28 August în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Domnitorul Carol I al României a preluat comanda trupelor ruso-române aliate la Plevna (Fotografia În amintirea vitejilor viteazului Carol I, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați)

 

1473 – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a refuzat să mai plătească tribut Imperiului Otoman

Istorici de renume (Constantin C. Giurescu sau Ștefan Gorovei) arată că Ștefan cel Mare a plătit tribut turcilor la începutul domniei sale. Mai precis până în 1473. Timp de 16 ani, Ștefan plătea anual otomanilor 3.000 de galbeni, un soi de „taxă de protecție” pentru ca Moldova să aibă liniște. De altfel, acest tribut era o moștenire mai veche de la predecesorul lui Ștefan cel Mare, Petru Aron. Acesta, speriat de avântul otoman în Europa, mai ales după cucerirea Constantinopolului, a acceptat necondiționat să plătească 2.000 de galbeni turcilor sub formă de tribut. Ștefan cel Mare a încercat să se apropie inițial de polonezi pentru a contrabalansa influența otomană. Conflictul cu turcii a izbucnit în momentul în care Ștefan cel Mare a intervenit în Țara Românească, un stat vasal turcilor, dar și prin refuzul plății tributului către otomani la 1473, când a început „cruciada moldovenească a lui Ștefan cel Mare” [Nicolae Iorga] prin sistarea plății haraciului către Poartă.

1789 – S-a născut Stéphanie de Beauharnais, Mare Ducesă de Baden

28 august 1789, Versailles, Franța – 29 ianuarie 1860, Nisa, Franța

Soția lui Karl, Mare Duce de Baden. A fost bunica maternă a Regelui Carol I al României și străbunica paternă a Regelui Ferdinand I al României.

1804 – Un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului

Incendiul a izbucnit în ziua de 28 august/9 septembrie, la o farmacie din zona centrală a Bucureștiului. „Dumineca, la opt ceasuri din zi, s-au aprins târgul de la spițăria din Șalari, de la Podu’ Spițerului, și au ars târgul tot până la nouă ceasuri de noapte. Și s-au mai potolit dând Dumnezeu și o ploaie, iar după arsura târgului, tot într-aceasta lună în treizeci, s-au aprins în deal la vii și o sumă de clăi de fân”.

A fost considerat cel mai mare incendiu al epocii fanariote. Au fost distruse 600 de case și 2.000 de prăvălii. După aceasta s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor orașului.

1816 – S-a născut Florian Porcius

16/28 august 1816, Rodna, Districtul Năsăud – 17/30 mai 1906, Rodna, Comitatul Bistrița-Năsăud

Botanist, membru titular (din 1882) al Academiei Române. Descendent dintr-o familie de țărani săraci (Șteopan), a fost crescut de bunicul său, preotul greco-catolic Gherasim Porcu și a obținut o bursă de la fondul grăniceresc pentru a studia la Institutul pedagogic din Viena, timp de 2 ani (1844). În anul 1848 a fost primit în audiență de către împăratul Ferdinand I al Austriei pentru apărarea drepturilor națiunii române din Transilvania, fapt ce i-a atras arestarea și deportarea la Cluj, pe timp de un an, din partea autorităților revoluționare maghiare. A ocupat diverse posturi administrative la Reteag, Beclean, Săliște, Rodna și Năsăud, ajungînd, în 1867 subprefect (vice-căpitan) al districtului Năsăud. Împreună cu botanistul Antal Czetz, a realizat prima catalogare a florei din zona Rodnei, Porcius fiind unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești. A colaborat de asemenea cu Dimitrie Brândză la Flora Dobrogei, revenindu-i precizarea nomenclaturii și a sinonimelor, alcătuirea cheilor de determinare și scrierea diagnozelor. A descris o serie de specii noi: Heracleum carpaticum, Centaurea carpatica, Pulmonaria dacica etc., iar altele îi poartă numele: Festuca porcii, Sassurea porcii. A primit Medalia Bene Merenti (1905).

1817 – Colonizarea Basarabiei țariste – Coloniștii germani din landurile Wurtemberg și Bavaria

Colonizarea guberniei Basarabiei a fost un intens proces de imigrare și colonizare care a avut loc în Basarabia țaristă, ca parte componentă a Imperiului Rus pe parcursul anilor 1812–1917, proces care a avut efecte de lungă durată asupra populației și structurii etnice a teritoriului dintre Prut și Nistru. La 28 august 1817, țarul rus a aprobat decizia Consiliului de Miniștri de a permite coloniștilor germani, veniți din regatele Wurtemberg și Bavaria, să se stabilească în Basarabia țaristă. Germanii au primit înlesniri speciale pentru a se așeza în sudul Basarabiei: erau scutiți de impozite și prestații pe timp de zece ani; primeau un împrumut de la stat pe câte zece ani; primeau un ajutor bănesc zilnic pentru hrană din momentul așezării în Basarabia până la obținerea primei recolte; erau scutiți de orice prestație militară; le era asigurată deplina libertate a cultului.

1843 – Dispoziția Ministerului Treburilor din Lăuntru al Țării Românești pentru proprietarii de țigani

Dispoziția circulară a Ministerului Treburilor din Lăuntru al Țării Românești dată la 28 august/9 septembrie 1843, prin care proprietarii de țigani erau obligați ca în termen de 18 luni să se îngrijească de „statornicia țiganilor nomazi în așezări și în case, fie pe propriile moșii, fie pe alte altora”.

Cei găsiți după un an și jumătate umblând prin țară urmau să fie așezați de către autorități pe domenii ale statului.

1864 – S-a născut Dumitru Stratilescu

28 august 1864 – 1927, București

Unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. După absolvirea școlii militare de ofițeri, cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de șef al Secției II și sub-șef al Marelui Stat Major. În primul război mondial, a fost sub-șef al Marelui Cartier General, comandant al Corpului I Armată, comandant al Armatei 1, comandant al Diviziei 1 Infanterie comandant al Corpului IV Armată, comandant al Corpului V Armată. După război a mai comandat Inspectoratul de Armată nr. 1 și a îndeplinit funcția de Inspector General al Armatei. A fost distins cu Ordinul Steaua Romaniei în grad de ofițer (1912), Ordinul Coroana Romaniei în grad de comandor (1909), Medalia Bărbăție și Credință cu distincția „Campania din 1913” și cu Ordinul „Mihai Viteazul” cl.III, pentru modul cum a condus Divizia 1 Infanterie în Bătălia de la Mărăști, din vara anului 1917.

1874 – S-a născut Viktor Roth

28 august 1874, Sebeș – 19 aprilie 1936, Sebeș

Pastor luteran și istoric sas transilvănean, profesor, membru de onoare (din 1926) al Academiei Române. A urmat studii de germanistică, latină și teologie la Tübingen, Cluj, Halle și Erlangen. Lucrarea sa de doctorat a avut ca temă Metrica în lirica lui Ludwig Uhland. După absolvire, a ocupat posturi de învățător și profesor în diferite localități. Între 1902–1911 a fost pastor evanghelic în Laslea. În anul 1918 s-a stabilit definitiv la Sebeș, unde a activat până la sfârșitul vieții ca pastor evanghelic. A efectuat călătorii de documentare în Austria, Germania, Boemia și Italia, a publicat lucrări științifice, articole și studii în reviste de specialitate. Ca invitat al lui Nicolae Iorga, a ținut o conferință la Universitatea de Vară de la Vălenii de Munte. A lăsat o serie de scrieri în special tratând istoria arhitecturii și artelor germane, săsești și ardelenești. Este considerat ca fiind primul cercetător care a abordat problematica artelor și arhitecturii autohtone pe baze științifice moderne.

1875 – S-a născut Paul Richter

28 august 1875, Brașov – 16 aprilie 1950, Cristian, Brașov

Compozitor, dirijor, pianist și organist și pedagog sas. A urmat cursurile Liceului „Johannes Honterus” din Brașov, urmând studii muzicale cu profesorul Rudolf Lassel. Deși s-a orientat inițial către medicină, în final a studiat la Conservatorul din Leipzig. Întors la Brașov în 1900, a condus Asociația corală bărbătească. În 1904 a devenit capel-maistru al orchestrei orașului și dirijor al Societății Filarmonice, cu care a efectuat mai multe turnee prin Transilvania și România. Cu aportul său, Richard Strauss, Felix Weingartner și George Enescu au concertat în orașele transilvănene. O perioadă a activat și la Sibiu. A compus șase simfonii, poeme simfonice, suite și fantezii pe motive populare săsești și românești, uverturi, lucrări camerale, concertante, instrumentale, vocal-simfonice și corale.

Paul Richter – Trei fantezii românești • Orchestra simfonică a Filarmonicii Brașov, Dirijor Cristian Oroșanu

1877 – Domnitorul Carol I al României a preluat comanda trupelor ruso-române aliate la Plevna

În urma întrevederii din 16 august între prințul Carol, țarul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae, Carol I al României a primit, la 28 august, comanda trupelor ruso-române aliate de la Plevna, avându-l ca șef de stat major pe generalul rus Totleben.

Asediul cetății Plevna, puternic fortificată, a durat până la 10 decembrie.

1883 – Pe lângă plopii fără soț

Poezia Pe lângă plopii fără soț de Mihai Eminescu, a fost publicată pentru prima dată, în revista Familia pe 28 august/9 septembrie 1883 și a apărut apoi în volumul Poesii din 1884.

Guilelm Șorban / Mihai Eminescu – Pe lângă plopii fără soț • Nicolae Florei

1896 – S-a născut Márton Áron

28 august 1896, Sândominic, Comitatul Ciuc, Austro-Ungaria – 29 septembrie 1980, Alba Iulia

Episcop romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia între anii 1938–1980. În 1915 a fost încorporat în armata austro-ungară, a luptat în primul război mondial ca locotenent în Divizia 82 Secuiască; a fost rănit de trei ori în luptele de la Doberdò del Lago, Pasul Oituz și Asiago. A studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, fiind hirotonit preot romano-catolic în 1924 în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia. A fost profesor de Religie la Liceul de Stat din Gheorgheni și la Liceul Romano-Catolic din Târgu Mureș. În perioada 1949–1955 a fost arestat de autoritățile comuniste. În iulie 1949 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop ad-personam de către papa Pius al XII-lea. Pentru activitatea sa de salvare de la exterminare a unor evrei transilvăneni a fost declarat de Israel Drept între popoare în anul 1999.

1903 – S-a născut Cornel Bodea

28 august 1903, Viena – 8 decembrie 1985, Cluj-Napoca

Inginer chimist, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. A absolvit în 1926 Facultatea de Chimie a Institutului Politehnic din Berlin-Charlottenburg, unde a obținut și titlul de Doctor inginer (1928). A fost profesor la Institutul Agronomic din Cluj și la Institutul de Chimie al Filialei Cluj a Academiei Române. Este considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan național și internațional. A fost coordonator și coautor al primului volum din Tratatul de biochimie vegetală (1964); a efectuat însemnate cercetări referitoare la: compoziția și procesele enzimatice din diferite soluri, sinteza unor compuși chimici și la degradarea în sol a unor substanțe naturale, identificarea și dozarea urotropinei, aldehidei formice, metalelor alcaline și alcalino­pământoase din soluri și ape. A fost membru al Deutsche Akademie der Naturforscher „Leopoldina”. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte: O nouă metodă pentru dozarea formolului, O nouă metodă pentru dozarea urotropinei, Obținerea zahărului din cocenii de porumb, Despre cartofii deveniți dulci prin înghețare, Acțiunea tetracetatului de plumb asupra retrohidrocarotinei, Progrese în cunoașterea mecanismului biochimic al vederii etc.

1905 – A încetat din viață Emanoil Davidescu (11 martie 1871 – 28 august 1905)

Inginer, matematician, unul dintre cei 10 membri fondatori ai revistei Gazeta matematică.

1909 – S-a născut Asztalos István

28 august 1909, Micăsasa, Comitatul Târnava Mică – 5 martie 1960, Cluj

Scriitor maghiar din Transilvania. Provenea dintr-o familie săracă, de muncitori, care l-a putut susține financiar doar în primele două clase ale gimnaziului reformat din Cluj. În continuare și-a asigurat traiul lucrând ca pădurar, salahor și miner într-o carieră de piatră. În 1934 s-a stabilit definitiv în Cluj, colaborând la diferite publicații literare. A debutat editorial cu romanul Elmondja János (Ianoș povestește) în 1938, după care au urmat, mai multe culegeri de nuvele, romane, piese de teatru, articole de publicistică și reportaje etc., inspirate din viața satelor și orașelor transilvănene. În anii celui de-al doilea război mondial a avut o intensă activitate de gazetar, remarcându-se prin opinii antifasciste. A fost concentrat forțat în Armata horthystă maghiară, a dezertat în scurt timp și s-a ascuns la Budapesta până la terminarea războiului, revenind la Cluj unde și-a reluat activitatea de gazetar. În timpul regimului comunist, a desfășurat o intensă activitate gazetărească, publicând numeroase articole și reportaje, cronici literare etc. în ziarele Falvak népe (Lumea satelor) și Utunk (Drumul nostru), continuând să scrie romane și volume de nuvele, în mare parte cu subiecte din viața satului sau de direcție proletcultistă. A fost distins cu Premiul de Stat al Republicii Populare Romîne. În ultimii ani de viață, a condus revista pentru copii Napsugár (Raza de soare) de la Cluj și a scris numeroase lucrări pentru cei mici.

1910 – S-a născut Constantin Salcia

Constantin Grassu; 28 august 1910, Salcia, Teleorman – 21 noiembrie 1994, București

Poet, membru al Societății Scriitorilor Români (din 1942). A urmat studii de drept, întrerupte după doi ani. A lucrat ca funcționar. A debutat cu versuri în Lumina poporului (1933), publicând apoi în Drum, Speranța și Drum nou. A colaborat la Adevărul literar și artistic, Universul, Convorbiri literare, Cuvântul liber, Familia, Vremea, Revista Fundațiilor Regale etc. Debutul editorial a fost în 1935, cu volumul Năvodar de stele. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile Trâmbița Teleormanului, Gazeta literară a Teleormanului și Colecția tinerilor scriitori. A publicat volume de poezii: Logodna apelor, Drumuri spre legendă, Liniștea furtunii, Ora târzie, Poeme intime, Izvoare subterane etc.

1915 – S-a născut Irene Mokka

Irene Albert; 28 august 1915, Timișoara – 13 februarie 1973, Timișoara

Scriitoare de limba germană, care a publicat în tinerețe sub pseudonimul Grete Groß (Grete Gross). A urmat Liceul de Muzică din Timișoara, pe care l-a absolvit în 1936. În anul 1939 s-a căsătorit cu Stefan Fassel, care și-a pierdut viața pe front, în 1944. Ca tânără văduvă de război, Irene Fassel și-a întreținut copiii dând lecții de pian și scriind literatură pentru copii și tineret. În anul 1948, Irene Fassel s-a recăsătorit cu Hans Mokka, cântăreț de operă, actor, om de litere. Sub semnătura Grete Groß a publicat, între altele, două texte într-un număr din revista Banater Schrifttum: Mama lui Lenau în Banat și povestirea Barbara Bernath. Aproape întreaga sa operă a fost publicată postum, în 1985; Volumul Das Schlüsselwort (Cuvântul-cheie) cuprinde poezii, traduceri, piese teatrale într-un act, literatură pentru copii, proză și fragmente din jurnale. Ediția a fost îngrijită de fiul ei, cărturarul Horst Fassel.

1916 – Germania a declarat război României

La 14/27 august 1916 România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. Întrarea României în Război împotriva Austro-Ungariei nu a fost o surpriză pentru Viena, dar Germania a fost complet nepregătită la gestul Bucureștiului. Împăratul Wilhelm al II-lea, în ciuda unor semnale primite, nu credea că Regele Ferdinand, membru al familiei sale, va conduce România într-un război împotriva alianței din care făcea parte și Germania. Germania a declarat război României la 15/28 august.

În același timp, Hauptmann Geissert (comandantul zepelinului LZ 101, staționat la Jambol, Bulgaria) a primit ordinul de bombardare a Bucureștiului, care a fost executat în cursul nopții.

1916 – Premierul francez a adresat guvernului o telegramă la intrarea României în război

Participarea României la Primul Război Mondial alături de Antantă, într-un moment când balanța militară nu înclina deloc în favoarea acesteia, a avut efecte considerabile în evoluția operațiilor militare. Aristide Briand, premierul francez, remarca această semnificație: „Națiunea franceză în întregime aplaudă decizia prin care România își ia cu curaj locul său printre apărătorii cauzei dreptului și civilizației. Eu sunt fericit de a fi interpretul său și cel al guvernului Republicii spre a vă adresa cele mai călduroase felicitări”.

1917 – Bătălia de la Varnița-Muncelu

A fost o ofensivă a armatei germano–austro-ungare, între 15/28 august–22 august/3 septembrie, lansată pentru contrabalansarea eșecurilor înregistrate în bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz. A fost oprită de armata română cu prețul unor grele pierderi; în cursul acestei bătălii a căzut eroic, la datorie, Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Jiu. Bătălia a reprezentat ultima încercare majoră a trupelor Puterilor Centrale de a rupe echilibrul de forțe pe teatrul de operații din România.

1917 – S-a născut Horia Lovinescu

28 august 1917, Fălticeni – 16 septembrie 1983, București

Dramaturg contemporan, recunoscut pentru piesele sale de teatru de idei. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1942; a susținut doctoratul în Litere și Filosofie la Universitatea din Iași cu o teză despre Rimbaud (1946); lucrarea a primit și Premiul Cercului Sburatorul. A lucrat ca funcționar la Institutul de Statistică din București și la Radiodifuziune. A debutat în teatru în revista Viața Românească cu piesa Lumina de la Ulmi în 1953, pentru care a primit Premiul de stat, fiind jucată un an mai târziu pe scena Teatrului Municipal din București. În 1954 a debutat editorial, cu aceeași piesă. Timp de două decenii a fost directorul Teatrului „Nottara” din București, din 1960 până la moarte. În această calitate, a condus turnee în Danemarca, Finlanda, Franța, RFG, Grecia, Portugalia etc. Din dramaturgia sa: Citadela sfărâmată (Premiul de stat, 1955), Hanul de la răscruce, Surorile Boga, Moartea unui artist, Și eu am fost in Arcadia (Premiul Uniunii Scriitorilor, 1971). Petru Rareș, Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă. Este autorul a două scenarii de film: Meandre și Bancnota de 100 de lei. A tradus, singur și în colaborare din M. Satrov, Al. Misarin, A. Veicler. A fost distins cu Premiul „I.L. Caragiale” al Academiei pe 1971, Premiul Societății Scriitorilor din București pe 1979.

Bancnota de 100 de lei (1973) • Regia Mircea Săucan. Cu: Dan Nutu, Ion Dichiseanu, Ileana Popovici, Violeta Andrei

1917 – A încetat din viață Anton Naum (17 ianuarie 1829 – 28 august 1917)

Poet junimist, profesor al universității ieșene; membru titular al Academiei Române.

1917 – A încetat din viață Calistrat Hogaș (Calistrat Dimitriu; 19 aprilie 1847 – 28 august 1917)

Prozator, profesor și director de școală; a scris primele lucrări de călătorie.

1919 – S-a născut Mikó Erwin

28 august 1919, Valea Vinului, Satu Mare – 20 august 1997, Cluj-Napoca

Ziarist și scriitor. A fost orfan de ambii părinți, exterminați în lagărul de la Auschwitz. A urmat studiile universitare la Facultatea Drept și Facultatea de Litere a Universității din Cluj. În anul 1945 a obținut titlul de Doctor în Drept administrativ. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a înrolat în Brigada de partizani „Petöfi”, participând la eliberarea Belgradului. A început cariera de jurnalist la ziarul Szamus în 1938. După război a fost redactor la publicația Igazság din Cluj. A practicat un timp avocatura, revenind în cele din urmă în presă. În anul 1952 a fost exclus din PMR și din presă, ajungând miner în Valea Jiului. A fost angajat lector la revista Utunk (1956), devenind secretar general de redacție în 1986, până la pensionare. Era renumit pentru reportajele sale. A publicat 17 volume, majoritatea în limba maghiară, printre care: Zsilvölgyi jelentés [Transmisie din Valea Jiului], A névtelen utas [Călătorul necunoscut], Nádország ostroma [Asalt în Țara Stufului] (Premiul Academiei Române Române, 1965), Havasi neonfény [Lumina de neon a munților], Ma kezdődik a holnap [Azi începe mâine], Térben és időben [În spațiu și timp], Faggató [Emberekről, sorsokról, pályákról], Chestionar (Despre oameni, destine, cariere), Omenie, noroc bun!; Mikó Ervin kérdez [Mikó Ervin întreabă], Întâlnire cu anul 2000, Acasă în Europa, Dans pe sârmă etc. Din 1990 a colaborat la Helikon, Kelet-Nyugat și Szabadság.

1927 – S-a născut Nicolae Herlea

Niculae Herle; 28 august 1927, București – 24 februarie 2014, Frankfurt am Main

Bariton. A studiat la Conservatorul din București cu profesorul Aurelius Costescu-Duca; mai târziu a participat la Roma, la cursuri de specializare la Academia di Santa Cecilia, cu maestrul Giorgio Favaretto. A debutat în 1951 pe scena Operei Naționale din București cu rolul Silvio din spectacolul Paiațe și a rămas angajat, ca prim-bariton al acestei scene (1951–1963). Tot în 1951 a câștigat Premiul întâi la concursurile internaționale de la Geneva, Praga și Bruxelles. A cântat pe cele mai mari scene ale lumii: La Scala din Milano, Opera Națională din Praga, Teatrul Balșoi din Moscova și Opera Națională din Berlin. În perioada 1964–1967 a fost membru al Operei Metropolitan din New York, a avut apariții pe scenele din Boston, Cleveland, Detroit etc. Repertoriul său cuprinde roluri mari din creația universală: Figaro în Bărbierul din Sevilia de Rossini, lordul Ashton în Lucia di Lammermoor de Donizetti, Rigoletto în Rigoletto de Verdi, Escamillo în Carmen de Bizet, Oneghin în Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Igor în Prințul Igor de Borodin, Scarpia în Tosca de Puccini. Calitățile sale vocale erau susținute de un autentic talent actoricesc. A cântat timp de peste 30 de ani, pe toate marile scene ale lumii A fost președintele Juriului Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclée” și a predat cursuri de specializare, pentru masterat, la Academia de Muzică din București. A fost distins cu numeroase premii, dintre care: Titlul de Artist al Poporului (1962), Premiul de Stat (1964), Ordinul Meritul Cultural (1968), Ordinul Muncii (1974), Ordinul Steaua României (2000).

Codrule, codruțule pe versuri de Mihai Eminescu • Nicolae Herlea

1931 – S-a născut Cristea Avram

28 sau 31 august 1931, București – 10 ianuarie 1989, Roma, Italia

Actor de teatru și film stabilit în Franța în anii ’60. În 1958 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A jucat în mai multe filme românești în anii ’60. A fost căsătorit cu actrița Olga Tudorache, cu care a avut un fiu, Alexandru. S-a mutat la sfârșitul anilor ’60 în Franța unde a apărut în mai multe filme, după ce o echipa de cineaști francezi, cu regizorul Henri Colpi în frunte și având-o în componență pe actrița Marina Vlady, a sosit în România pentru a filma Steaua fără nume (Mona, l’étoile sans nom). Între Marina Vlady și Cristea Avram s-a înfiripat o poveste de dragoste, astfel că artista odată întoarsă în Franța a solicitat autorităților române permisiunea ca acesta să primească viza de Franța. Cuplul s-a destrămat mai târziu și actorul a plecat în Italia. Câteva dintre filmele sale: Darclée, Nu vreau să mă însor, Steaua fără nume, Zodia Fecioarei, Le temps de vivre, Reazione a catena, Cuore, I figli di nessuno, California, La profezia, L’étrange monsieur Duvallier, Vai avanti tu che mi vien da ridere, Lo studente etc.

Steaua fără nume (1965) • Regia Henri Colpi. Cu: Marina Vlady, Claude Rich, Cristea Avram [Grig], Grigore Vasiliu-Birlic, Eugenia Popovici, Marcel Anghelescu, Kitty Gheorghiu Mușatescu

1936 – S-a născut Ioan A. Rus

28 august 1936, Ianoșda, Bihor

Matematician, profesor-cercetător, membru de onoare (din 2017) al Academiei Române. Între 1955–1960 a urmat cursurile Facultății de Matematică a Universității „Babeș−Bolyai“ din Cluj, secția Matematică. A făcut studii doctorale la aceeași universitate (1964−1966, 1967−1968) și la Universitatea din Lund, Suedia (1966−1967). În 1968 a obținut titlul de Doctor în Matematică cu teza Problema lui Dirichlet pentru sisteme tari eliptice. A avut o carieră didactică în cadrul Facultății de Matematică din Universitatea „Babeș−Bolyai“: asistent, lector, conferențiar, profesor (1977−2006); profesor consultant și profesor emerit (2012), prodecan al Facultății de Matematică (1973−1976) și prorector al Universității „Babeș−Bolyai“ din Cluj−Napoca (1976−1984, 1992−1996). Domeniile sale de cercetare sunt operatori neliniari și ecuații diferențiale (teoria punctului fix, teoria ecuațiilor diferențiale ordinare, teoria ecuațiilor cu derivate parțiale, modelare matematică).

1939 – S-a născut Rodica Ojog-Brașoveanu

28 august 1939, București – 2 septembrie 2002, București

Avocată și scriitoare. În 1955 s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 a fost exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta. A făcut memorii la Ministerul Învățământului pentru a se putea întoarce la facultate. I s-a comunicat că reîntoarcerea a fost condiționată de o reabilitare constând într-un an de muncă necalificată într-o fabrică, unde să devină fruntașă în producție. S-a angajat ca muncitoare la fabrica de medicamente Galenica unde, pe lângă faptul că a ajuns fruntașă în producție, a desfășurat și activități obștești, la brigada artistică, la echipa de dansuri, la gimnastică, la cor etc. După scurgerea anului de reabilitare, în 1962 a dat examen de admitere la Facultatea de Științe Juridice din Iași, pe care a absolvit-o în 1967 la Universitatea din București. În 1969, a debutat cu un scenariu la televiziune, Crima din Cișmigiu, iar primul roman polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a scris la insistența soțului ei, actorul Cosma Brașoveanu, și l-a publicat în 1971. În urma succesului publicistic a renunțat la avocatură, după șapte ani de practică, și s-a dedicat scrisului. Până în 1999, după propriile declarații, a publicat 35 de romane, în majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic. A fost supranumită Agatha Christie a României. A publicat romane polițiste: Cocoșatul are alibi, Ancheta în infern, Apel din necunoscut, Crimă prin mica publicitate, Poveste imorală, Un blestem cu domiciliul stabil, O bombă pentru revelion, Necunoscuta din congelator, ciclurile cu Melania Lupu, Romane de spionaj cu Minerva, romane istorice: Ciclul Logofătului Andronic, Al cincilea as, Întâlnire la Elysée, Să nu ne uităm la ceas, povestiri: Grasă și proastă, Bărbații sunt niște porci, scenarii TV: Șantaj, Enigma etc.

Enigma serie TV: Orbul • Regia Radu Dănilă, scenariu Rodica Ojog-Brașoveanu. Cu: Mihai Mereuță, Ioan Batinaș, Lelia Ciubotaru, Mirela Stoian, Ion Cincasciuc

1943 – A încetat din viață George Ulieru (8 septembrie 1884 – 28 august 1943)

Medic și prozator; a condus publicațiile: Rândunica (Alexandria), Facla Muscelului (Câmpulung), Piatra Craiului (Dragoslavele).

1944 – S-a născut Marin Mincu

28 august 1944, Slatina – 4 decembrie 2009, București

Poet, critic și istoric literar, semiolog și eseist, membru în Uniunea Scriitorilordin România din 1972. A urmat Facultatea de Filologie a Universității București (1962–1967), s-a specializat în Semiotică literară la Facultatea de litere și filozofie a Universității din Torino (1974–1978), devenind Doctor în Filologie la Universitatea din București cu tema Opera literară a lui Ion Barbu. A fost preparator, asistent, apoi lector la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanța; la Facultatea de Litere și Filosofie a Universităților din Torino și Milano; conferențiar la Facultatea din Constanța; profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Florența; la Facultatea de Litere din Constanța și conducător de doctorat la Universitatea din București; prim rector al Universității „Ovidius” (aprilie 1990) și Decan al Facultății de Litere, Istorie, Teologie și Drept a Universității „Ovidius”. A debutat cu critică (articolul Stilul criticii, 1964) în Gazeta literară și cu poezii în revista Amfiteatru (1966). Debutul editorial a fost, în poezie cu volumul Cumpănă (1968), în critică cu volumul Critice (1969) și în roman cu Intermezzo (1984). A colaborat la toate revistele literare din țară, deținând rubrică permanentă la Amfiteatru (Confruntări critice), Luceafărul (Semn), România literară (Poezia tânără), Viața românească (Intermezzo), Paradigma (editorial), Ziua literară (cronică literară), Tomis (Repere), Contemporanul–Ideea europeană (Intermezzo) etc. și la reviste italiene: Alfabeta și La nuova Rivista Europea (Milano), La fiera letteraria și Il cavallo di Troia (Roma), Strumenti critici și L’Indice (Torino), Uomo e cultura (Palermo), Il Ponte și Inventario (Firenze) etc. A fost membru fondator al Universității Ovidius din Constanța; a înființat revista culturală Paradigma și Editura Pontica, în cadrul căreia a coordonat colecția Biblioteca italiană și colecția de poezie Euridice; fondator al Premiului literar Euridice (în exclusivitate pentru tinerii autori), actualmente premiul literar „Marin Mincu”.

1947 – S-a născut Vivi Drăgan Vasile

Vasile I. Drăgan; 28 august 1947, București

Operator și director de imagine de film. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția Operator de film, în 1973. A predat ca profesor invitat la Academia de Teatru și Film între anii 1990–1994. A fondat în anul 1992 Fundația Artelor Vizuale, fiind directorul ei executiv. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum Înghițitorul de săbii, Drumul oaselor, Pe malul stâng al Dunării albastre, Horea, Cuibul de viespi, Moromeții 1 și 2, Secretul armei secrete, Stare de fapt, Filantropica, Furia, Occident, Cealaltă Irina, Nunta mută, Caravana cinematografică și Despre oameni și melci. A colaborat mult cu regizorul Stere Gulea.

Cuibul de viespi (1987) • Regia Horea Popescu. Cu: Tamara Buciuceanu-Botez, Coca Andronescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Raluca Zamfirescu, Gheorghe Dinică, Ileana Stana Ionescu, Marin Moraru, Maria Ploae, Tora Vasilescu, Vivian Alivizache

1950 – S-a născut Radu Negrescu-Suțu

28 august 1950, București

Scriitor contemporan, provenind dintr-o familie de moldoveni refugiați în Capitală. Între 1968–1970, a publicat poezie de factură suprarealistă la revista studențească Amfiteatru. Din 1975 s-a dedicat studiului picturii și Istoriei Artelor, a făcut pelerinaje anuale la mănăstirile din Moldova, unde a studiat iconografia. Anul 1977 l-a găsit în conflict deschis cu regimul comunist, ca semnatar al apelului lui Paul Goma și coautor și semnatar împreună cu Ioan Marinescu, Dan Iosif Niță, Raymond Păunescu și Nicolae Windisch al unui protest împotriva nerespectării drepturilor omului în România (Grupul Canal 1977). A fost arestat și condamnat la un an de muncă forțată la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În urma grevei foamei declarată public la 23 august 1977 și ținută efectiv timp de aproape o săptămână în condiții de torturi fizice și psihice din partea Securității și în urma intervenției organizației Amnesty International și a președintelui Statelor Unite ale Americii, Jimmy Carter, a fost eliberat și expulzat din țară la sfârșitul aceluiași an, obținând azil politic în Franța și stabilindu-se la Paris. A expus pictură religioasă în Austria, Franța și Germania, trecând ulterior la suprarealism. După revoluția română din 1989 a abandonat pictura, devenind membru al Asociației Ziariștilor Români din Vest, AZR, publicând câteva sute de articole literare și politice în ziarele românești din țară și exil, precum și o suită de interviuri cu personalități din lumea literară și artistică a exilului, a devenit membru activ al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) și al Uniunii pentru Regele Mihai din Franța. A colaborat, în 2002, la serialul Memorialul Durerii și la filmele documentare Fanarioții, realizat de Dr. Erato Paris din Atena (premiat la Festivalul Filmului Documentar, Câmpulung Muscel, 2011), Salutări din Iași, realizat de prof. Dragoș Zămosteanu și România de sânge albastru, realizat de Carmen Avram și Ana Mihail-Iorga. Este membru al Societății culturale Junimea Nouă și al Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași.

1955 – S-a născut Nicolae Păsărică

28 august 1955, Olteni, Teleorman – 10 iunie 2016, Zimnicea

Jucător de oină și antrenor; considerat ca fiind cel mai bun practicant al acestui sport. A fost numit „Dobrin al oinei” sau „jucătorul de un milion de dolari”. În 1972 era titular în echipa Viața Nouă Olteni, cu care a câștigat prima medalie, la 17 ani. După liceu a jucat la Dinamo București, în 1975 a cucerit medalia de argnit cu echipa, iar un an mai târziu, primul titlu național. În total, a numărat 19 titluri de campion național și 17 Cupe ale României, fiind distins cu titlul de Maestru emerit al sportului (1979).

1956 – S-a născut Adrian Schervan

28 august 1956, București

Fost jucător de polo pe apă. A concurat la Jocurile Olimpice de vară Montreal 1976 (locul 9) și Moscova 1980 (locul 4). La Universiada București 1981 a câștigat medalia de bronz cu echipa României. În prezent este stabilit în Germania.

1962 – S-a născut Teodor Mărieș

28 august 1962, Valea Chioarului, Maramureș

Activist civic anticomunist, președintele Asociației 21 Decembrie din București și politician. A urmat cursurile Liceului de Construcții și Arhitectură. În acea perioadă a devenit sportiv de preformanță. A refuzat să se înscrie în PCR și să stabilească relații cu Securitatea sau cu vreun serviciu secret. Fiind un anti-comunist convins, a participat activ la Revoluția din decembrie 1989, implicându-se în acțiuni civice și în organizarea a mai multe proteste – dedicate aflării adevărului despre ce s-a întâmplat în perioada 14–28 decembrie 1989 – care au culminat cu mitingul-maraton din Piața Universității, din 1990. A semnat și susținut Proclamația de la Timișoara. A fost arestat după evenimentele din 13–15 iunie 1990. În timp ce era închis, a declanșat greva foamei în închisoare, la penitenciarele Rahova, apoi, Jilava, timp de 46 zile. Președintele de atunci, Ion Iliescu l-a acuzat că a condus 2 tentative de puci. În perioada 1990–1992 a avut interdicție de a părăsi țara, anulată după achitare. În 1992, s-a înscris în Asociația 21 decembrie 1989. În mai 2011, a câștigat procesul intentat statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe motiv că a fost urmărit și supravegheat ilegal, în 1990. Curtea de la Strassbourg a decis ca România să-i plătească lui Mărieș daune morale în valoare de 6.000 de euro.

1963 – S-a născut Maria Gheorghiu

28 august 1963, Reșița

Cantautoare, cunoscută interpretă de muzică folk și realizatoare de emisiuni radio. La vârsta de trei ani a început să studieze baletul, apoi oboiul, pianul și vioara la Școala de Muzică din orașul natal, absolvind-o în anul 1977. S-a alăturat apoi corului Miorița, în care a cântat timp de zece ani, sub conducerea dirijorului Doru Morariu. A participat la festivaluri de muzică folk alături de artiști renumiți. Încă de la începutul carierei a fost susținută de folkistul și compozitorul Valeriu Sterian, alături de care a lansat piesele Maria de Mangop, Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt, Ușa ce-o încui. Cea care a sfătuit-o să urmeze o carieră muzicală a fost marea actriță Leopoldina Bălănuță, iar cea care i-a sugerat să cânte colinde a fost actrița și cântăreața Anda Călugăreanu. În 1984 a cântat în Cenaclul Flacăra, iar după 1989 a avut turnee în Franța, Danemarca, Norvegia, Grecia, Austria, Canada. În 1993 a câștigat trofeul festivalului național Om Bun. În 1995 a lansat prima casetă audio, Lacrimi în flăcări, în 1997 a lansat albumul Canon și Maria Gheorghiu, iar în 1996 a apărut primul său album de colinde, Pe la case luminate. A susținut numeroase spectacole alături de trupa Atelier. Din discografie: Floare de vârtej, Curcubeu, Timp netrăit etc.

Maria Gheorghiu – Descântec de dragoste

1965 – S-a născut Tomi Cristin

28 august 1965, Brașov

Actor de teatru și film. A urmat studii teatrale la Institutul Național de Teatru din Târgu Mureș, clasa Călin Florian – Cornel Popescu, cu rolul de absolvire Tesman, din Heda Gabler. A debutat în anul 1988, la Teatrul „Mihai Eminescu”. În prezent, joacă la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, este asistent universitar la catedra de Actorie a UNATC, profesor asociat la catedra de Mișcare scenică a Universității Hyperion precum și la Academia Luceafărul. Din filmografie: Noiembrie, ultimul bal, Șarpele, Phantom Town, Callas Forever, Tornado, California Dreamin’ (nesfârșit), Live etc.

California Dreamin’ (Nesfârșit) (2007) • Regia Cristian Nemescu. Cu: Armand Assante, Jamie Elman, Răzvan Vasilescu, Maria Dinulescu, Alexandru Mărgineanu, Ion Sapdaru, Mădălina Ghițescu, Nicodim Ungureanu, Teodor Corban, Tomi Cristin [ministrul de Externe], Gabriel Spahiu

1967 – Congresul Internațional al Lingviștilor

A avut loc la București, în zilele de 28 august–2 septembrie, fiind al X-lea congres în domeniu. Preşedintele Comitetului de organizare a fost academicianul Iorgu Iordan.

1970 – Primul Congres internațional pentru promovarea limbii și literaturii latine

Organizat de un comitet român sub auspiciile Academiei Latine Internaționale, la București între 28 august–2 septembrie 1970.

1975 – S-a născut Dan Tăpălagă

28 august 1975, Copșa Mică, Sibiu

Jurnalist. Licențiat în Jurnalism al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a debutat la Radio România Actualități în 1997, fiind apoi redactor la Radio Europa Liberă și BBC. A condus departamentul politic la Evenimentul zilei, a fost redactor-șef adjunct la Cotidianul și șeful secției politice la România liberă. Timp de un an a fost director de dezvoltare editorială la Ziua de Cluj. Din 2007 este editor coordonator al site-ului HotNews.ro. În perioada ianuarie-martie 2005 a fost consilier și purtător de cuvânt al fostului ministru al justiției, Monica Macovei. A fost bursier Freedom House. A predat cursuri de Jurnalism politic la Facultatea de Jurnalistică din Sibiu, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și la Centrul pentru Jurnalism Independent. A publicat volumele: Bulversarea valorilor – Scrieri dintr-un timp buimac, Dan Tăpălagă în dialog cu Daniel Morar – Prețul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul.

1987 – S-a născut Roxana Condurache

28 august 1987, Iași

Actriță de teatru și film. Și-a început cariera în modeling, încă din liceu. La vârsta de 18 ani, s-a mutat la București, pentru a studia actoria. A lucrat pentru două spectacole: Actorii și o colaborare cu The Mask Theatre and Pulse, în regia lui Javier Opazo. S-a pregătit pentru musical luând lecții de canto cu Razvan Diaconu și lecții de dans cu Ioana Macarie, jucând apoi într-o comedie muzicală, The Gurtons Needle la Teatrul Mask. A jucat în piesele: Cries for Peace regizată de Liana Cetechi, Frica și mizeria celui de-al Treilea Reich de Bertold Brecht, în regia lui Razvan Marinescu și în filme: The Whistleblower (Denunțătorul), Dincolo de calea ferată, fiind anunțat Bogie and Bacall (în rolul Lauren Bacall). A fost nominalizată și premiată Cea mai bună actriță la cea de-a 32-ediție a Premiilor Genie, pentru rolul din filmul canadian The Whistleblower.

Pamflet de Oraș, Episodul 1: De Ce Dumnezeu NU E Femeie

1992 – S-a născut Gabriela Drăgoi

28 august 1992, Buzău

Fostă gimnastă de talie mondială. A început gimnastica la Clubul Sportiv Școlar Buzău sub îndrumarea antrenorilor Costică Clinciu și Gabriela Robu fiind selecționată la lotul național de gimnastică al României.

A fost medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice Beijing 2008, cu aur la Campionatul European Clermont 2008 și cu bronz la Campionatul European Milano 2009. S-a retras din activitatea competițională în 2012, în cadrul Galei Sportului Buzoian.

1993 – A încetat din viață Ghiță Mocanu (Gheorghe Mocanu; 31 martie 1938 – 28 august 1993)

Pictor, profesor de desen; inițiatorul și mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Onești.

2011 – A fost sfințită Crucea Mântuirii Neamului Românesc de la Nisporeni

Este un monument de peste 35 metri amplasat la Nisporeni, în Republica Moldova, pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului.

Realizată după modelul crucilor de la Putna, lucrarea reprezintă primul monument din Basarabia dedicat unității românilor de pe cele două maluri ale Prutului.

2017 – A încetat din viață Gheorghe Ioniță (16 ianuarie 1940 – 28 august 2017)

Artist vizual care a abordat aproape toate genurile artei: pictura de șevalet și arta monumentală, fresca și mozaicul, sculptura, acuarela și grafica de șevalet, artele decorative etc.

2019 – A încetat din viață Vasile Parizescu (Vasile Stelian Dumitru Spiridon Parisescu; 25 octombrie 1925 – 28 august 2019)

Pictor, desenator, colecționar de artă, inginer mecanic, general de brigadă, scriitor; fondatorul și președintele Societății Colecționarilor de Artă din România; președintele Asociației Artiștilor Plastici București (1975–1991); fondator și director al Revistei ProArte.

2020 – A încetat din viață Traian Bălănescu (6 august 1964 – 28 august 2020)

Pianist și compozitor; membru fondator al trupelor Vama Veche și Trupa Veche.

2020 – A încetat din viață Aurelia Truică Matei (Aurelia Matei; 16 ianuarie 1943 – 28 august 2020)

Pictoriță, medic specialist radiolog, conferențiar universitar, Doctor în Antropologie.

2023 – A încetat din viață Anghelache Donescu (18 octombrie 1945, București – 28 august 2023)

Călăreț, antrenor și arbitru de echitație;  medaliat olimpic al sporturilor ecvestre, la ediţia JO din 1980 Moscova 1980, în echipă cu Dumitru Velicu și Petre Roșca.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită