29 August în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Intrarea trupelor sovietice în București

 

Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul / Martiriul Sf. Ioan Botezătorul

Prăznuit în Calendarul Creștin-Ortodox, Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma / Calendarul Romano-Catolic

Această zi comemorează martiriul prin decapitare al Sfântului Ioan Botezătorul, la ordinul lui Irod Antipa, în urma cererii răzbunătoare a fiicei sale vitrege Salomeea și a mamei ei, Irodiada.

 

1369 – Tratatul de pace dintre Ludovic I, regele Ungariei și domnitorul Munteniei Vladislav I (Vlaicu-Vodă)

În 1368, Vlaicu-Vodă a refuzat să se alăture regelui maghiar în lupta acestuia pentru stăpânirea Vidinului, fiind, la rândul său atacat de Ludovic. Oștile maghiare au înaintat pe două direcții: dinspre Vidin spre Severin și dinspre nord, din Transilvania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul Nicolae Lackfi. În noiembrie, Vlaicu a învins pe râul Ialomița, în apropiere de Târgoviște, oastea voievodului transilvănean. După victorie, voievodul Țării Românești, după o intervenție armată cerută de localnici, a obținut, la 29 august 1369, eliberarea lui Srațimir și reconstituirea statului temporar ocupat de trupele maghiare. În contextul noii situații Ludovic a recunoscut, în schimbul prestării formale a jurământului de vasalitate, toate titlurile și posesiunile lui Vlaicu, care a primit feuda Făgărașului (Țara Oltului), fără ca prin aceasta tensiunile politice dintre cele două state să slăbească.

1526 – Bătălia de la Mohács

Luptă desfășurată la 29 august 1526, lângă Mohács, în Ungaria, între armata Regatului Ungariei, condusă de arhiepiscopul Pál Tomori și de regele Ludovic al II-lea (în vârstă de 20 de ani) și armata otomană, condusă de Soliman Magnificul. Armata ungară era împărțită în trei unități principale: armata Transilvaniei, sub comanda lui János Zápolya, număra între 8.000–13.000 de oameni și avea ca misiune păzirea trecătorilor din munții Transilvaniei; armata principală, condusă de regele Ludovic; și o armată mai mică de circa 5.000 de oameni, comandată de contele croat Cristofor Frankopan. Forțele superioare numeric ale Imperiului Otoman au învins. Regele Ludovic al II-lea a fost ucis, iar centrul statului ungar de atunci (Bazinul Panonic) a devenit raia turcească (pașalâc), timp de aproximativ 150 de ani. Tot într-o zi de 29 august, însă în anul 1541, armata otomană a capturat Buda, capitala Regatului Ungariei.

1530 – Bătălia de la Viișoara

În 1529, în Țara Românească a fost pus domn, de catre turcii lui Soliman, Moise-Vodă, care a cârmuit cu concursul boierilor Craiovești. Sfătuit de ei, Moise i-a ucis pe boierii care uneltiseră omorârea lui Radu de la Afumați și s-a orientat spre o politică ostilă Porții. De aceea, în 1530, turcii l-au numit domn pe Vlad al VI-lea Înecatul (fiul lui Vlad al V-lea cel Tânăr), care se bucura de sprijinul unei părți însemnate a boierimii. Moise a fost constrâns să se refugieze în Transilvania și s-a întors cu ajutorul epicopului Nicolae de Gerend și al lui Ștefan Mailath. În lupta de la Viișoara, Moise-Vodă a fost înfrânt de Vlad și ucis; alături de domn a fost ucis și cumnatul său, Barbu Craiovescu, iar Ștefan Mailath a fost luat prizonier.

1805 – S-a născut Alexandru C. Moruzi

Alexandru Constantin Moruzi; 29 august 1805, Zvoriștea, Suceava – 25 aprilie 1873, Foggia, Italia

Om politic, prim-ministru în Guvernul Moldovei. În 1857 a fost ales deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei și în Adunarea Electivă (ianuarie 1859). Apreciat ca un eminent politician, Moruzi a fost candidat la Tronul Moldovei, dar s-a retras în favoarea colonelului Alexandru Ioan Cuza. A fost președintele Consiliului de miniștri de la Iași (5 octombrie 1861–22 ianuarie 1862), deținând în paralel și portofoliul Finanțelor. În această calitate, a avut șansa să participe la unificarea instituțiilor celor două Principate Române, fiind ultimul prim-ministru separat de dincolo de Milcov. Acesta și executivul de la București s-au unificat pe 22 ianuarie 1862 într-un singur Guvern al României. De asemenea, Moruzi s-a remarcat ca lider al conservatorilor din Moldova, încercând în primii ani de domnie ai lui Cuza o tentativă de unificare a grupărilor de nuanță conservatoare.

1829 – S-a născut Iosif Gheorghian

Ioan Gheorghian; 29 august 1829, Botoșani – 24 ianuarie 1909, București

Cleric, mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare (din 1901) al Academiei Române. A studiat la Școala de la Biserica Trei Ierarhi și la Academia Mihăileană din Iași, iar mai târziu a urmat diferite cursuri la Sorbona (Franța). A fost tuns în monahism la Mănăstirea Mogoșeni și hirotonit ierodiacon în 1846. A slujit ca diacon la Huși și Iași, apoi la Capela română din Paris. A fost hirotonit ieromonah și numit egumen la Mănăstirile Teodoreni și Popăuți. A deținut demnitatea de episcop al Hușilor (1865–1879), episcop al Dunării de Jos (1879–1886) cu reședința la Galați, unde a reorganizat viața bisericească din Dobrogea, și în două rânduri mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1886–1893, 1896–1909). A tradus numeroase lucrări teologice și din literatura patristică din limba franceză.

1832 – S-a născut Neculai Culianu

29 august 1832, Iași – 28 noiembrie 1915, Iași

Matematician și astronom, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române. Și-a început studiile în Iași, la școala Trei Ierarhi, apoi la Academia Mihăileană. În 1855 a fost trimis ca bursier al statului român, odată cu colegul său Gheorghe Mîrzescu, pentru echivalarea studiilor liceale și pentru studii universitare la Paris. A urmat la Sorbona Matematica și Astronomia. Între 1860–1863 a studiat și a lucrat la Observatoire de Paris, aflat sub conducerea cunoscutului astronom Urbain Le Verrier, căruia i-a devenit discipol. A revenit în țară în 1863, chemat inițial de ministrul de atunci al Cultelor și Instructiunii Publice, Alexandru Odobescu, să ocupe catedra vacantă pentru Calcul diferențial și integral de la Universitatea din Iași, recent înființată în 1860. Până la retragerea sa din învațămînt, a fost titularul catedrei de Astronomie și Geodezie a Universității ieșene. Antrenat în ampla mișcare junimistă de dezvoltare a învățămîntului românesc, a fost cofondator al Institutelor Unite (alături de Titu Maiorescu, Petru Poni, dr. Ioan Ciurea), școală particulară de prestigiu din Iași, pe care a și condus-o și pentru funcționarea căreia a donat un corp de clădiri. A ajutat la întemeierea Observatorului Astronomic din Iași. A publicat numeroase cărți de matematică: Aplicațiuni geometrice, Studiul geometric al curbelor uzuale, Curs de trigonometrie plană, Trigonometria sferică, Lecțiuni de calcul diferențial și integral (primul curs de analiză matematică în limba română), Curs elementar de algebră, Curs de cosmografie, Elemente de geodezie. A publicat primul Anuar al Universității din Iași, a fost unul dintre fondatorii revistei Recreații științifice.

1864 – Înființarea Direcției Generale a Poștelor și Telegrafului

La propunerea Ministerului de Interne, lucrărilor publice și agriculturii, prezentată Consiliului de Miniștri prin referatul numărul 1710 și discutată în ziua de 29 august în prezența domnitorului Alexandru Ioan Cuza, s-a încuviințat „propunerea ministrului de Interne, Agricultură și Lucrări publice de a se uni în viitor serviciile poștelor cu cel al telegrafelor sub denumirea de: Direcția generală a poștelor și telegrafelor“. Jurnalul Consiliului de Miniștri, semnat printre alții de Mihail Kogălniceanu și N. Crețulescu, a fost urmat de Decretul numărul 1094/29 august 1864 prin care director general al poștelor și telegrafelor a fost numit maiorul Cezar Librecht.

1865 – Inaugurarea Muzeului de Antichități din București

Fondat inițial ca Muzeul de Istorie Naturală și Antichități de către domnitorul Alexandru Ghica în 1834, instituția a intrat într-o nouă etapă de activitate în urma Decretului lui Alexandru Ioan Cuza din 25 noiembrie 1864 privind aprobarea Regulamentului pentru administrarea și organizarea Muzeului de Antichități din București, tutelat de Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice și fiind diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichități a avut loc la 29 august 1865, noul conservator fiind Alecsandru Russo, care și-a desfășurat activitatea între 1865–1876.

1869 – S-a născut Nicolae Petala

29 august 1869, Vaslui – 1947, București (pronunțat [petalá], provine din greacă, Petalas–Fierar, Faur)

Unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 40 Infanterie, șef de stat major al Corpurilor 2 și 3 Armată și comandant al Brigăzii 15 Infanterie. În perioada primului război mondial, a îndeplinit, succesiv, funcțiile de: comandant al Brigăzii 15 Infanterie, comandant al Diviziei 22 Infanterie, comandant al Diviziei 9 Infanterie, comandant al Corpului I Armată, comandant al Armatei 1, comandant al Corpului IV Armată etc. După război, a condus Comandamentul Trupelor de Vest de la Cluj și Corpul 6 Armată de la Cluj. În 1925 a fost numit Inspector General al Armatei și al Învățământului Militar. A fost director al ziarului Cultura Poporului și senator de drept. A publicat lucrările: Dușmanii armatei, studiu militaro social, Păreri asupra reorganizării infanteriei. A fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de comandor (1909), Ordinul Steaua României în grad de ofițer (1912), Medalia Avântul Țării cu distincția Campania din 1913 (1913), Crucea Meritul Sanitar (1913).

1881 – S-a născut Nicolae Dunăreanu

Nicolae Ionescu; 29 august 1881, Galați – 17 octombrie 1973, București

Prozator. A urmat un seminar pedagogic de educație fizică, devenind profesor de liceu la Galați. A editat, împreună cu L. Marian revista Renașterea Moldovei. A colaborat la Semănătorul, Cele trei Crișuri, Adevărul literar și artistic, România literară, Convorbiri literare, Gazeta literară etc. A debutat editorial cu volumul de nuvele și schițe Chinuiții (1907). A scris proză scurtă: Răsplata, Nuvele și schițe, Din împărăția stufului, Din negura vieții, Vremuri cernite. Călătorind prin Basarabia, Nădejdi spulberate.

1887 – S-a născut Alexandra Feraru

29 august 1887, București – 26 iulie 1968, București

Soprană. A făcut studii de canto la Academia Lirică de Muzică din Paris cu Elena Teodorini și apoi în Italia. A participat la fondarea Operei Naționale din București, pe a cărei scenă a creat timp îndelungat roluri importante din repertoriul genului. Succesele obținute i-au asigurat un loc de frunte în rândurile artiștilor lirici români.

1893 – A încetat din viață Ion Popovici-Bănățeanu (17 aprilie 1869 – 29 august 1893)

Nuvelist; promotor al limbii literare bănățene, s-a stins la doar 23 de ani.

1916 – Primul bombardament aerian asupra Bucureștiului

La câteva ore după declarația de război a României (14/27 august 1916), Hauptmann Geissert (comandantul german al zepelinului LZ 101, staționat la Jambol, Bulgaria) a primit ordinul să execute un atac de noapte asupra Bucureștiului.

La o oră după miezul nopții de 15/28 spre 16/29 august, bateriile antiaeriene ale orașului au deschis focul fără să poată atinge dirijabilul, care survola la 3.000 de metri.

Bucureștiul a devenit a treia capitală europeană (după Paris și Londra) care a fost bombardată de aviația germană. LZ 86 a avut, de asemenea, 7 misiuni de bombardament pe frontul de Est și Sud-Est. S-a prăbușit la 5 septembrie 1916 la Timișoara.

1932 – S-a născut Nicolae Soare

29 august 1932 – 16 mai 2010

Jurnalist sportiv și comentator radio. Și-a început cariera ca jurnalist la Revista Fotbal și, după o scurtă perioadă, s-a mutat la departamentul Sport al Radiodifuziunii Române. Profesionalismul și talentul l-au propulsat în funcția de șef al departamentul Sport fiind considerat „părintele” multor comentatori renumiți ai emisiunii Fotbal minut cu minut, unul dintre programele cele mai ascultate ale postului public de radio. Concomitent cu activitatea de jurnalist sportiv, a fost realizatorul emisiunii Orele serii.

1934 – S-a născut Leonida Neamțu

29 august 1934, Soroca, România/Moldova – 25 octombrie 1992, Cluj-Napoca

Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor. În 1940, familia Neamțu s-a refugiat în România, ajungând la Vișeu, iar mai apoi la Sighet. A urmat Facultatea de Filologie de la Universitatea din Cluj. Student fiind, a debutat cu poezie în 1952 în revista Almanahul Literar, condusă de poetul A.E. Baconsky. A rămas redactor la Almanahul literar, devenit apoi Steaua, revistă a Uniunii Scriitorilor, până la moarte. Considerat, mai ales la început, scriitor de romane polițiste și de aventuri, va da ulterior măsura realului său talent literar mai ales în romanele, nuvelele și nuveletele publicate în anii ’80–’90. Face parte, alături de Radu Tudoran și Vladimir Colin, dintre cei mai puțin studiați și cei mai sub-cotați scriitori români ai secolului 20. Primele sale volume apărute sunt de poezii: Cântecul constelației și Ochii (1960; 1962), urmând ca din 1964 să publice numai romane: Toporul de argint, Înotătorul rănit, Aventură și contraaventură, Febră de origine necunoscută, Chirie pentru speranță, Jurnalul oficial al misiunii Scorbowsky, Blondul împotriva umbrei sale, Speranță pentru Marele Vis, La Goulue dansează cu Chocolat, Legenda cavalerilor absenți, Curbura dublă a infinitului, Sferele Infinitului etc.

1935 – S-a născut Titus Raveica

29 august 1935, Scheia–Grajduri, Vaslui/Iași – 31 ianuarie 2013, Iași

Filosof, profesor universitar, om politic. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București. După terminarea facultății, în anul 1958, a mers la Universitatea ieșeană Alma Mater Iassiens, unde s-a afirmat, timp de 40 de ani ca unul dintre cei mai renumiți profesori. A urcat toate treptele ierarhiei universitare până la profesor universitar, doctor la Catedra de Filosofie, șef de catedră, secretar științific al Facultății de Filosofie. Din 1990, a fost senator și Președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, timp de șase ani. În anul 1997 a revenit la catedra sa din Iași.

1936 – Remanierea Guvernului Gheorghe Tătărescu (2)

Consiliul de miniștri liberal prezidat de Gheorghe Tătărescu a trecut în perioada de guvernare prin mai multe remanieri: Guvernul Gheorghe Tătărescu (1): 5 ianuarie 1934–1 octombrie 1934; (2): 2 octombrie 1934–29 august 1936; (3): 29 august 1936–14 noiembrie 1937 și (4): 14 noiembrie 1937–28 decembrie 1937. Până la această dată, Cabinetul a promovat o politică de încurajare a industriei naționale prin practicarea unui protecționism vamal ridicat și de creștere a intervenției statului în viața economică; s-a atins un boom economic fără precedent, cu consecințe pozitive asupra nivelului de trai. Dar a crescut rolul monarhiei în viața de stat prin influența pe care regele a exercitat-o asupra guvernului. Remanierea din 29 august 1936 îl viza direct pe Nicolae Titulescu, care a fost înlăturat de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine. Titulescu și-a bazat întreaga activitate pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. După instaurarea nazismului în Germania, dându-și seama de pericolul pe care-l reprezenta acesta pentru România (ca și pentru alte state europene), a depus o vie activitate în direcția întăririi colaborării internaționale, în interesul păcii și securității europene, participând în 1933 la Londra la încheierea Micii Înțelegeri și în 1934 a Înțelegerii Balcanice (pacte regionale în care vedea o pavăză împotriva agresiunii din partea statelor revizioniste). În 1936, regele Carol al II-lea, aliniindu-se presiunilor cercurilor de dreapta interne (pro-naziste, legionare), dar și externe, din Germania, Italia și Polonia, a remaniat Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2) și l-a îndepărtat pe Titulescu din toate funcțiile oficiale, obligându-l să se exileze.

1936 – S-a născut Ligia Dumitrescu

29 august 1936, București, România – 14 aprilie 2020

Actriță de teatru și de film. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în 1963 la clasa Lidia Ionescu–Ion Cojar–Radu Penciulescu. Cea mai mare parte din carieră și-a petrecut-o la Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacău, fiind numită Societar de Onoare al acestuia în anul 2009. Dintre succesele sale aici: Sosesc diseară!, Tichia cu clopoței, Hanul de la răscruce, Casa Bernardei Alba, Gaițele etc. A jucat puțin în filme: Noiembrie, ultimul bal, La urgență, Ghouls.

Nunta mută (2008) • Regia Horațiu Mălăele. Cu: Meda Victor, Alexandru Potocean, Valentin Teodosiu, Alexandru Bindea, Tudorel Filimon, Nicolae Urs, Luminița Gheorghiu, Dan Condurache,  Ligia Dumitrescu [Marinela Crețu], Șerban Pavlu, George Mihăiță

1936 – S-a născut Mirel Brateș

29 august 1936, Galați

Inginer, romancier, poet, eseist, jurnalist și critic literar de limba română din Israel, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor de limbă română din Israel. Debutul său literar a avut loc în anul 1957, cu câteva schițe publicate în Luceafărul, iar cel editorial în 1981 cu volumul de proză scurtă, Acces la esență. Scrie romane, eseuri, cronică literară. În 1988 a emigrat în Israel, după ce a executat doi ani și două luni de pușcărie, ca urmare a unui dosar contrafăcut, în stilul bine cunoscut al farselot judiciare din perioada comunistă. Dintre cărțile sale: Acces la esență, Zaț (Premiul Fundației pentru Literatură din Israel și Premiul pentru Artă și Cultură al Primăriei din Tel-Aviv, 1990), Israel fără horoscop, Porunca lui Elohim, Clarenfeld, evreul necesar etc. A fost distins cu premii pentru activitatea literară: Premiul Fundației pentru Literatură din Israel (1990), Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (ASB 2003), Premiul Sion al Uniunii Scriitorilor din Israel (ASLRI pentru „Cartea Anului 2003”), Premiul Palty-Asociația Internațională Culturală a Evreilor Nativi din România (2005).

1937 – S-a născut Ion Cucu

29 august 1937, București – 24 mai 2018

Artist fotograf, supranumit „fotograful de scriitori”. A început Facultatea de Medicină, fără a finaliza studiile și a debutat în 1960, cu fotoreportaj, în Scînteia Tineretului. În deceniul șapte a început colaborarea cu Uniunea Scriitorilor din România și cu reviste culturale importante, iar în 1975 a inițiat în Luceafărul rubrica O istorie a literaturii contemporane văzută de Ion Cucu, unde timp de două decenii, au apărut fotografii cu scriitorii consacrați ai epocii realizate de cel ce avea să devină, prin ele, cel mai reprezentativ artist fotograf al lumii literare românești.

Din 1990 a devenit colaborator permanent al revistei România literară. Printre dicționarele și istoriile literare ilustrate cu fotografii de Ion Cucu se numără: Dicționarul scriitorilor români (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Dicționarul general al literaturii române (coordonator Eugen Simion), Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu și Istoria literaturii române contemporane. 1941–2000, de Alex. Ștefănescu. Dintre expozițiile personale: Nichita Stănescu. 60 de ani de la naștere și Călătoria (Muzeul Național al Literaturii Române). Volume purtându-i semnătura au devenit arhive prețioase ale vieții literare autohtone din ultimele decenii: O istorie literară a privirii și trilogia compusă din Cum ar arăta viața fără fotografie?, Sala Oglinzilor și Fotograf la zece președinți.

1937 – S-a născut Edita Maria Simon

Edita Maria Slakovits; 29 august 1937, Cluj – 8 februarie 2021, Cluj-Napoca

Solistă de operă; conferențiar universitar la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj, clasa de Canto principal și la Universitatea din Oradea, Departamentul Muzică. A studiat la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj, secția Lied-Oratoriu, unde a studiat cu maestrul Albert D’André, Ileana Adorjan și Stella Simonetti. După absolvire a fost imediat angajată preparator la clasa de Canto principal Conservatorul „Gheorghe Dima” unde, de-a lungul anilor, a fost promovată până la conferențiar universitar, post deținut până la pensionare. A obținut Mențiune la concursul internațional ”Robert Schumann” de la Zwickau (1968). A continuat activitatea pedagogică la Universitatea din Oradea, Departamentul Muzică timp de 4 ani (1996–2000). De-a lungul carierei sale îndelungate de interpret muzical, a avut 381 de concerte și recitaluri. A susținut recitaluri de arii preclasice, baroc, numeroase lieduri, cicluri integrale (romantic, impresionist, modern, contemporan, autohton), și multe lucrări în primă audiție. În anul 1961 s-a căsătorit cu dirijorul Emil Simon, cu care a avut două fiice.

1938 – S-a născut Dumitru Abrudan

29 august 1938, Gepiu, Bihor – 9 august 2024, Sibiu

Preot ortodox, cercetător specializat în Studiul Vechiului Testament și al Arheologiei biblice, profesor de teologie, militant pentru ecumenism. A urmat Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1956–1960). În 1966 a fost hirotonit diacon, în 1971, preot, iar în 1980, iconom stavrofor. A avut o bogată activitate didactică desfășurată mai întâi în cadrul Seminarului Teologic din Caransebeș și ulterior pe tărâm universitar la Facultatea de Teologie de la Universitățile „Lucian Blaga” din Sibiu, de Vest din Timișoara, din Oradea precum și la Institutul Teologic Ortodox din Cluj. După reînființarea ASTRA, a fost primul președinte al acesteia. S-a remarcat și ca publicist în publicații patriarhale. Este autorul unor studii teologice, mai ales despre Vechiul Testament și ecumenism și a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la simpozioane și congrese teologice internaționale. Din 1982 a fost conducător de doctorate, membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare (CNATDU) din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. A fost decorat cu cea mai înaltă distincție în Biserica Ortodoxă Română, Crucea Patriarhală (1981) și a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria G – Cultele.

1939 – S-a născut Radu Bercea

29 august 1939, Cuciurul Mare, Cernăuți, Bucovina

Pictor de grafică, peisaj, portret. A urmat studii de artă la Școala de Arte Plastice și Decorative „Octav Băncilă”, din Iași.

În regimul comunist a fost condamnat politic pentru convingerile sale pro-occidentale (1959–1964). În timpul detenției în lagărele de exterminare a cunoscut o serie de personalități ale intelectualității române, cum ar fi Alexandru Paleologu, academicianul Alexandru Zub, poetul Alexandru Ivasiuc, arhitectul Crașoveanu. Multe lucrări ale sale redau atmosfera apăsătoare a locurilor de detenție prin care a trecut, fiind premiate în ţară şi în străinătate: Italia, Brazilia, Ţările Baltice, Ucraina etc. A publicat memorialistică: Memoria retinei gulagului românesc, Deportații/via Dolorosa/Bărăgan (împreună cu Nicolae Ianăși), Țara lui tercea-Bercea, Mărturii din infern, Bucovina mărturisită de Radu Bercea.

Biografie ilustrată: Memoria retinei gulagului românesc – Expoziție de pictură semnată Radu Bercea [Semne bune]; Imagini: Acuarelele lui Radu Bercea [www.Drăgușanul.ro]

1940 – 1940 – Arbitrajul germano-italian

Negocierile din 16 august de la Turnu Severin eșuând, se părea că disputa româno-ungară se va muta pe câmpul de luptă. Armata maghiară a primit ordin să fie pregătită pentru declanșarea atacului la 28 august. S-au produs numeroase acțiuni provocatoare pe frontieră, aviația maghiară pătrunzând în spațiul românesc până la Brașov, și bombardând aeroportul civil din Satu Mare. Germania dorea să păstreze pacea în regiune, fiind interesată de importurile pentru necesități de război din cele două țări. La 29 august, ministrul de externe al României, Mihail Manoilescu și cel al Ungariei au fost convocați la Viena, unde miniștrii de externe german Ribbentrop și italian Ciano au impus părților preacceptarea necondiționată a arbitrajului germano-italian, care avea să devină Dictatul de la Viena. Cei doi miniștri nu s-au sfiit să le explice diplomaților români că alternativa unei asemenea arbitraj ar fi însemnat de fapt un război pe două fronturi cu Ungaria și URSS care putea duce chiar la încetarea existenței statului român.În noaptea de 29/30 august, Consiliul de Coroană convocat de regele Carol al II-lea (marcat de lipsa unor mari oameni politici precum Iuliu Maniu, Gh. Brătianu, Nicolae Iorga) a admis arbitrajul cu majoritate de voturi (19 pentru, 10 contra, 1 abținere), în schimbul garantării de către Germania și Italia a noilor granițe.

1940 – S-a născut Alexandru-Vladimir Ciurea

29 august 1940, Vaslui

Medic neurochirurg, profesor universitar, membru de onoare (din 2022) al Academiei Române. Absolvent al Facultății de Medicină a Institutului de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în 1964, a obținut titlul de Doctor în Medicină cu teza Aspecte terapeutice actuale în adenoamele hipofizare (1974). A urmat cursuri de pregătire postuniversitară: neurochirurgie pediatrică, neurochirurgie vasculară și neurochirurgie spinală. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale, Șef al secției I Neurochirurgie a Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, este și coordonator al departamentului de cercetare în Neuroștiințe. Este profesor universitar de Neurochirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România două mandate. Face parte din boardul revistei internaționale World Neurosurgery, a publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind Tratatul de Neurochirurgie. A fost managerul Spitalului „Bagdasar-Arseni” timp de 6 ani. Din 2013 lucrează în cadrul Spitalului Sanador, Șef Secție Neurochirugie și Director Științific. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.. Între 1999–2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării Neurochirurgie Pediatrică.

1943 – S-a născut Dan Erceanu

29 august 1943, București – 3 iunie 2021

Grafician. A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1969 la clasa Vasile Kazar – Ion State. A obținut Doctoratul în Arte. A participat la numeroase expoziții de grup în țară și în străinătate, târguri internaționale de artă sau de carte. A deschis expoziții personale în București, Brașov, Iași, München, Würzburg, Heidelberg, Tel-Aviv, Boston, New York. A fost cadru didactic universitar la Universitatea de Artă din București, art director la publicațiile Bibliotecii Naționale a României, director general al Bibliotecii Naționale a României. A primit Premiul Uniunii Artiștilor Plastici (1974). Între 1982–1992 a locuit la Paris.

Imagini: Dan Erceanu [MutualArt]

1943 – S-a născut Petre Magdin

Petru Magdin; 29 august 1943, Pesac, Timiș

Compozitor, orchestrator, aranjor muzical, cântăreț, producător de muzică și realizator de emisiuni de televiziune muzicale. Numele său se leagă de muzica ușoară românească, dar mai ales de existența rock’nroll-ului în România. Trompetistul Petre Magdin a înființat grupul Dixi, care apoi s-a transformat în Modern Grup, prima trupă românească de rock având în componență suflători, cu Marcel Dragomir–saxofon, clarinet, Marius Țeicu–pian, Doru Tufiș–chitară, apoi Orchestra Petre Magdin. A compus și susținut aranjamentele muzicale și orchestrale pentru soliști de prestigiu, printre care se pot enumera Dida Drăgan (cu care a fost căsătorit), Mihaela Runceanu, Mirela Voiculescu, Mihai Constantinescu, Mihaela Oancea etc. Ca realizator de emisiuni de televiziune, special dedicate rock’roll-ului, dintre care cea mai cunoscută a fost Întâlnirea de la miezul nopții, Petre Magdin s-a remarcat prin curajul de a promova trupe de valoare românești (înainte de decembrie 1989), așa cum erau Iris sau Sfinx.

Modern Group – Trec anii [Arhiva TVR]

1944 – Delegația României a plecat la Moscova, pentru încheierea armistițiului cu Națiunile Unite

Proclamația regală din 23 august a anunțat că: „România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii”. Pentru semnarea Convenției de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, care consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul contra aliaților și întoarcerea armelor împotriva Germaniei, la 29 august 1944 o delegație a a fost trimisă la Moscova. În speranța că Lucrețiu Pătrășcanu, în calitate de comunist, va găsi mai multă receptivitate față de doleanțele României din partea reprezentanților sovietici, a fost numit șeful delegației; din delegație mai făceau parte Dumitru Dămăceanu, Ștefan Voitec, George Fotino. La Moscova, Puterile Aliate (Uniunea Sovietică, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii) nu s-au întâlnit cu delegația română pînă la 10 septembrie, pentru că sovieticii nu au vrut să stea de vorba cu românii. Stalin a amânat discuțiile până când Armata roșie a ocupat mare parte din România; așa putând dicta condițiile. „În timpul „discuțiilor” de la Moscova (începute în sfârșit la 10 septembrie 1944), atât diplomații sovietici cât și cei anglo-americani au întâmpinat delegația română de armistițiu cu o răceală vecină cu ostilitatea, iar reproșurile care i-au fost făcute, fără nici un temei (care vizau vechiul guvern, îndepărtat) au înlocuit felicitările (la care se aștepta delegația) pentru reușita loviturii de stat” [Din memoriile lui Corneliu Coposu]. Convenția de armistițiu a fost semnată abia la 12 septembrie 1944.

Relatarea evenimentelor, de către Elena Pătrășcanu-Veakis, care a însoțit delegația română în calitate de jurnalistă: Prin Convenția de armistițiu, cu toate sacrificiile făcute, condiții grele au fost impuse României [Rador]

1944 – Intrarea trupelor sovietice în București

La 23 august 1944, România a ieșit din rândurile statelor Axei. Vreme de câteva zile, Armata Română a luptat pentru eliberarea teritoriului țării. După finalizarea luptelor, trupele sovietice au „eliberat” Bucureștiul. Acest lucru s-a serbat la Moscova cu salve de tun și artificii. La 31 august 1944 acest comunicat de presă putea fi citit pe prima pagina a ziarului Universul: „În cursul dimineții de 29 august o coloană înaintată sovietică în drum spre front a trecut prin periferiile Capitalei fiind primită de o delegație compusă din d. Ministru Constantin Titel Petrescu și d. General Iosif Teodorescu, comandantul militar al Capitalei. Populația Bucureștilor a întâmpinat trupele sovietice în spiritul cel mai amical. O lume imensă, în piața Colentinei. Tramvaiele oprite de mulțime așteptau parcă și ele. Oamenii alergau în întâmpinarea armatelor sovietice, fiecare cum putea: cu mașini, pe biciclete, pe jos. Peste tot răsunau strigătele „Traiască Armata Roșie!”, „Traiască Armata Română!”.” Lăsând deoparte propaganda sovietică, momentul marchează de fapt începerea oficială a ocupației URSS în România, care s-a încheiat mult mai târziu decât războiul…

O mostră a propagandei

1944 – A încetat din viață Constantin C. Orghidan (22 iunie 1874 – 29 august 1944)

Inginer, colecționar; vicepreședinte al Societății Numismatice Române; membru de onoare al Academiei Române.

1945 – A încetat din viață Constantin Tănase (5 iulie 1880– 29 august 1945)

Actor de scenă și de vodevil, celebru cupletist, actor de film; fondator al teatrului de revistă românesc.

1946 – S-a născut Ion Chelaru

29 august 1946, București

Actor și regizor de teatru, actor de film și dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1993. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1975. A jucat la Teatrul Național din Iași, Teatrul „Bulandra”, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie din București, în piese ca: Apus de soare de Barbu Delavrancea, Păsările tinereții noastre de Ion Druță, Drumuri și răscruci de Paul Everac, O scrisoare pierdută, D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, Don Juan de Moliere, Master Class de D. Pownall, Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Pălăria de Eugene Labiche, Revizorul de N.V. Gogol. A scris piese și scenarii de teatru precum Yorik, Marea călătorie, Operațiunea Sana, Dimineți însorite, Camuflajul, Camillus. Din filmografie: Adio, dragă Nela, Vânătoarea de lilieci, Inelul cu briliant, Somnul insulei, Mesagerul, Transfer de personalitate, Inițiativa, Ciocârlia, Chirița în provincie, Pălăria, Midas și povestea fantomei.

Somnul insulei (1994) • Regia Mircea Veroiu. Cu: Ovidiu Iuliu Moldovan, Marcel Iureș, Ștefan Sileanu, Elena Albu, Dan Condurache, Mircea Albulescu, Natașa Raab, Costel Constantin, Vlad Rădescu, Ion Chelaru [Vanghelis], Rodica Mandache, Eusebiu Ștefănescu

1952 – S-a născut Ilinca Dumitrescu

29 august 1952, Râmnicu Vâlcea

Pianistă, muzicolog, pedagog și realizator TV. Provine dintr-o familie muzicală din Vâlcea, fiind fiica compozitorului Ion Dumitrescu, nepoata compozitorului Gheorghe Dumitrescu și verișoara pianistului Tudor Dumitrescu. A studiat cu profesori celebri: Cella Delavrancea și Mihail Jora în România, Stanislav Neuhaus și Iakov Flier la Conservatorul de Stat ”P.I. Ceaikovski” din Moscova, absolvit în 1978 cu distincția maximă Diplomă de Merit. A concertat în orașe de pe 5 continente, 41 de țări, 34 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Este deținătoarea celor mai importante premii în România: Premiul Academiei Române (1995), Premiul Institutului Cultural Român (2003), etc., dar și a multor distincții internaționale, printre care: Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana (2005), Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres (2012), Premiul Forumului Muzical Român pentru întreaga activitate, după o prestigioasă carieră artistică de-a lungul a cinci decenii (2013).

George Frideric Handel – Concertul în Fa major Nr. 4, Op.6 • Orchestra „Philarmonia”, Dirijor Nicolae Iliescu, Pian Ilinca Dumitrescu

1952 – A încetat din viață Dionisie Linția (13 august 1880 – 29 august 1952)

Ornitolog; a întocmit primul nomenclator al păsărilor din România și a întocmit și publicat primul catalog sistematic al păsărilor din țara noastră.

1961 – A încetat din viață George Mărgărit (27 ianuarie 1923 – 29 august 1961)

Poet, profesor și publicist, redactor la reviste literare.

1962 – S-a născut Petre Crăciun

29 august 1962, Giurgiu

Scriitor de literatură pentru copii, jurnalist, autor de filme documentare și realizator de emisiuni de televiziune, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat Facultatea de Istorie-Filosofie, secția Istorie a Universității București, promoția 1986 și studii postuniversitare la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializare Jurnalismul de Televiziune (1998–1999), la aceeași universitate, urmate de un masterat în Comunicare managerială industrială și social politică la Universitatea Politehnică din București (2005–2007). A fost, timp de șase ani, profesor de istorie, apoi redactor și redactor-șef al săptămânalului prahovean Argus, redactor și redactor-șef al revistei Poliția Română, șeful Grupului de Presă și director adjunct al Direcției de Relații Publice dinl MAI, șeful departamentului de Relații Publice la Agenția Națională Antidrog. A predat Jurnalism la Universitatea „Andrei Șaguna” din Constanța. A fondat publicația online Optimal Media, parte a companiei Optimal Media Solution (2009), Editura Zorio, iar în 2011 a inițiat, împreună cu fiul său, Cristian Crăciun, portalul www.literaturacopii.ro și portalul www.identitateromaneasca.ro. La TVR 1 și TVRI a inițiat și prezentat emisiunile Amprente, Misiunea permanentă și Alege viața (300 ediții, între 1995–1996). A semnat 15 filme documentare, cu caracter educativ. Este regizorul și scenaristul filmului documentar produs de Agenția Națională Antidrog, Drogurile – viață pe contrasens (2012). A inițiat, singur sau în colaborare, campaniile sociale Primește-l alături de tine, Absentul, Prea rebel sa fii condus, O carte pentru Valea Plopului.

1971 – A încetat din viață Anibal Teodorescu (21 februarie 1881 – 29 august 1971)

Jurist specialist în domeniul dreptului administrativ; membru corespondent al Academiei Române.

1972 – S-a născut Andreea Esca

Andreea-Ioana Esca-Eram; 29 august 1972, București

Jurnalistă, realizatoare și prezentatoare de știri. A făcut studii universitare și postuniversitare la Școala Superioară de Jurnalism, a urmat programe de pregătire profesională la: Centrul pentru Jurnalism Independent (Praga), CNN Atlanta (SUA) și în Atena, Grecia. Și-a început cariera la SOTI, la începutul anilor ’90, a urmat un stagiu la CNN, apoi a prezentat, constant, Știrile Pro TV de la ora 19.00, de la înființarea Pro TV, fiind cea mai longevivă prezentatoare de știri din România, cu o carieră de peste 20 de ani. Face parte din echipa de reporteri CNN World Report, a transmis în direct din SUA și Europa: Paris, Madrid, Helsinki, Varșovia, a condus timp de 10 ani revista The ONE. A fost distinsă cu Premiul pentru cel mai bun prezentator de știri (2001, 2002, 2003), Premiul CNA (2002), Premiul Femeia Anului 2003 organizat de revista Avantaje, Premiul de excelență al TV Mania (2008).

1973 – Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”

S-a înființat la Constanța, prin Decretul nr. 502/29 august 1973 privind înființarea și organizarea Institutului de marină „Mircea cel Bătrân” și a Liceului militar de marină „Alexandru Ioan Cuza”, intrat în vigoare la 18 septembrie, prin comasarea Şcolii militare de ofiţeri activi de marină „Mircea cel Bătrân” (subordonată Ministerului Apărării Naţionale) cu Institutul de Marină (subordonat Ministerului Educaţiei şi Învăţământului).

1975 – A încetat din viață Theodor Constantin (21 noiembrie 1910 – 29 august 1975)

Scriitor de poezii, nuvele, proză fantastică, scenarii de film, piese de teatru, memorii de călătorie și cărți pentru copii, fiind însă cunoscut ca autor de romane polițiste.

1980 – S-a născut Corina Ungureanu

29 august 1980, Ploiești

Antrenoare și gimnastă de talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională. A avut activitate competițională internațională între 1993–1999. A fost membră a echipei de gimnastică artistică a României care a câștigat de două ori titlul mondial (1997 și 1999) și a fost campioană europeană la sol în 1998.

1987 – S-a născut Florin Ristei

Traian Florin Ristei;. 29 august 1987, Galați

Cântăreț și prezentator de televiziune. A studiat la Universitatea Politehnică București, apoi Informatică Economică în cadrul Universității Româno-Americane, iar în 2003 a absolvit Școala Populară de Arte, secția Canto, din Galați. A studiat, în particular, vioara și pianul. Piesa sa de debut, Dana a intrat în topurile muzicale. A fost solist vocal la formațiile Amici, Marfar, în prezent este solistul trupei Freestay, pe care a fondat-o în anul 2012. A prezentat emisiuni la televiziune: Numai cu acordul minorilor, Fantastic Show (TVR), Prietenii de la 11, alături de Diana Munteanu și în prezent s-a alăturat echipei Neatza (Antena 1). A participat la emisiunea Te cunosc de undeva (sezoanele: 5, 7, 8, concurent, câștigând sezonul 8 și 9, 10, 11, 12, invitat). Este câștigătorul concursului de talente X Factor sezonul 3 (2013). În 2017 a obținut Premiul pentru cea mai bună voce masculină, Premiul pentru cea mai distractivă și educativă emisiune (alături de Diana Munteanu) și Premiul pentru cel mai bun cuplu de prezentatori (cu Diana Munteanu).

De-ai fi tu salcie la mal

1991 – Relații diplomatice România – Republica Moldova

Relațiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România și Republica Moldova au fost stabilite la data de 29 august 1991. Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chișinău, începându-și activitatea la 20 ianuarie 1992.

1992 – Relații diplomatice România – Republica Croația

Relațiile diplomatice au fost stabilite la 29 august 1992, după ce România a recunoscut Republica Croația pe 18 ianuarie 1992. În baza Decretului nr. 214/28 octombrie 1992 privind înființarea Ambasadei României în Republica Croatia, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 291/19 noiembrie 1992, Consulatul General al României existent la Zagreb a devenit Ambasada României în Croația.

1994 – S-a născut Amelia Racea

29 august 1994, Târgu Jiu

Sportivă de talie mondială, care practică gimnastică artistică. A participat la Campionatul European de Gimnastică la Juniori 2008 (medalia de argint la bârnă și medalia de bronz la sol), Campionatul European de Gimnastică feminină Birmingham 2010 (medalia de aur la bârnă și medalia de bronz cu echipa), Campionatulr European de Gimnastică feminină Berlin 2011 (medalia de bronz la individual-compus) și la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică Tokyo 2011 (locul 4 pe echipe și locul 5 la bârnă).

1994 – S-a născut Jo

Ioana Bianca Anuța; 29 august 1994, Slatina, Olt

Cântăreață pop, pop-dance. La vârsta de 13 ani a început să studieze teorie muzicală și canto cu Crina Mardare, iar din 2013 a studiat Actoria, secția Teatru, la Universitatea Hyperion din București. Începuturile sale muzicale coincid cu lansarea trupei de rock alternativ X-plod, la vremea aceea singura trupă de rock formată din copii. A fost solista trupei 3 ani de zile, participând la numeroase concursuri muzicale. În 2012 s-a clasat pe locul al doilea în finala concursului X Factor. A fost prezentatoare a emisiunii de divertisment Vara pe val a TVR. A colaborat cu Uddi pentru single-ul Lasă-mă pe mine, cu Dorian Popa la Dragoste nebună și Șoapte, primul său single solo, cu Randi la single-ul și videoclipul Până vara viitoare și cu Geørge (ex Jorge) pentru single-ul Nimeni nu-i perfect.

JO – Dorul

1998 – Perimetrul central al Municipiului București

Guvernul României a adoptat Ordonanța nr. 129/29 august 1998 privind declararea ca zonă de interes național a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului București, incluzând Noul Centru Civic și Centrul Istoric, și stabilirea condițiilor de realizare a investițiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă.

2004 – A încetat din viață Sică Rusescu (Vasile Rusescu; 28 ianuarie 1945 – 28 august 2004)

Pictor, scenograf al Teatrului „Nottara“; membru al Uniunii Artiștilor Plastici și al UNITER.

2005 – A încetat din viață Radu Anton Roman (19 august 1948 – 29 august 2005)

Jurnalist, scriitor și realizator TV; cunoscut mai ales pentru emisiunile pe teme culinare.

2005 – A încetat din viață Antonie Plămădeală (Leonida Plămădeală; 17 noiembrie 1926 – 29 august 2005)

Înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolit al Ardealului; membru de onoare al Academiei Române.

2009 – A încetat din viață Dan-Alexandru Voiculescu (20 iulie 1940 – 29 august 2009)

Compozitor, muzicolog, pianist și profesor universitar.

2016 – A încetat din viață George Șovu (30 ianuarie 1931 – 29 august 2016)

Romancier, autor de proză scurtă, scenarist, autor de manuale de limba și literatura română, jurnalist.

2016 – A încetat din viață Mihai Voiculescu (2 noiembrie 1945 – 29 august 2016)

Medic specializat în nefrologie și hepatologie, profesor universitar; a fondat Școala de Nefrologie la Institutul Clinic Fundeni.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită