28 Aprilie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Cronica moldo–germană – detaliu

 

Floriile – Intrarea Domnului in Ierusalim

(calendarul ortodox și greco-catolic)

Sărbătoarea Intrării lui Hristos in Ierusalim este cunoscută în popor sub denumirea de Florii, Iisus fiind întâmpinat cu flori, frunze de palmier. Biserica vede în aceasta sărbătoare înaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce. El putea să evite moartea, însă, o primeste de bună voie pentru a o birui. În seara acestei duminici, încep deniile din săptămâna Sfintelor Patimi.

 

1502 – Cronica moldo–germană

La 28 aprilie 1502 s-a încheiat traducerea în limba germană a a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare, Die Kronicke des Stephan Voyvoda.
Lucrarea se referă la domnia lui Ștefan cel Mare în intervalul 1457–1502, fiind denumită și Cronica moldo–germană sau Cronica lui Ștefan cel Mare. Printre evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetății Chilia, luptele de la Vaslui și Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum și luptele dintre moldoveni și armata Țării Românești.

Este cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate pînă azi.

Mai mult: Cronica Breviter Scripta/Cronica moldo-germană (1502) [Tipărituri vechi românești]

1600 – Campania lui Mihai Viteazul în Moldova

După ce, la 26 aprilie/6 mai, corpul principal de oaste a făcut joncțiunea la Bacău cu detașamentul ce venea din Țara Românească, la 28 aprilie/8 mai 1600 forțele din nord au ajuns la Botoșani și Hotin, unde au angajat ciocniri cu trupele moldo-polone. Cea mai însemnată confruntare a avut loc la Verbia, pe malul Jijiei, localitate dispărută, aflată pe locul actualului sat Dămăcheni, de lângă Dorohoi. Așa cum relatează Miron Costin, lupta a ținut circa trei ore, fiind o confruntare între avangărzile celor doi domni, Ieremia Movilă acoperind drumul spre Hotin.

1601 – Scrisoarea Papei Clement al VIII-lea către Mihai Viteazul

Datorită influenței sale tot mai mari și a faptelor de arme de un imens ajutor pentru Europa Creștină, Mihai Viteazul a intrat și în atenția Papalității, condiționându-i ajutorul pentru lupta împotriva turcilor de convertirea lui şi a neamului său la catolicism. Prin cele cinci scrisori ale Papei Clement al VIII-lea către Mihai, Voievodul Valahiei, papa îi cere în mod expres, sau subtil, sau chiar refuzădirect a-l ajuta cu bani pentru susţinerea luptei împotriva Imperiului otoman, fără trecerea la catolicism. A patra scrisoare a papei a fost datată în 28 aprilie:

„Principelui Ţării Româneşti

Iubite fiu şi nobil bărbat – salutul şi binecuvîntarea noastră apostolică. Am primit scrisoarea Domniei Tale, pe care ne-ai dat-o din Praga la calendele lunii aprilie şi în care era scris amănunţit despre acele lucruri care în zilele anterioare, prin schimbările sorţii, ţi se întâmplaseră. Sufletul nostru este plin de bunăvoinţă faţă de tine şi vrerea noastră este cu tine, din care pricină chiar cu mare stăruinţă te îndemnăm ca, în truda prea împovărătoare pentru credinţa comună şi în acele treburi care ţin de credinţa catolică cea singură adevărată, să te porţi cu suflet curat, cum este potrivit, şi să te arăţi în chip neprefăcut de orice parte, cu inima neprihănită şi cugetul drept, în ce priveşte mântuirea sufletului tău şi întreaga lui norocire; atunci, întru aceste lucruri îndestul vom avea chezăşuire despre tine, vom putea fi cu sufletul întreg şi fără teamă şi abia atunci te vom sprijini cu întreagă vrerea şi dragostea şi ţie, orice prilej s-ar ivi, îţi vom fi, cu voia Domnului, într-ajutor, în cele solicitate de tine cu întîietate şi în cele ce le socoteşti potrivite pentru a acţiona cel mai bine; de vei face aceasta şi vei chema mai statornic bunăvoinţa noastră faţă de tine, toate ţi se vor rîndui cu folos şi noroc, cu milostivirea lui Dumnezeu. Dată la Roma, în Sfîntul Petru, întărită cu inelul Pescarului, în ziua de 28 aprilie 1601, în anul al zecelea al Pontificatului Nostru”.

1653 – S-a întrerupt domnia lui Gheorghe Ștefan în Moldova, în disputele cu Vasile Lupu

Gheorghe Ștefan (? – 1668, Szczecin), numit și Burduja Vodă, fiul lui Dumitrașcu Ceaur, a fost domn al Moldovei între 13 aprilie 1653–28 aprilie/8 mai 1653 și 16 iulie 1653–13 martie 1658. În timp ce era logofăt al lui Vasile Lupu, îndemnat să se răscoale de rivalul acestuia, Matei Basarab al Munteniei și sprijinit și de Gheorghe Rakoczy al II-lea din Transilvania, Gheorghe Ștefan l-a alungat pe Vasile Lupu la cazaci. Acesta s-a întors și l-a bătut la Popricani pe fostul său logofăt; dorind să se răzbune și pe Matei Basarab, Lupu l-a urmărit pe Gheorghe Ștefan și în Muntenia, însă a fost învins la Finta, fiind astfel nevoit să fugă din nou, pierzând tronul definitiv, iar Gheorghe Ștefan a reușit să-și cumpere confirmarea domniei de la turci. Vasile Lupu s-a refugiat la tătari și de acolo la Constantinopol.

1672 – S-a născut Georg Haner

28 aprilie 1672, Sighișoara, Imperiul Austriac – 15 decembrie 1740, Biertan, Imperiul Austriac

Teolog și istoric al bisericii sas. A studiat, începând cu 1691 la Universitatea din Wittenberg, după un an obținând diploma de „Magistru” al Facultății de Filosofie. La Wittenberg a scris prima carte, o istorie a bisericii luterane transilvănene. În anul 1695 a fost numit rector al gimnaziului din orașul natal, ulerior a preluat postul de pastor al orașului. A fost numit preot la Apold, Saschiz, Cincu, Mediaș, Biertan și episcop al Bisericii Luterane Săsești din Transilvania. A fost opozant al pietismului. Din operele sale: Historia ecclesarum Transsilvanicarum, Dissertatio philologica de Literarum hebraicarum origine et auJentia, Acroasium Theologicarum Disputatio prima etc.

1764 – S-a născut Paul Iorgovici Brâncoveanu

Paul Iorgovici; 28 aprilie 1764, Vărădia, Caraș-Severin – 21 martie 1808, Vârșeț, Serbia

Om de cultură bănățean, jurist, istoric, filolog, scriitor, adept al ideilor Școlii Ardelene. A urmat Filosofia la Pojon (Bratislava, 1782–1784), Dreptul la Pesta și Dreptul public austriac la Viena, după absolvire (1789) având dreptul de a profesa. A continuat studiile în Occident: la Roma, la Institutul Propaganda Fide; a cercetat lucrări și documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea și continuitatea poporului român în spațiul ancestral. După trei ani la Paris, asistând la desfășurarea revoluției franceze, iar apoi la Londra, unde s-a angajat conțopist la Curtea Regală și s-a ocupat cu „instrucția unor studenți”, în 1794, s-a întors în Imperiu, oprindu-se la Viena, a fost cancelist imperial, ulterior „Hofkonz-epist” la guvern, a desfășurat o intensă viață culturală, fiind și cenzor al cărților ce se imprimau la tipografia ilirică. Împreună cu dr. Ioan Molnar-Piuariu a înființat Societatea filosoficească a neamului rumânesc în mare Prințipatul Ardealului, din care făcea parte intelectualitatea românească a vremii. În 1796, s-a întors în Banat și a fost avocat consistorial la Vârșeț, avocat la Timișoara, contabil privat, profesor de latină la gimnaziul din Vârșeț, directorul Școlilor naționale din Regimentul român iliric de la Caransebeș. Acumulase cunoștințe vaste, devenise unul din cei mai culți români ai timpului, poliglot, cunoscător al limbilor: latină, greacă, italiană, franceză, engleză, germană, maghiară, sârbă etc. Cercetător de elită, a conceput mai multe lucrări, parte din acestea publicate: Dicționar în patru limbi: română, germană, latină și franceză (ajuns la «Litera M»), Bucoavnă (abecedar), Scurtă istorie a românilor din Dacia, Calendarul istoric-literar, Viața și pildele lui Esop, Observații de limbă românească (a abordat problema originii latine a limbii române). Este considerat „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”.

1859 – Biroul de Statistică al Principatelor Române

Odată cu înfăptuirea unirii Principatelor Române, la 24 aprilie/6mai 1859, Consiliul Administrativ al Principatelor a aprobat proiectul de lege pentru înfințarea unui Birou de Statistică, precum și întocmirea unor statistici ale țării. Astfel Domnul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie/10 mai 1859, care poate fi socotit actul înființării oficiale a Serviciului statistic central din Principatele Române, devenit ulterior nucleul Serviciului Român de Statistică. Domnitorul l-a numit pe Dionisie Pop Marțian ca șef al acestui Birou.

1861 – S-a născut Sava Athanasiu

28 aprilie 1861, Ruginești, Vrancea – 8 aprilie 1946, București

Geolog și paleontolog, membru titular (din 1942) al Academiei de Științe din România, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Științe de la Iași, apoi s-a specializat la Viena, unde a obținut Doctoratul în anul 1899. A fost profesor la Institutele Unite din Iași, profesor la Școala Comercială din Iași, profesor la Liceul „Matei Basarab” din București, profesor la Universitatea din București, a lucrat la Institutul de Geologie al României. A făcut numeroase studii de specialitate, asupra flișului și neogenului din Carpații Orientali și asupra problemei scidienilor din depozitele neogene, despre care a scris un mare număr de lucrări, printre care: Studii geologice din districtul Suceava, Curs de geologie generală, Asupra prezenței petrolului în Suceava.

1874 – S-a născut Viktor Roth

28 august 1874, Sebeș – 19 aprilie 1936, Sebeș

Pastor luteran și istoric sas transilvănean, primul istoric al artei plastice săsești din Transilvania, membru de onoare (din 1926) al Academiei Române. A urmat studii de Germanistică, Latină și Teologie la Tübingen, Cluj, Halle și Erlangen. Lucrarea sa de doctorat a avut tema Metrica în lirica lui Ludwig Uhland. După absolvire a ocupat posturi de învățător și profesor în diferite localități, a fost pastor evanghelic în Laslea. În anul 1918 s-a stabilit definitiv la Sebeș, unde a activat până la sfârșitul vieții ca pastor evanghelic. A efectuat călătorii de documentare în Austria, Germania, Boemia și Italia. A publicat lucrări științifice, articole și studii în reviste de specialitate. A lăsat o serie de scrieri în special tratând istoria arhitecturii și artelor germane, săsești și ardelenești. Este considerat ca fiind primul cercetător care a abordat problematica artelor și arhitecturii autohtone pe baze științifice moderne.

1877 – Armata română a deschis focul asupra localității Turtucaia

Ca răspuns la atacurile de artilerie ale Imperiului Otoman asupra porturilor românești de la Dunăre, la declararea războiului Ruso–Turc, după atacul asupra Vidinului, în 28 aprilie/10 mai artileria din Oltenița a bombardat Turtucaia. Declararea stării de razboi româno–turce a venit în 29 aprilie/11 mai.

1879 – S-a născut Theodor Capidan

28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia – 1 septembrie 1953, București

Lingvist. A urmat Facultatea de Filologie în București și a devenit Doctor în Filologia Romanică la Weigand în Leipzig. A fost asistent la Institutul Balcanic din Leipzig, profesor de Limba română și director la Școala Superioară de Comerț în limba română din Salonic, conferențiar, apoi profesor de Dialecte transdanubiene la Universitatea din Cluj, decan și prodecan al acesteia. În 1937 a devenit profesor de Limbi romanice la Universitatea din București, fiind colaborator la Dicționarul limbii române (DA). Din 1948 a continuat să activeze în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei Române. A fost autor al unor monografii lingvistice și etnografice referitoare la limba română și la dialectele sale sud-dunărene: aromân, meglenoromân și istroromân. S-a ocupat în special cu studiul limbii meglenoromâne sub numeroase aspecte: lexic, fonologie, etimologie, literatură populară și istoria limbii și a vorbitorilor ei. Din opera sa: Meglenoromânii (3 vol.), Fărșeroții: studiu lingvistic asupra românilor din Albania, Aromânii: dialectul aromân etc.

1882 – S-a născut Theodor Angheluță

29 aprilie 1882, Adam, Galați – 30 mai 1964, Cluj-Napoca

Matematician și profesor universitar, membru al Academiei de Științe din România (din 1943), membru de onoare (din 1948) al Academiei Române. În perioada 1902–1905 a urmat Facultatea de Științe a Universității din București, apoi s-a specializat la Sorbona (1909–1914), avându-l profesor pe Émile Picard și a devenit Doctor în Matematici la București în 1923, cu teza O clasă generală de polinoame trigonometrice și aproximațiunea cu care ele reprezintă o funcțiune continuă. În același an, a devenit profesor titular la cursul de Algebră superioară la Universitatea din Cluj, funcție deținută până la pensionare. Are contribuții de seamă în domeniul teoriei funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale și integrale, al ecuațiilor funcționale și algebrice, în teoria seriilor trigonometrice. Un tip de ecuații funcționale îi poartă numele: „Ecuații funcționale Angheluță”. A scris peste 90 de lucrări originale, dintre care: Curs de algebră superioară (2 vol.), Curs de mecanică rațională, Aplicații de mecanică, Curs de teoria funcțiilor de o variabilă complexă, Funcții analitice.

1884 – A încetat din viață Lascăr Rosetti (7 septembrie 1816 – 28 aprilie 1884)

Om politic; revoluționar pașoptist moldovean; a participat la Adunarea de la Blaj și a participat activ la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în funcția de domnitor al Moldovei; ministru.

1887 – Institutul de Bacteriologie din București

Institutul a fost înființat la 28 aprilie/10 mai 1887 ca Institut de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, care pe atunci avea în sarcina sa problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. După sosirea lui Victor Babeș la București și la conducerea Institutului, în luna august a aceluiași an, Institutul a intrat în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției a devenit Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”.
În prezent poartă titulatura de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” și activitatea sa este concentrată pe cercetarea medicală fundamentală, dar și orientată pe aplicații clinice, farmacologice, profilactice și igienice.

1893 – A încetat din viață Emanoil Pache-Protopopescu (12 februarie 1845 – 28 aprilie 1893)

Om politic conservator; deputat și vicepreședinte al Camerei Deputaților; primar și prefect al Bucureștiului; a întemeiat Școala de Științe Politice și Administrative, unde a fost și profesor; considerat unul din cei mai buni primari ai Bucureștiului.

1896 – S-a născut Mircea Ionescu

28 aprilie/10 mai 1896, București – 18 noiembrie 1980, București

Chimist, membru corespondent al Academiei Române, membru al Academiei de Științe Agricole din România. A fost profesor de Chimie și Biochimie agricolă la institutele de învățământ agronomic din Cluj, Timișoara, București. A avut o vastă activitate de cercetare în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României, fiind specialist în domeniul chimiei aplicate în agricultură (chimia plantelor de cultură). Din lucrările sale: Contribuții la studiul chimic al porumburilor românești, Metodă de analiză a băuturilor spirtoase, Biochimia agricolă, Materia organică a solului.

1905 – S-a născut Irimie Staicu

15/28 aprilie 1905, Cristian, comitatul Brașov, Austro-Ungaria/Brașov, România – 12 iulie 1989

Agronom, agrotehnician, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A fost profesor la Facultatea de Agricultură din București, la Facultatea de Biologie a Universității din București și la Institutul Agronomic din București, șef al Stațiunii Experimentale Calacea-Timiș, șef al Secției fitotehnice la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice de la Fundulea și director general la Institutul de Cercetări Agricole. A studiat metodele de fertilizare a podzolurilor și sărăturilor. Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în peste 50 de lucrări, dintre care: Curs de agrotehnică, Agrotehnică și tehnică experimentală, Distrugerea solului prin eroziune, Pregătirea și păstrarea îngrășămintelor, Probleme ale mediului înconjurător.

1923 – S-a născut Gheorghe Niculescu

28 aprilie 1923, Craiova – 21 mai 1995, București

Medic militar, general-locotenent, membru titular al Academiei de Stiințe Medicale (din 1991), membru de onoare (din 1992) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină (1942–1948) și Institutul Militar Sanitar din București. A devenit Doctor în Medicină în 1949 și Docent în 1974. A fost medic la Spitalul Militar Central din București, medic primar de chirurgie operatorie din 1961. A predat la Facultatea de Medicină din București fiind asistent, profesor, rectorul Institutului Medico-Farmaceutic din București. A obținut 16 certificate de invenții și 14 de inovație pentru aparatură de chirurgie traumatologică și ortopedică, a introdus prima oară în țară, laserul de mică putere, în scop explorator. A fost redactor șef al Revistei Sanitare Militare și membru a mai multor societăți medicale în țară și străinătate, vicepreședinte al Secției Române a Uniunii Medicale Balcanice. Din lucrările sale: Chirurgia în campanie, Traumatismele membrelor. Atlas schematic de tehnici operatorii, Politraumatismele membrelor în condiții de catastrofă, Atlas de anatomie umană (3 vol.), Compendiu de anatomie, Osteoporoza etc. A fost distins cu premiile Academiei Române „Gheorghe Marinescu” (1975) și „Victor Babeș” (1987).

1929 – S-a născut Avigdor Arikha

Avigdor Dlugacz; 28 aprilie 1929, Rădăuți – 29 aprilie 2010, Paris

Pictor, desenator, gravor, ilustrator de cărți și istoric de artă israelian-francez, originar din România. A copilărit la Cernăuți, tatăl său, un om cult, meloman și iubitor de artă, i-a descoperit talentul pentru arte plastice, încă dinainte de șase ani, vizitând împreună muzee și galerii de artă din București. La 9 ani, desena portretele celor din jur. În octombrie 1941 (12 ani), a fost deportat împreună cu familia în Transnistria, apoi în Siberia. Prin mijlocirea organizației de asistență Aliyat Hanoar, în 1944 a ajuns în Palestina. Desenele sale din lagăr au ajuns în posesia Aliyat Hanoar, fiind publicate câțiva ani mai târziu – pictorul a ajuns să le revadă în original abia în 1960. A lucrat cinci ani în kibutzul Maalé Hahamishá, a ajuns la Școala de Arte Betzalel (1946–1948). A plecat la Paris unde, cu o bursă din partea Aliat Hanoar a urmat Școala de Arte Frumoase, Filosofia la Sorbona, s-a perfecționat, între altele, în tehnica frescelor. Întors în Israel în 1951, a fost angajat la editura lui Moshe Spitzer, pentru ilustrarea capodoperelor literaturii universale. S-a distins ca unul din cei mai proeminenți tineri artiști plastici israelieni, în acea vreme stilul său fiind calificat drept expresionist abstract. A pictat tablouri de mari dimensiuni, în nuanțe ale culorii negre. Apoi a făcut desene după natură, portrete, nuduri și naturi moarte de mici dimensiuni care i-au adus notorietatea pe plan internațional.

Biografie ilustrată:  Avigdor Arikha [WikiArt]

1931 – S-a născut Radu Iftimovici

28 aprilie 1931 – 8 februarie 2020, Bucureşti

Medic, cercetător ştiinţific virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale. Între 1972–1988 a realizat la televiziunea română, o serie inedită de 42 episoade documentare conscrate marilor personalităţi ale medicinei româneşti şi universale, pentru care a obţinut premiul Kalinga al UNESCO „pentru popularizarea ştiinţei”, înmânat la Paris 1 de Federico Mayor, preşedintele forului internaţional. Istoria medicinii şi farmaciei universale a fost principala sa operă, urmată de monografiile închinate savanţilor Victor Babeş, Constantin Levaditi, Mihai şi Alexandru Ciucă şi George Emil Palade (Spovedania unui învingător) rămân reprezentative pentru genul biografic, şi cel de istorie şi popularizare a ştiinţei. A publicat, în calitate de dramaturg: Nu ucideţi caii verzi (jucată înainte de 1989 și interzisă de cenzură după premieră), Joc ciudat după scăpătat, A cincea cameră a inimii, Poftă bună, canibali, Creşteţi vipere la sân, Curve de lux şi Aventurile pravoslavnicilor Mitică şi Petrică, pentru a cita titlurile unora din textele sale dramatice. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, la secţia dramaturgie, membru al UNITER, şi membru al Societăţii Franceze de Istoria Medicinei. În ultima parte a vieții a locuit în Franța, unde a și publicat volume de literatură.

1932 – Legea cadrelor și efectivelor armatei

Legea relativă la stabilirea cadrelor și efectivelor armatei, intrată în vigoare la 28 aprilie 1932, a stabilit o nouă structură – cuprindea ca organ de conducere în armată, Inspectoratul General al Artileriei (subordonat Secretariatului General al ministerului), care avea în subordine: Direcția Artileriei cu Serviciul harnașamentului armatei, Direcția Armamentului și Comitetul consultativ al Artileriei și Armamentului. Cu unele modificări a rămas în vigoare până la declanșarea celui de-al doilea război mondial.

1938 – S-a născut Aurora Ienei

28 aprilie 1938, Abrud, Alba – 5 ianuarie 1997, București

Pianistă și profesoară. A studiat pianul la Cluj-Napoca, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și la București, la Universitatea Națională de Muzică „Ciprian Porumbescu”. A absolvit Universitatea Națională de Muzică, prima din clasa ei, cu Florica Musicescu (fiind ultimul ei elev). A fost o pianistă dedicată interpretării enesciene, profesoară de pian. A fost singura interpretă al întregii opere a lui George Enescu, interpretând și câteva prime audiții ale compozițiilor maestrului.

George Enescu – Nocturnă în re bemol major pentru pian „Omagiu Prințesei Maria Cantacuzino” • Aurora Ienei

1940 – S-a născut Elena Cosma

28 aprilie 1940, Leningrad, URSS – 19 octombrie 2001, București

Pianistă, profesor universitar. A urmat cursurile Conservatorului de muzică „N.A. Rimski-Korsakov” din Leningrad și ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, având profesori pe Serafim Antropov-Manu, Aurel Niculescu, Dolores Popa, Marin Cazacu, Vasile Țugui, Tiberiu Ungureanu. A fost profesoară la Universitatea de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală, Catedra de Instrumente de Coarde, clasele de Violoncel. A susținut numeroase recitaluri alături de studenți și profesori ai Universității, pe scene din București, din țară și din străinătate (Italia, Germania, fosta URSS, fosta Iugoslavie). A participat alături de studenții săi la numeroase concursuri internaționale, aducând în țară premii importante. A realizat nenumărate înregistrări pentru postul național de radio, a apărut în direct la emisiuni de radio și de televiziune, a participat ca pianist acompaniator la numeroase masterclass-uri de violoncel și de muzică de cameră, în special după 1989. A realizat înregistrarea Sonatelor pentru pian și violoncel de George Enescu, la casa de discuri Electrecord, împreună cu violoncelista Alexandra Guțu, aceasta fiind prima imprimare pe disc a respectivelor lucrări.

1943 – S-a născut Augustin Costinescu

28 aprilie 1943, Lipova, Arad – 11 martie 2021, București

Pictor și desenator, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici. A absolvit Institutuli de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Pictură, promoția 1969, având profesori pe Aurel Vlad, Ion Marsic, Ion Popescu-Negreni. A debutat expozițional la Salonul Tineretului (Sala Dalles, 1969), participând în continuare la majoritatea saloanelor anuale, bienale, republicane și municipale, cu lucrări de pictură și grafică, precum și la numeroase expoziții de grup. A avut multe expoziții personale la București: Sala Kalinderu (1970), Galeria Galateea (1974), Galeria Căminul Artei (1977), Galeria Simeza (1980), Galeriile de Artă ale Municipiului (1983, 1986), Galeria de Artă a Teatrului Foarte Mic, Galeria Orizont (1994), Sala de Expoziție a Parlamentului României (1999), Galeria Galateca (BCU, 2002, 2006), Galeriile Cercului Militar (2004); la Oradea: Galeriile de Artă (1968), Galeria Orizont/ Muzeul Țării Crișurilor (1997); Muzeul de Artă Cluj-Napoca (1987); Galeria Cupola Iași; Muzeul de Artă Constanța (2000); Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea; Muzeul de Artă Craiova (2002-2003); Galeriile de Artă Dej și Centrul Cultural Român de la Paris (1996). A fost distins cu Premiul pentru pictură la Expoziția Tineretului (1975).

Biografie ilustrată: Costinescu Augustin [Artindex]

 1948 – Arestarea lui Lucrețiu Pătrășcanu

Acuzat de „naționalism burghez, șovinism, colaborare cu Siguranța Statului în perioada interbelică și complot”, Lucrețiu Pătrășcanu a fost sechestrat într-o casă conspirativă pentru a fi anchetat. În același proces au mai fost arestați și judecați Elena Pătrășcanu (soția lui), Harry Brauner, Lena Constante, Petre Pandrea (cumnatul lui), Herant Torosian, Alexandru Ștefănescu, Emil Calmanovici, Remus Koffler, Ioan Mocsony-Stârcea, Anton Golopenția, Belu Zilber, Victoria Sârbu (soția lui Ștefan Foriș) și alte 33 de persoane. În prima fază a anchetei a fost cercetat de o comisie din care făceau parte Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Al. Drăghici. În perioada următoare s-a trecut la pregătirea unui proces-spectacol în care, alături de Pătrășcanu, să fie implicați și alți membri ai Biroului Politic și ai Secretariatului, cu stagii importante în ilegalitate. Procesul ar fi urmat să se desfășoare în momentul în care Moscova ar fi cerut acest lucru. Victimele procesului trebuiau să fie neapărat de la vârful partidului pentru a arăta Kremlinului că Bucureștiul îi este credincios, că supravegherea e maximă și că nimeni nu rămâne nesancționat pentru abateri de la linia partidului.

1948 – S-a născut Iolanda Malamen

28 aprilie 1948, Ploiești – 11 octombrie 2022, București

Poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă și pictoriță. A studiat 3 ani (1967–1970) Medicina Veterinară la Iași. A debutat cu poezii la revista Cronica în 1967, iar editorial în 1971, cu volumul de versuri Starea de grație. A avut mai multe expoziții personale de pictură. A publicat numeroase volume de poezie: Pământ sub zăpadă, Floarea care merge, Îngerul coborât în stradă, A doua Islandă, Felipe și Margherita, Alice în țara crimei, Antoniu și Kawabata etc. A editat albume de artă: Ion Pantilie, Gheorghe Pantelie, Radu Constantinescu, Ervant Nicogosian etc. A fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (2000), Premiul Asociației Scriitorilor din București (2004), Premiul APLER pentru jurnalism cultural (2006).

1953 – S-a născut Sorin Burtea

28 aprilie 1953, Câmpulung Muscel – 3 august 2020

Jurnalist, realizator TV, membru fondator al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Absolvent al Facultăţii de Ziaristică a Universităţii din Bucureşti, a început colaborarea cu Radio-Televiziunea, în perioada 1976–1980, ca student practicant, timp în care a realizat sute de reportaje şi emisiuni economico-sociale la radio. În 1980, a fost angajat în Televiziunea Română. De-a lungul carierei în televiziune a realizat şi coordonat emisiuni precum Reflector, Economia încotro?, Studioul economic, Ziua de mâine, care au adus cote de audienţă foarte mari pe fenomenul infracţionalităţii economice şi al crimei organizate, chiar înainte ca legea să definească aceste elemente. A coordonat campania Învinge apele! din emisiunea Interes general, de pe TVR 1, un proiect ambiţios, o premieră în România, dar şi campania Solicitaţi bonul fiscal! tot pe TVR1, sau emisiunea Investiţi în România! pe TVR Internaţional, un program de 20 de ani în grila postului românilor de pretutindeni. A pledat pentru respectarea prin lege a drepturilor jurnaliştilor.

1953 – S-a născut Ion Mînăscurtă

28 aprilie 1953, Popeștii de Sus–Drochia, Moldova – 27 martie 2021

Prozator, publicist, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1981. A urmat Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, Secția Ziaristică (1970–1975). A fost redactor la ziarul Tinerimea Moldovei, la revista Femeia Moldovei, unde a publicat interviuri cu personalități ale culturii din Moldova, eseuri despre clasicii literaturii române. A debutat literar în almanahul Dintre sute de catarge (1977) și editorial în anul 1979 cu volumul Noi și gândurile noastre, culegere de tablete și interviuri-portrete ale unor personalități ale culturii și literaturii (Maria Cebotari, Alexandru Robot, Vasile Coroban etc.). A fost redactor-șef la Colegiul de traduceri al Uniunii Scriitorilor, director al Editurii Uniunii Scriitorilor din Moldova, președinte al Asociației Culturale Editoriale Princeps. A publicat volumele: Bărbații Universului, Lecția de suflet, Artefact, Mâine când ne vom întâlni pe pământ, Tăierea capului etc. Unele dintre prozele sale științifico-fantastice au fost traduse și publicate în alte limbi.

1957 – S-a născut Teodor Corban

28 aprilie 1957, Iași – 17 ianuarie 2023

Actor de film, radio, teatru, televiziune și voce. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1985 la clasa Dem Rădulescu – Dragoș Galgoțiu. A fost actor al Teatrului „V.I. Popa” din Bârlad (1985–1988), apoi la Teatrul Dramatic din Constanța. Din 1989 a fost angajat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, unde a fost aplaudat în numeroase roluri: Prietenul în Scadența de Elias Canetti, Costică Hazliul, Bondici în Chirița în balon și Chirița în Iași de Vasile Alecsandri, Oculistul în Carol și Naufragiatul mic în În largul mării de Slavomir Mrozek și multe altele. A jucat în numeroase filme pentru marele ecran: Călătorie la oraș (2003), A fost sau n-a fost?, California Dreamin’ (Nesfârșit), Fața galbenă care râde, Amintiri din epoca de aur, Francesca, După dealuri, Poziția copilului, Aferim! (Premiul Gopo pentru rol principal), 6,9 pe scara Richter, În pronunțare, Cărturan etc. și pentru micul ecran: Lombarzilor 8, Ai noștri, Umbre etc. A avut colaborări cu TVR, Radio Iași, Radio HIT. A fost recompensat cu Premiul Excelența în domeniul cultural-artistic la Seara valorilor 2015, Premiul la categoria ARTE la Gala Oamenii Timpului 2015 etc.

Teodor Corban Emisiunea Arte, Carte și Capricii, 2015

1960 – S-a născut Cristian Grețcu

28 aprilie 1960, Piatra Neamț

Umorist, membru al grupului Divertis. Atracția pentru scenă a simțit-o încă de la liceu, a urmat Facultatea de Mecanică la Iași, unde a devenit membru al grupului Divertis, până la destrămarea lui, apoi în grupul Distractis. Începând cu anii 2000, a fost unul dintre cei mai recunoscuți membrii ai grupului Divertis, după ce l-a personificat în scheciurile TV pe Ion Iliescu, logevivul președinte al României în tranziție. Din 2015, este absolvent al Școlii de somelieri Sergiu Nedelea și degustător inițiat ADAR.

Good Bye Iliescu Spectacol Distractis, 2013

1965 – A încetat din viață Florica Cordescu-Jebeleanu (10 mai 1913 – 28 aprilie 1965)

Pictoriță și graficiană; soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu; soția lui Eugen Jebeleanu.

1972 – A încetat din viață Gabriel Barta (22 octombrie 1923 – 28 aprilie 1972)

Regizor de film documentar.

1987 – A încetat din viață Iulia Oniță (1 august 1923 – 28 aprilie 1987 )

Sculptoriță, profesor universitar; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

1990 – Consiliul European a decis extinderea relațiilor cu țarile Europei Centrale și de Est

Consiliul European nu numai că a aprobat principiul extinderii Uniunii Europene spre țările asociate din Europa Centrală și de Est, printr-o declarație comună, dar a și definit criteriile pe care țările candidate vor trebui să le îndeplinească pentru a deveni membri ai Comunității. Aceste criterii sunt: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul pentru minorități (criteriul politic); existența unei economii de piață funcționale, capacitatea de aface față presiunii concurenței (criteriul economic); capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru al Uniunii, incluzând adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

1996 – A încetat din viață Alexandru Jebeleanu (7 octombrie 1923 – 28 aprilie 1996)

Poet; redactor-șef al revistei Scrisul bănățean; secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România.

2006 – A încetat din viață Vasile Rebreanu (11 noiembrie 1934 – 28 aprilie 2006)

Prozator, traducător, dramaturg și eseist; membru al Uniunii Scriitorilor din România.

2008 – A încetat din viață Laurențiu Cerneț (Laurențiu Mircea Bobleanță; 11 mai 1931 – 28 aprilie 2008)

Prozator, dramaturg; deținut politic al regimului comunist.

2009 – A încetat din viață Valeria Peter Predescu (24 octombrie 1947 – 28 aprilie 2009)

Cunoscută și apreciată interpretă de folclor transilvănean; membră a Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu; a publicat importante culegeri de folclor.

2010 – A încetat din viață Cornelia Bodea (8 aprilie 1916 – 28 aprilie 2010)

Istoric, profesoară universitară; membră titulară a Academiei Române.

2011 – A încetat din viață Margareta Giurgea (19 august 1915 – 28 aprilie 2011)

Fiziciană, cercetătoare cu contribuții fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; profesoară universitară cu o intensă activitate didactică; membră titulară a Academiei Române.

2013 – A încetat din viață Dan Stuparu (20 octombrie 1951 – 28 aprilie 2013)

Maestru al artelor marțiale (sensei, 8 DAN); fondator al Federației Române de Arte Marțiale; fondator și președinte al Federației Române de Karate Tradițional din România; vicepreședinte al Federației Internaționale de Karate Tradițional; vicepreședinte al Federației Europene de profil; președinte al Federației Balcanice.

2018 – A încetat din viață Ilie Gheorghe (21 septembrie 1940 – 28 aprilie 2018)

Actor de teatru și film, regizor de teatru; profesor la Departamentul de Teatru al Facultății de Litere a Universitatății din Craiova; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Național din Craiova.

2021 – A încetat din viață Doina Artemiza Boceanu (20 octombrie 1940 – 28 aprilie 2021)

Artistă plastică, profesoară; membră a Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Brașov.

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită