3 August în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Intrarea Armatei Regale Române în Timișoara – Ziua Municipiului Timișoara

 

1601 – Lupta de la Guruslău

A avut loc pe 3 august 1601 între oastea Imperiului Habsburgic condusă de Giorgio Basta, o oaste de cazaci și oastea Țării Românești sub comanda lui Mihai Viteazul, pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory, pe de altă parte. Trupele lui Sigismud au atacat primele dar au fost respinse.

Apoi trupele lui Mihai și cele ale lui Basta, de 18.000–20.000 de oșteni au atacat pe două coloane și au nimicit trupele lui Sigismud luându-le 45 de tunuri și făcând 10.000 morți, în timp ce aliații au avut doar 1.200 de morți.

În felul acesta, Mihai Viteazul a reluat în stăpânire principatul Transilvaniei.

1834 – S-a născut Ioan M. Bujoreanu

3 august 1834, București, Țara Românească – 1 august 1899, București

Prozator, dramaturg și publicist. A studiat la pensioane particulare din București, apoi la Colegiul Sf. Sava. A deținut mai multe slujbe publice în diferite instituții din București și din alte orașe ale țării: corespondent al Oficiului Statistic, judecător la Tribunalul din Ploiești, referent la Ministerul de Interne, director de prefectură; redactor, director (1870) și subdirector al Monitorului Oficial. A practicat o perioadă și avocatura. A alcătuit mai multe culegeri de texte juridice, printre care: Cod comunal, Colecțiune de legiuirile României vechi și noi care s-au promulgat până la finele anului 1870 (3 vol.). Debutul său literar a avut loc în 1853, în revista Vestitorul românesc cu o traducere a nuvelei Celestina de Jean-Pierre Claris de Florian. A tradus din Boccaccio, Florian și Paul de Kock, a colaborat cu poezii și fragmente de proză la Anunțătorul român și Satyrul lui B.P. Hasdeu. A fost autorul mai multor comedii și canțonete comice, în care satirizează moravurile sociale ale vremii. Cea mai cunoscută operă literară a sa este romanul foliletonistic Mistere din București (2 vol.), care reconstituie mediul corupt al protipendadei bucureștene. Din scrierile sale: Fata supt epitrop. Comedie în un act cu cântece, Revederea Moldovei cu România subt Alecsandru Ioan I în 1859, Judecata lui Brânduș. Comedie în trei acte, O floare la Plevna. Romanță, Zapciu. Canțonetă-satiră, Bătăușii. Tablou de moravuri etc.

1865 – Revolta împotriva Domnitorului Alexandru Ioan Cuza

București, 3–5 august

În lipsa Domnului Alexandru Ioan Cuza din țară, plecat la Ems (Germania), pentru tratament (3–15 august), iritați de măsurile pe care Municipalitatea Capitalei le luase pentru prevenirea epidemiei de holeră, de a-și desface marfa numai în barăcile construite de Primărie și impuse lor la prețuri insuportabile, precupeții din piața mare și-au manifestat, „sgomotos și turburător”, nemulțumirea. Lor li s-au alăturat și celelalte categorii de negustori din aceeași piață în frunte cu debitanții de tutun, păgubiți prin aplicarea tocmai atunci, a legii pentru monopolul tutunului. Barăcile au fost sfărâmate, localul Primăriei invadat și ocupat, iar autoritățile alungate și maltratate. Totul înlăuntru a fost jefuit, distrus și aruncat afară. Revolta a fost „organizată” de cele două grupuri opoziționiste, conservatorii și liberalii radicali (care vor sfârși prin a-l detrona pe domnitor la 23 februarie 1866). Armata română a reprimat mișcarea.

1865 – S-a născut Iancu Flondor

3 august 1865, Storojineț, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac – 19 octombrie 1924, Cernăuți, România/Ucarina

Om politic din Bucovina, membru al familiei nobiliare Flondor, care a militat pentru unirea acesteia cu Regatul României. A studiat la Facultatea de Drept a Universității „Franz Joseph” din Viena (1885–1888) și a obținut titlul științific de Doctor în Drept la Universitatea din Viena (Universität zu Wien, 1894), sub numele Flondor Johann, Ritter von (din) Storojineț. În urma serviciului militar, efectuat într-un regiment de husari în Cernăuți, a obținut brevetul de locotenent de rezervă. În 1892, după moartea tatălui său, s-a stabilit la moșia sa de la Storojineț și a luat conducerea moșiilor Storojineț, Ropcea, Milie și Broscăuți. S-a dedicat activității politice, devenind un lider politic al românilor din Bucovina și militând pentru unirea națională a tuturor românilor. A fost membru de onoare al Societății Academice Junimea din Cernăuți, al Societății Academia Ortodoxă, redactor-șef al ziarului Patria, coeditor și coproprietar al publicației de propagandă românească în limba germană Bukowiner Journal.

1876 – Modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri și Consemnațiuni

Înaltul Decret din 3 august 1876 de modificare a legii de organizare a Casei de Depuneri și Consemnațiuni, publicat în Monitorul Oficial nr. 174/8 august 1876 a permis acordarea de credite și către populație.

1877 – S-a născut László Székely

Székely László; 3 august 1877, Salonta, Bihor – 23 ianuarie 1934, Timișoara

Arhitect român de etnie maghiară, primul arhitect-șef al Timișoarei. A absolvit în 1900 Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnice Regale „József Nádor” (în prezent, Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta). După absolvire a beneficiat de o bursă de studii în Italia, unde și-a rafinat stilul, iar la întoarcerea din Italia a lucrat la Budapesta, în atelierul lui Győző Czigler. După demolarea zidurilor cetății Timișoara se prevedea o dezvoltare rapidă a orașului în zonele eliberate. În 1902, șeful biroului tehnic al primăriei Timișoara, inginerul Emil Szilárd, a propus înființarea în schema primăriei a postului de arhitect șef al orașului, dezvoltarea orașului având nevoie de clădiri moderne și estetice. Primarul Karoly Telbisz l-a numit pe László Székely, care și-a luat postul în primire la 8 aprilie 1903, devenind la numai 25 de ani arhitectul șef al Timișoarei, post pe care l-a deținut până în 1918. A lucrat timp de aproape două decenii în serviciul Primăriei, proiectând un mare număr din cele mai importante clădiri din centrul orașului, multe catalogate drept monumente istorice. În paralel a condus propriul atelier de proiectare, de unde lucra pentru persoane particulare și comunități religioase, atât din Timișoara cât și din alte părți ale Austro-Ungariei. Stilurile principale ale lucrărilor sale sunt Art Nouveau (cu varietatea sa secesiunea vieneză sau Jugendstil) și cel eclectic.

Biografie ilustrată: László Székely [Wikipedia]

1889 – A încetat din viață Veronica Micle (Ana Câmpeanu, 22 aprilie 1850 – 3 august 1889)

Poetă și traducătoare rămasă în conștiința publică mai ales prin marea dragoste pe care i-a inspirat-o lui Mihai Eminescu.

1891 – S-a născut Alexandru Ionescu-Ghibericon

3 august 1891, Brăila – 28 mai 1960

Actor de teatru și film, fratele mai mic al filosofului, jurnalistului și profesorului universitar Nae Ionescu. A activat la Teatrul Național din Cluj între 1919–1926, jucând în această perioadă în 70 din cele 145 de piese reprezentate pe scena teatrului, în regia lui Sică Alexandrescu. S-a mutat la București, jucând pentru mai multe companii teatrale particulare printre care Teatrul Mic, Teatrul „Tudor Mușatescu”, Teatrul Comedia și Teatrul Vesel și înființând, împreună cu Sică Alexandrescu și cu Constantin Toneanu, compania Teatrul Nostru. A jucat adesea pe scenele grădinilor de vară, printre care și grădina Marconi. În anul 1930 a devenit societar al Teatrului Național din București, unde a interpretat zeci de roluri până la sfârșitul carierei sale. A jucat inclusiv în anii de început ai epocii comuniste, fiind trecut pe afișe cu numele Alexandru Ghibericon, pentru a nu fi asociat cu fratele său, Nae Ionescu. A fost distins cu titlul de Artist Emerit (1956).

Gogol – Revizorul Teatru radiofonic • Alexandru Giugaru, Radu Beligan, Eugenia Popovici, Ion Manu, Silvia Fulda, Ion Talianu, Grigore Vasiliu Birlic, Al. Ionescu Ghibericon, Marcel Anghelescu, Şerban Holban

1895 – A încetat din viață Dimitrie Brândză (10/22 octombrie 1846 – 3/15 august 1895)

Om de știință, medic, naturalist și botanist; a fondat Grădina Botanică din București, care astăzi îi poartă numele; membru titular al Academiei Române.

1903 – S-a născut Principele Nicolae al României

5/18 sau 3/16 august 1903, Sinaia – 9 iunie 1978, Lausanne

Al doilea fiu al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea. A jucat un rol politic activ între anii 1927–1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara în numele Regelui minor Mihai I. Nicolae a întâmpinat cu satisfacție întoarcerea fratelui său în țară și preluarea tronului României, Restaurația lui Carol al II-lea, ceea ce i-a permis să se dedice pasiunilor sale. În decursul anilor ’30 s-a căsătorit cu Ioana Doletti, o femeie de statut social necorespunzător, ceea ce a creat un conflict cu Carol al II-lea, care a condus în cele din urmă la exilarea sa din România. Și-a continuat viața pînă la capăt alături de Ioana Doletti, sub numele de Nicolae Brana.

1905 – S-a născut Moni Ghelerter

Solomon Ghelerter; 3 august 1905, Iași – 4 noiembrie 1979, București

Om de teatru român-evreu, regizor de teatru și profesor universitar. A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din Iași și Facultatea de Drept. Și-a luat Doctoratul în Drept la Paris, apoi, timp de un deceniu, a practicat avocatura și ziaristica. A fost secretar de redacție la ziarul Le Moment din București și secretar al avocatului și scriitorului Demostene Botez. În teatru, și-a început ucenicia pe lângă regizorul Alexandru Finți, montând piesa Gema de Margaret Kennedy la Teatrul Barașeum din București, locul unde, în timpul prigoanei fasciste antonesciene se adunau actorii și oamenii de teatru evrei (M.H. Maxy, Alexandru Finți, Beate Fredanov). Aici, întâi ca ajutor și apoi ca regizor, a pus în scenă mai multe de piese de teatru, care au avut succes. Debutul ca regizor, a avut loc cu premiera absolută a piesei Ultima oră de Mihail Sebastian, pe scena Teatrului Național din capitală, unde a activat până la sfârșitul vieții sale. A pus în scenă spectacole memorabile la multe teatre din București și din țară. Alături de actorul Radu Beligan și dramaturgul Alexandru Mirodan a deschis în 1964, cu spectacolul Celebrul 702, Teatrul de Comedie din București. A fost distins cu titlul de Maestru Emerit al Artei, cu Ordinul Meritul Cultural cl.II (1967). A fost și profesor la catedra Actorie la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București.

Ultima oră după Mihail Sebastian • Regia Moni Ghelerter, Cu: Niki Atanasiu, Costache Antoniu, Ion Finteșteanu, Marcela Rusu, Carmen Stănescu etc.

1913 – S-a născut Marin Voiculescu

Marin Gheorghe Voiculescu; 3 august 1913, Giurgiu – 3 iulie 1991, București

Medic, profesor universitar, membru titular (din 1990) al Academiei Române. În 1938 a absolvit Facultatea de Medicină din București cu distincția Magna cum laude. A preluat în 1947 conducerea Clinicii de Boli Infecțioase Colentina și în 1950, la vârsta de 37 de ani, a devenit profesor în aceeași clinică. A fost decan al Facultății de Igienă, apoi al Facultății de Medicină Generală, Președinte al Uniunii Societăților de Științe Medicale, Ministru Secretar de Stat în Ministerul Sănătății. Vicepreședinte al Societății Balcanice de Medicină. A publicat numeroase tratate și monografii privind bolile infecțioase, unele traduse în alte limbi, precum și diferite cărți la granița dintre medicină și literatură: Medici scriitori, Scriitori medici, De veghe pe frontul vieții sau Arta scrisului medical. A condus revista Viața medicală.

1914 – Consiliul de Coroană a decis menținerea neutralității României

Consiliul de Coroană s-a întrunit la Castelul Peleș la 21 iulie/3 august, la inițiativa Regelui Carol I și a dezbătut problema intrării României în primul război mondial.

În ciuda susținerii de către Carol I a ideii intrării imediate în război alături de Puterile Centrale, cei prezenți la Consiliu au votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralității. Singurul care a susținut punctul de vedere al regelui a fost Petre P.Carp. Deși Consiliul de Coroană nu avea atribuții decizionale, Carol I a respectat voința acestuia.

1914 – S-a născut Gheorghe Cunescu

Gheorghe Cunițchi; 3 august 1914, Susleni, Orhei, Moldova – 28 decembrie 1995, București

Preot, publicist, scriitor, critic literar și istoric literar, istoriograf muzical, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din București. A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău (1928–1936), apoi la Facultatea de Teologie din același oraș (1936–1940), susținând teza de licență în Teologie cu mențiunea Excepțional – cum laude. În 1941 a fost hirotonit preot al parohiei Șoldănești-Orhei, de unde, la sfârșitul anului 1944, s-a refugiat în Țară din cauza ocupării Basarabiei de către sovietici, fiind preot în parohiile Panagia (Dolj), Ideciul de Jos, Luierul (Mureș), Popa (București), de unde s-a pensionat, în 1977, desfășurând în continuare, ca preot pensionar, o activitate pastorală remarcabilă, dar dedicându-se îndeosebi activității publicistice și literare, cercetând și studiind, în special, viața, activitatea și opera literară a cunoscutului preot, profesor, teolog și scriitor Grigore Pișculescu, alias Gala Galaction, devenind unul din cei mai însemnați galactionologi. A colaborat cu diferite publicații laice și bisericești: Glasul Bisericii, Biserica Ortodoxă Română, Mitropolia Olteniei, Vatra, Magazin istoric, Literatura și arta etc. A abordat diverse probleme bisericești și literare, prezentând personalități din Basarabia: Mitropolitul Gurie Grosu, Episcopul Dionisie, poetul Alexe Mateevici, pictorul și muzicianul Mihail Berezovschi etc.

 

Ziua Municipiului Timișoara

Marcată din 1999, la inițiativa municipalității de pe Bega

1919 – Armata Regală Română a intrat în Timișoara să instaureze prima administrație română

La 1 august 1919 a sosit în Timișoara prima unitate de jandarmi români, iar la 3 august 1919 își făceau intrarea solemnă în oraș, unitățile de dorobanți ai Armatei Române, sub comanda colonelului Virgil Economu, preluând administrarea fostelor comitate Caraș-Severin, Timiș și Torontal. S-a instaurat administrația românească în Banat, în locul celei sârbești. O săptămână mai târziu, pe 10 august, bănățenii au votat unirea Banatului cu România.

1924 – A încetat din viață Vladimir Hertza (14 mai 1868 – 3 august 1924)

Jurist și om politic moldovean; primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918.

1926 – S-a născut Teodora Angela Lefterescu

Teodora Angela Socoleanu; 3 august 1926, Fălticeni, Suceava – 29 aprilie 2007, Constanța

Prima femeie căpitan de cursă lungă din România. Deși visul ei era să devină marinar, părinții au îndrumat-o să urmeze Medicina. A treacut examenul la Institutul francez. După numeroase încercări și refuzuri repetate la Direcția Marinei Comerciale din București și sindicatul marinarilor din Constanța, la 21 de ani a fost acceptată ca marinar și îmbarcată la 8 martie 1948 pe remorcherul „Filimon Sârbu”, pentru trei luni, în calitate de ofițer asistent. În această perioadă a fost nevoită să facă tot felul de munci, de făcut noduri, spălat sau vopsit puntea. Tot atunci și-a cunoscut și soțul, Mihai Lefterescu, care apoi a fost numit director general în Minister, în București. În anul 1952 a obținut brevetul de ofițer II. În anul 1967 a primit de la căpitănia portului Constanța, brevetul de căpitan de remorcher maritim, iar la 12 decembrie 1972, carnetul de marinar cu numărul 02547/4934, eliberat de căpitănia portului Tulcea. De-a lungul carierei a condus remorcherele „Filimon Sârbu” și Octombrie Roșu, și a secondat pe navele Jiul, Polar I, Trotuș, Dorna. La 6 februarie 1982 a ajuns în funcția de comandant pe nava de pescuit oceanic Ceahlău, specializată în pescuitul oceanic, pe care a rămas până la pensionare (1984). „[…] În privința animalelor am încălcat întotdeauna regulile. Interdicția de a avea animale la bord se hotărâse numai pentru că trebuiau respectate legile sanitare, carantina mai precis, de 3 săptămâni, iar o navă ca a noastră, de exemplu, stătea în port câteva zile. Totdeauna în voiajele mele am avut prieteni câini, pisici, papagali, hamsteri și chiar maimuțe, care îmi înseninau ceasurile de relaxare și chiar pe acelea de tensiune. Tacit, echipajul, format din oameni buni, îngăduiau răsfățul meu femeiesc. Unicul de altfel! Sper!” [Teodora Angela Lefterescu – Jurnal de bord].

1926 – S-a născut Neculai Alexandru Ursu

3 august 1926, Boroșești–Scânteia, Iași – 14 mai 2016, Iași

Filolog, lingvist, editor și istoric literar, membru corespondent (din 2013) al Academiei Române. A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, devenind Doctor în Filologie în 1967 cu teza Formarea terminologiei științifice românești. Şi-a început cariera ştiinţifică la Facultatea de Filologie a Universităţii „Al.I. Cuza”, a fost cercetător la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor din Iaşi, deţinând și funcţia de director. Dintre lucrările sale: Contribuții la istoria literaturii romane, Contribuții la istoria culturii românești, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea, Împrumutul lexical în procesul modernizării limbii române literare (2 vol.), Paternitatea „Istoriei Țărîi Rumânești” atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino. În paralel, a editat lucrări ale unor înaintaşi ai culturii române: Vasile Alecsandri, Dimitrie Eustatievici Braşoveanul, Gheorghe Asachi, Dosoftei etc. În semn de recunoaştere a meritelor sale ştiinţifice, a fost distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române şi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

1927 – S-a născut Beke György

3 august 1927, Ozun, Covasna – 20 ianuarie 2007, Budapesta, Ungaria

Prozator, traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Litere a universității clujene. A tradus în maghiară din: Alexandru Vlahuță, Emil Gîrleanu, Jean Bart, Ș. Nedelcu, Eusebiu Camilar, Barbu Delavrancea, Zaharia Stancu, Petre Sălcudeanu, D. Golescu, Ion Brad, Dinu Săraru etc. Dintre volumele sale publicate: Akasztott ember kötele, Tolmács nélkül (Fără interpret).

1929 – Legea pentru organizarea administrației publice locale

A fost adoptată la 3 august 1929, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 170/3 august 1929. Legea stabilea împărțirea administrativă a teritoriului în județe și comune, județele erau subdivizate în plăși, iar comunele puteau fi subdivizate în sectoare. Județele, comunele și sectoarele aveau personalitate juridică. Legea avea și prevederi electorale.

1929 – Crearea Regiei Autonome a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor (PTT)

Legea pentru crearea Regiei Autonome a Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor (PTT) a fost publicată în Monitorul Oficial la 3 august. Regia a luat în exploatare și administrare serviciile publice de poștă, telegraf și telefon.

1932 – S-a născut Ion Pascadi

3 august, 1932, Timișoara – 21 iulie, 1979, București

Estetician, filosof al culturii, eseist și traducător. A urmat cursurile Facultății de Filosofie din București, absolvite în 1955. A devenit Doctor în Filosofie cu o teză despre valoarea estetică și s-a specializat în estetică în Franța, sub îndrumarea lui Mikel Dufrenne. A fost, printre altele, șef de redacție la Editura Academiei, cercetător științific la Institutul de Filosofie din București, unde a condus secțiunea de Estetică, precum și cadru didactic universitar. A depus eforturi importante în valorizarea tradițiilor teoretice românești în axiologie și estetică. După 1948, a fost printre primii care au abordat contribuția pe care autorii români (Xenopol, Pârvan, P. Andrei, Lovinescu, Florian, Blaga, Vianu, Ralea) au adus-o la constituirea și dezvoltarea filosofiei valorilor. A publicat: Idealul și valoarea estetică, Educația estetică, Gusturile între da și nu, Esteticieni români, Din tradițiile gândirii axiologice românești (Studii și texte), Estetica între știință și artă, Destinul contemporan al artei, Artă și civilizație, Arta de la A la Z etc.

1934 – S-a născut Angela Popa-Brădean

3 august 1934, Iași

Pictoriță, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din București, fiica pictorului Nicolae Popa și soția pictorului și desenatorului Traian Brădean. A absolvit Institutul de Arte Frumoase „Nicolae Grigorescu” din București în anul 1959 la clasa Alexandru Ciucurencu. A debutat la Expoziția Regională de Artă din Iași (1955), iar de atunci a expus la toate Expozițiile de Stat, Saloane Republicane, Saloane Bienale și Omagiale. A participat la expoziții colective la București, Napoli, în Olanda, Franța și a deschis expoziții personale la: Galeria Simeza, București (1969), Sala Municipiu. (1984), Galeria de arta a Municipiului București (1986), Galeria Artelor, Cercul Militar Național, București (1996), Muzeul de Artă din Oradea (1998), Galeria de Artă Frezia, Dej (1999) și în străinătate, în Argentina, Beirut, Tokio, Paris, URSS, Italia (Napoli, Palermo, Ravena, Livorno, Amalfi, Urbino, Comune di Todi), San Marino, Germania, Anglia, Olanda. Lucrări ale ei au ajuns în muzee și colecții particulare din SUA, Italia, Olanda, Germania, Franta, Grecia, Spania, Turcia, Japonia. A primit Premiul întâi la Festivalul Național (1981), Premiul al doilea la Festivalul Național (1983), Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer (2004).

Biografie ilustrată: Angela POPA BRĂDEAN, pictor [Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu]; Imagini: Angela Popa Brădean – Născută artist [Artindex]

1935 – S-a născut Maria Bieșu

3 august 1935, Volintiri, Cetatea-Albă, Regatul României – 16 mai 2012, Chișinău

Cântăreață de operă și lied, soprană din Republica Moldova. A debutat ca solistă în cadrul formației de muzică populară Fluieraș. A urmat studiile Conservatorului din Chișinău, a trecut de la muzica folclorică la operă, angajându-se în 1962 în urma unui concurs la Opera din Chișinău. Debutul solistei pe scena Teatrului de Operă a avut loc pe 28 aprilie 1962. Succesul a fost recunoscut atât de specialiști, spectatori, cât și de teatrul care a început să proiecteze un repertoriu special pentru ea. În 1965, tânăra solistă, împreună cu un grup de soliști de operă, a făcut un stagiu la teatrul La Scala din Milano. Aici, sub îndrumarea maestrului Enrico Piazza, asistentul de altădată a marelui Toscanini, a pregătit rolurile principale de soprană în limba italiană din operele Tosca, Madame Butterfly, Aida, Trubadurul. Însuși Antonio Guiringuelli, directorul general al teatrului La Scala, a declarat că această tânără „n-are nevoie de niciun fel de lecții – ea are un dar înnăscut”. A evoluat pe marile scene ale lumii: Teatrul Mare din Moscova, Metropolitan Opera din New York și pe scenele teatrelor de operă din Paris, Sydney, Tokio, Varșovia, Helsinki, Tbilisi, Leningrad/Sankt Petersburg etc. A susținut turnee solistice în orașe din Japonia, Australia, Cuba, Israel. A fondat primul festival internațional al starurilor de operă și balet, intitulat Invită Maria Bieșu, după decesul său denumirea Festivalului s-a schimbat în Festivalul Internațional Maria Bieșu, fiind unul din principalele simboluri ale culturii din Republica Moldova, iar Chișinăul, una dintre capitalele muzicii de operă din Europa.

Misterele nopții – Muzica Eugen Doga, Versuri Mihai Eminescu

1937 – S-a născut Grigore Patrichi–Smulți

3 august 1937, Smulți, Galați – 14 decembrie 2012, București

Sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici (din 1968). A absolvit Liceul de Artă din Iași și, apoi, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Sculptură, la clasa Constantin Baraschi în 1966. A debutat, în anul absolvirii, într-o bienală de sculptură-pictură. În 1970 și-a vernisat prima expoziție personală. 

Considerat unul dintre cei mai importanți sculptori români contemporani, a avut o lungă carieră didactică în învățământul liceal, dublată de o activitate expozițională prolifică. A expus la București, Brăila, Galați (2001, 2005), Ploiești, Tecuci (2003, 2010, 2011), Pitești, Craiova, dar și în Germania sau fosta URSS. A participat la numeroase tabere de creație, printre care cele de la Măgura (Premiul Uniunii Artiștilor Plastici, 1970), Arcuș, Hobița, Oarba de Mureș sau Valea Doftanei. Registrul tematic al lucrărilor sale este extrem de bogat, de la mitologie și motive biblice la reprezentarea spațială a zborului sau de la maternitate la transpunerea metaforică în piatră, marmură sau lemn a unor idei și sentimente. A donat peste 200 de lucrări de sculptură și grafică unor muzee din țară.

Mai mult: Sculptorul Grigore Patrichi-Smulți [Artindex]

1941 – Bombardament sovietic puternic asupra municipiului Constanța

Bombardamentele sovietice asupra portului Constanța au început chiar din prima zi de război, 22 iunie 1941, având ca obiectiv principal distrugerea terminalului petrolier și a rezervoarelor de produse petroliere. Au continuat până pe 26 octombrie, fiind executate raiduri care au distrus numeroase clădiri, au produs pierderi omenești și mari pagube materiale. În data de 13 august apărarea antiaeriană a fost sprijinită de escadrilele germane 7 și 8 ale III Gruppe Jagdgeschwader 52, echipate cu avioane noi tip Bf 109 F4.

Mai mult: Bombardament sovietic asupra zonei Constanța – 22 iunie 21 octombrie 1941 [Fly Again]

1943 – S-a născut Florin Muscalu

3 august 1943, Lipnic-Ocnița, Hotin, Republica Moldova – 27 septembrie 2001, Dâlga–Dor Mărunt, Călărași

Poet, critic și istoric literar, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat cursurile Institutului Pedagogic din Constanța. A fost redactor la TV în Focșani. De la debutul editorial din 1970, Țara bătrânului fotograf și până la ultimele volume de versuri: Puterea Lunii sau Viața și vremea, a cultivat o poezie de factură elegiacă și fluidă. Alte volume: Lupoaica albă, Juramânt pe apă vie, În hainele scumpe-ale mierlei. A decedat într-un accident rutier, alături de Traian Olteanu și Iustin Panța.

1943 – S-a născut Aurel Turcuș

3 august 1943, Ucuriș, Bihor – 26 martie 2012, Timișoara

Poet, prozator, ziarist, cercetător al culturii populare, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A urmat Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara (1962–1967). A fost profesor de școală, muzeograf la Muzeul Banatului, redactor la revista Orizont și, după 1990, redactor la ziarul Renașterea bănățeană. A colaborat la: Orizont, Familia, Amfiteatru, Cronica, Renașterea Bănățeană, Paralela 45, Rostirea românească, Interferențe, Reflex etc. A publicat numeroase volume de poezie, proză, literatură pentru copii și importante lucrări de cercetare în domeniul etnografiei, folclorului și culturii bănățene, între care: Umbra râului, Păzitorul stelelor, Urme arse, Cumpănă de aripi, Intrarea în poveste, Împotrivirea lui Făt-Frumos, Clepsidra de sare, Tărâmul nălucirii etc. A îngrijit numeroase antologii și ediții, lucrări esențiale pentru cunoașterea spritului bănățean: Mult mă-ntreabă inima, culegere de folclor poetic timișean; Ioachim Miloia, Scrisori din Italia; Gabriel Manolescu, Mimă și dramă în obiceiurile populare românești; Aurel Cosma, Amintiri despre Nicolae Titulescu; Ioachim Miloia, Studii și articole etc. A fost distins cu numeroase premii culturale, între care: Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (2003), Premiul Festivalului International de Poezie „Mihai Eminescu”, Drobeta-Turnu Severin (2007).

1943 – S-a născut Cornel Ungureanu

3 august 1943, Lugoj

Scriitor, critic și istoric literar, eseist, publicist și profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președintele Asociației Scriitorilor din Timișoara. În 1965 a devenit licențiat în Filologie al Universității de Vest din Timișoara, secția Română-Germană, fiind Doctor în Literatură română și comparată al Universității din București din 1984. A fost profesor la Universitatea de Vest Timișoara, cronicar literar, redactor și redactor șef adjunct al revistei Orizont. A publicat peste 2.000 de articole și studii în presa culturală din România, Iugoslavia, Germania. Cercetările sale, consacrate literaturilor Europei Centrale au fost reunite în volumele Imediata noastră apropiere (2 vol) și Mitteleuropa periferiilor. A fost autorul antijurnalelor: A muri în Tibet, Despre regi, saltimbanci și maimuțe (3 vol.). Este președinte al Consiliului de Conducere al fundației A treia Europă. Studiile sale au fost traduse în Germania, Ungaria, Serbia etc. A fost distins cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer (2000). Alte cărți publicate: Imediata noastră apropiere (2 vol.), Proza românească de azi, Mircea Eliade și literatura exilului, La vest de Eden. O introducere în literatura exilului (2 vol.), Ioan Slavici, Geografia literaturii române, azi (4 vol.), Octavian Goga, Istoria secretă a literaturii române etc.

1945 – S-a născut Luminița Vartolomei

Luminița Preda; 3 august 1945, București – 7 martie 2022

Critic muzical, cu o bogată activitate în mass-media. După absolvirea Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București a fost redactor la Radiodifuziunea Română, consultant artistic la Filarmonica „George Enescu”, redactor principal la revista Contemporanul. După 1989 a condus două decenii revista Actualitatea Muzicală (cea mai lungă perioadă din istoria acestei publicații) și revista Spectacolul Muzicii. A avut o bogată activitate în mass-media, a scris zeci de texte pentru programe de sală sau coperte de disc, a publicat peste 1.500 de analize, articole, eseuri, recenzii, interviuri și cronici muzicale în Contemporanul, Muzica, Teatrul, Cinema, Literatorul, Actualitatea Muzicală, Melos, Scena, Adevărul, Teatrul Azi, România Literară, Tomis (Constanța) etc. A realizat sute de emisiuni la Radiodifuziunea Română: ciclurile Teme celebre, Cartea orgii, Sunt compozitor, Șapte decenii de muzică, Microenciclopedie muzicală etc. A fost distinsă cu Premiiile UCMR pentru Critică muzicală (1985, 1992 și 2001). Premiul Forumului Muzical Român, Ordinul Meritul Cultural, cl.I.

1948 – Reforma învățământului

Marea Adunare Națională a României a adoptat Decretul nr. 175/1948 pentru reforma învățământului. Această reformă avea drept scop instituirea unui control total asupra statului și populației. PCR a militat încă de la începuturi pentru „epurarea și reeducarea” cadrelor didactice, a elevilor și a studenților. Întregul învățământ a fost unificat și laicizat, potrivit modelului sovietic, menit să implementeze tinerilor români valorile ideologice comuniste.

1948 – Confiscarea bunurilor bisericilor

Marea Adunare Națională a României a adoptat Decretul nr. 176/3 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional.

1950 – S-a născut Grigorian Rusu

3 august 1950, Baba Ana, Prahova – 24 februarie 2020, New York

Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Craiova; stabilit în SUA. A absolvit, în 1980 Academia de Arte „Nicolae Grigorescu” București, specializarea Pictură Murală, Conservare și Restaurare, fiind repartizat la Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova, unde va rămâne până la plecarea sa definitivă din țară (1998). În aceste două decenii, a avut o activitate susținută, deschizând expoziții personale la București, Cluj, Craiova, Constanța, a participat, pe lângă manifestările Atelierului 35 din Craiova și la numeroase expoziții naționale și internaționale, printre care Bienala de la Veneția, Bienala de la Sao-Paolo. A fost președintele Filialei UAPR Craiova și director al Liceului de Artă. În 1998, a emigrat în SUA, la New York. Calitățile sale manageriale dar și cele artistice l-au făcut, într-un timp relativ scurt, director artistic la o importantă firmă de design din New York, unde a coordonat activitatea unei numeroase echipe de artiști, designeri și arhitecți. A continuat în paralel și pictura, a deschis câteva expoziții al căror succes s-a materializat în preluarea și reprezentarea operei sale de către o cunoscută galerie new york-eză, Island Weiss Gallery.

Biografie ilustrată: GRIGORIAN RUSU [UAPR Filiala Craiova]

1956 – S-a născut Aureliu Răzvan Ionescu

3 august 1956, Ploiești – 8 septembrie 2016

Pictor și grafician. A absolvit Academia de Arte „Nicolae Grigorescu” din București în 1976. Este laureat al Premiului pentru pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România (2005). Lucrările sale sunt prezente în colecții de stat și particulare din România, Austria, Suedia, Germania, Israel, Franța, Spania, Italia, Olanda, Canada, Liban și Coreea de Sud.

Biografie ilustrată: Aureliu Răzvan Ionescu, pictor [Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu]

1958 – S-a născut Ghenadie Tâciuc

3 august 1958 în Bravicea, Călărași – 21 ianuarie 2022, Chișinău

Artist plastic și pictor din Republica Moldova, expert în pictura bisericească. A absolvit Liceul „Igor Vieru” (prima promoție) și Academia de Arte din Tallinn, Estonia. S-a lansat în spațiul cultural artistic în cadrul expoziției Tineretul țării în anul 1986. Activitatea sa de creație a fost îmbinată cu cea didactică la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, printre discipoli săi fiind Valeriu Jabinschi, Victoria Rocaciuc etc. A pictat icoanelr din Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău. A câștigat Marele Premiu la Saloanele Moldovei–2011, pentru lucrarea Compoziție II (ulei pe pânză). Premiul i-a fost acordat de Ministerul Culturii al R. Moldova. Este deținător al titlului onorific Maestru în artă.

1961 – A încetat din viață George Breazul (Gheorghe N. Georgescu-Breazul; 14 septembrie 1887 – 3 august 1961)

Muzicolog, profesor, etnomuzicolog și critic muzical.

1962 – S-a născut Mariana Bitang

3 august 1962, Râmnicu Sărat, Buzău

Antrenoare federală de gimnastică a României. A studiat la Academia de Educație Fizică și Sport (1981–1985). După absolvirea facultății, a lucrat ca profesor-antrenor de gimnastică la Clubul Sportiv Deva, ca antrenoare federală al Lotului Olimpic feminin de gimnastică al României (1992–2005). În această calitate, a participat, împreună cu antrenorul-coordonator Octavian Belu, care i-a devenit soț, la pregătirea tinerelor gimnaste olimpice ale României, cu care a participat la 3 ediții ale Jocurilor Olimpice, 10 ediții ale Campionatelor Mondiale, 7 ediții ale Campionatelor Europene, 4 ediții de Cupă Mondială și 7 ediții ale Campionatelor Europene de Juniori și a obținut 152 de medalii (62 de aur, 49 de argint și 41 de bronz). A fost și Consilier de stat pentru Promovarea Sportului. A fost distinsă cu titlul de Antrenor emerit, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, Ordinul Meritul Sportiv cl.III, Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor, Colanul de aur al Comitetului Olimpic Român etc.

Andreea Răducan, Simona Amânar și Maria Olaru pe podium la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000

1965 – S-a născut Silviu Bârsanu

3 august 1965, Craiova – 4 aprilie 2021, Drobeta Turnu-Severin

Artist vizual, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Craiova.

Absolvent al Institutului de Arte Plastice și Decorative „Nicolae Grigorescu“ din București în 1989, a fost profesor la Liceul de Arte „Marin Sorescu“ din Craiova (1990–2015). A participat la expoziții de grup în Craiova, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, simpozioane, saloane, având de asemenea și numeroase participări internaționale (Bulgaria, Franța, Italia, Japonia etc.). A deschis 25 de expoziții personale (1983–2012). A realizat lucrări de artă monumentală: restaurare vitralii la Casa Universitarilor din Craiova, vitralii în Sala Pașilor Mici din clădirea Universității din Craiova, restaurare vitralii la Casa Vălimărescu, Craiova. A prmit mai multe premii, dintre care: Premiul Muzeului de Artă, Salonul de Sud, Rm. Vâlcea (1998), Premiul pentru pictură, Salonul Național, Reșița (1997).

Biografie ilustrată: Silviu Bârsanu, pictor, artist vizual [Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu]

1969 – A fost dată în exploatare ecluza românească de la Porțile de Fier I

A fost primul obiectiv pus în funcțiune pe partea română a centralei hidroelectrice, agregatele din centrală fiind puse în funcțiune între 14 august 1970–decembrie 1971.

1969 – S-a decis înființarea Bibliotecii Americane de la București

Prin acordul semnat cu ocazia vizitei președintelui Nixon la București, s-au pus bazele unei legături culturale cu Statele Unite ale Americii. Dar, Biblioteca Americană a fost deschisă abia în 1972…

1969 – S-a născut Mihaela Rădulescu

Andreea Țigănașu; 3 august 1969, Piatra Neamț

Realizatoare și moderatoare de emisiuni de radio și televiziune. A frecventat cursuri la patru facultăți bucureștene (trei ani de IEFS, doi de filologie, unul de psihologie) și trei de regie, la Facultatea de Artă Hyperion, dar nu a absolvit niciuna. A debutat în 1994 la postul de televiziune Tele 7abc, a lucrat nouă luni la Pro TV, a prezentat și realizat emisiuni la posturi precum Antena 1, B1 TV și Pro TV. A realizat filme documentare ca regizor și scenarist.

1973 – A încetat din viață Augustin Vancea (19 decembrie 1892 – 3 august 1973)

Geolog, remarcat în domeniul cercetării și exploatării gazului metan; membru corespondent al Academiei Române.

1976 – A încetat din viață Victor Iușceanu (23 iunie 1905 – 3 august 1976)

Compozitor, violonist, dirijor, muzicolog și profesor din Basarabia; membru al Societății Compozitorilor Români.

1977 – S-a terminat greva minerilor din Valea Jiului

În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea mai bună a magazinelor din zonă. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Revendicările privind limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu au fost îndeplinite. După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, au început acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă.

1983 – Conferința de la Mangalia

Consacrată „problemelor muncii de organizare și politico-educative”. Nicolae Ceaușescu a reiterat Tezele din iulie 1971. După Teze, arta a trecut sub controlul strict al partidului, având loc tranziția de la teme cu caracter larg social către exacerbarea cultului personalității lui Ceaușescu. Episod de „neorealism socialist” ori „pop socialism” serializa cultul personalității în reprezentări și alegorii istorice, politice, populare, sociale, culturale, sportive. Strălucirea anilor ’80 în artele vizuale servea propaganda în imaginile unei lumi în curs de industrializare care datora totul Conducătorului ei Suprem.

Discursul despre cultură al lui Nicolae Ceaușescu

1994 – A încetat din viață Ion Jovin (8 ianuarie 1899 – 3 august 1994)

Medic; întemeietorul oncologiei și radioterapiei românești; profesor al Facultății de Medicină din București; președinte al Societății Române de Radiologie; membru post-mortem al Academiei Române.

1996 – S-a născut Maria Boldor

Maria-Beatrice Boldor-Boghiță; 3 august 1996, București

Scrimeră specializată pe floretă. A concurat la Campionatele Europene de scrimă în 2013, 2014 și 2015. A reprezentat România la Jocurile Europene din 2015 desfășurate la Baku, Azerbaidjan unde a concurat la proba de floretă feminin. În 2017 a concurat în proba de floretă feminin la Campionatele Mondiale de scrimă desfășurate la Leipzig, Germania și, în același an, la probele de floretă individuală feminin și de florete pe echipe feminine la Universiada de vară Taipei 2017 (Taiwan). A concurat la proba de floretă feminin la Campionatele Mondiale de scrimă Budapesta 2019. A câștigat una dintre medaliile de bronz la proba de floretă feminin la Campionatele Mondiale de scrimă Cairo 2022. În prezent, este suspendată provizoriu, sub acuzația de dopaj.

1999 – A încetat din viață Dinu Petrescu (22 decembrie 1939 – 3 august 1999)

Compozitor; unul dintre fondatorii laboratorului de muzică electronică de la UNMB.

2015 – A încetat din viață Laurențiu Mircea Popescu (15 aprilie 1944 – 3 august 2015)

Medic; profesor al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“; director general al Institutului Național „Victor Babeș”; senator; membru și președinte (2006-2011) al Academiei de Științe Medicale; membru titular al Academiei Române.

2016 – A încetat din viață Paul Gherasim (25 iunie 1925 – 3 august 2016)

Pictor creștin; membru fondator al Grupului Prolog.

2017 – A încetat din viață Ioan Popa (22 aprilie 1953 – 3 august 2017)

Scrimer olimpic specializat pe spadă, campion universitar pe echipe (1977 și 1981); antrenor.

2019 – A încetat din viață Cătălina Buzoianu (13 aprilie 1938 – 3 august 2019)

Regizoare de teatru; una dintre cei mai importanți regizori de teatru din România; profesoară la catedra de Regie teatru; decan al secției de Teatru din cadrul UNATC București.

2020 – A încetat din viață Sorin Burtea (28 aprilie 1953 – 3 august 2020)

Jurnalist, realizator de televiziune; a realizat sute de reportaje și emisiuni economico-sociale.

2020 – A încetat din viață Marius Bacriu-Petrescu (24 februarie 1968 – 3 august 2020)

Sculptor, restaurator de clădiri istorice din piatră; președinte al Filialei Lugoj a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

2023 – A încetat din viață George Cușnarencu (27 ianuarie 1951 – 3 august 2023)

Prozator și publicist contemporan; unul dintre cei mai buni prozatori ai Generației ’80; redactor-șef al revistei Magazin.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită