprilie 2009)

Actriță de scenă, film, televiziune și voce; recompensată cu Premiul Gopo 2015 pentru cea mai bună actriță în rol secundar

2017 – A încetat din viață Alexandru Racu (19 iunie 1937, Chișinău – 26 aprilie 2017)

Părinte arhidiacon, dirijor de cor, compozitor, instrumentist și profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova

2020 – A încetat din viață Grigore Rusu (9 aprilie 1936, Mîndîc, Soroca, România/Moldova – 26 aprilie 2020, Chișinău)

Actor, regizor, profesor universitar, cercetător științific și istoric teatral din Moldova

2020 – A încetat din viață Eugeniu Barău (15 mai 1946, Frecăței, Tulcea – 26 aprilie 2020)

Pictor, profesor; membru al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Tulcea; interzis de comuniști

2020 – A încetat din viață Clara Mărgineanu (4 iulie 1972, București – 26 aprilie 2020, București)

Jurnalistă, poetă, realizatoare de filme documentare și emisiuni culturale; versuri ale sale au fost cântate de numeroși artiști folk; membră a Uniunii Scriitorilor, a Uniunii Cineaștilor și a Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România

 

#istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemory

----------

*Ediție revizuită și adăugită

1 comentariu la „26 Aprilie în istoria românilor