30 Iunie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Grigore Dimitrie Ghica (30 iunie 1755 – 29 aprilie 1834)

 

1755 – S-a născut Grigore Dimitrie Ghica

30 iunie 1755 – 29 aprilie 1834

Domnitor al Țării Românești, fiul marelui ban Dimitrie Ghica din a doua sa căsătorie, cu Maria Văcărescu. A învățat la Școala Domnească, fiind cunoscător al limbilor greacă și franceză. În anul 1793 a ajuns mare comis, în 1796 mare clucer, în 1799 mare vornic al poliției Bucureștiului, în 1800 mare logofăt al oștirilor, mare logofăt al Țării de Sus în 1813 și mare ban în 1817.

Fiind membru al Eforiei școalelor, din 1817, împreună cu Iordache Golescu și Constantin Bălăceanu, a contribuit la deschiderea Școlii de la Sfântul Sava și la aducerea lui Gheorghe Lazăr în Țara Românească. A fost cerut la tron de o parte dintre boieri, fiind primul domnitor din Țara Românească după domniile fanariote. 

1822 – Grigore Dimitrie Ghica a devenit Domnul Țării Românești

Grigore Dimitrie Ghica a fost domnitor al Țării Românești între 30 iunie 1822–29 aprilie 1828. A fost primul domnitor pământean în Țara Românească după epoca fanariotă. Armata otomană evacuase capitala la 15 septembrie 1822, domnitorul urcându-se în scaun abia după plecarea turcilor, la 24 septembrie 1822. A găsit Țara Românească înglodată în datorii, așa că a luat măsuri de a impune dări și boierilor, nu numai țăranilor. Sub domnia sa, s-a înființat Societatea literară, la inițiativa lui Dinicu Golescu; prin înființarea de școli în timpul în care a fost domnitor, limba greacă a cedat locul limbii române. A luat măsuri pentru asanarea și înfrumusețarea Capitalei, dând dispoziții pentru pavarea străzilor, a reluat pământurile din stăpânirea turcilor stabiliți la nordul Dunării, a procedat la reînființarea armatei românești. La 7 mai 1828, trupele rusești au trecut Prutul în războiul ruso-turc și au preluat administrația Principatelor Române, generalul conte Feodor Petrovici Pahlen fiind numit guvernator general al Principatelor, având și titlul de președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Țării Românești, urmat de generalul Pavel Kiselev. Astfel s-a încheiat domnia lui Grigore Dimitrie Ghica, care s-a retras la conacul său, unde a trăit liniștit încă cinci ani.

1844 – S-a născut Gheorghe Bengescu-Dabija

30 iunie 1844, București – 13 ianuarie 1916, București

Poet, dramaturg și traducător. A făcut studii militare în Franța, intrând apoi în armata română, unde a ajuns la gradul de general. Membru al Junimii încă din 1868, a colaborat la Convorbiri literare timp de aproape două decenii. A debutat în 1870, când i s-a jucat piesa Amorul unchiului, prelucrare după Eugene Sue. Ajutându-l pe Edgar Theodor Aslan să înjghebeze primul spectacol românesc de operetă, a tradus libretele câtorva dintre cele mai apreciate operete din epocă: Fata mamei Angot și Girofle-Girofla de Charles Lecocq, Princesa de Trebizund de Jacques Offenbach. A tradus Macbeth de William Shakespeare. Bengescu-Dabija este și unul dintre întemeietorii operetei naționale românești. Dacă libretul scris de el în 1876 pentru opereta Scaiul bărbaților nu a avut succes, în schimb, cu Olteanca (1880), a cărei muzică a fost compusă de Gustav Otremba și Eduard Caudella, își leagă numele de începuturile operetei românești. A fost și un dramaturg prolific, a debutat în 1871 cu O palmă la bal mascat, comedie de situații, publicată în Convorbiri literare. A rămas cunoscut mai ales ca autor al piesei Pygmalion, regele Feniciei, a cărei premieră (1886), a constituit un adevărat triumf. Din opera sa: Radu cel Frumos, Cumințenia fetelor, Criza și armata, Mustrare de cuget.

1876 – S-a născut Anton Davidoglu

30 iunie 1876, Bârlad – 27 mai 1958, București

Matematician, membru fondator al Academiei de Științe din România. Licența în matematici a primit-o de la Școala normală superioară din Paris în 1897, avându-l profesor pe Jacques Hadamard. La absolvire, a susținut lucrarea Sur l’equation des vibrations transversales des verges elastique (Despre ecuația vibrațiilor transversale ale tijelor elastice), sub conducerea lui Émile Picard (Sorbona, 1900). Lucrarea a fost citată de A.H. Love în lucrarea Mathematical theory of Elasticity (Cambridge, 1934). A fost profesor agregat, apoi profesor titular la catedra de Calcul diferențial și integral a Facultății de științe din cadrul Universității din București. În 1913 a fost primul rector al Academiei de înalte studii comerciale și industrie din București, fiind totodată titularul catedrei de Matematică financiară aplicată și tehnica asigurărilor. A fost inițiatorul cercetărilor românești în domeniul ecuațiilor diferențiale ordinare sau cu derivate parțiale. A contribuit și la dezvoltarea analizei matematice și a ecuațiilor diferențiale, a contribuit la ridicarea prestigiului matematicii românești, rezultatele sale fiind extinse și utilizate cu succes de urmașii și foștii săi studenți. Lucrări: Curs de analiza infinitezimală, Curs de teoria asigurărilor.

1896 – Debutul lui Tudor Arghezi

Tudor Arghezi a debutat în revista Liga ortodoxă, editată de Al. Macedonski, cu poezia Tatălui meu, semnată cu pseudonimul I.N. Theodorescu, la 30 iunie 1896. La scurt timp de la debut, Al. Macedonski afirma despre tânărul poet: „Acest tânăr, la o vârstă când eu gângăveam versul, rupe cu o cutezanță fără margini, dar până astăzi coronată de cel mai strălucit succes, cu toată tehnica versificării, cu toate banalitățile de imagini și idei, ce multă vreme au fost socotite, la noi și in străinătate, ca o culme a poeticii și a artei”.

1900 – S-a născut Gheorghe Vrănceanu

30 iunie 1900, Valea Hogei, Vaslui/Bacău – 27 aprilie 1979, București

Matematician, profesor universitar, membru titular (din 1935) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Științe în cadrul Universității din Iași, cu o bursă „Adamachi”, fiind înscris la secția Matematică, unde a avut profesori pe Alexandru Myller, Vera Myller, Simion Sanielevici, Victor Vâlcovici, Simion Stoilow, care i-au remarcat valoarea, astfel că, încă din timpul facultății a fost numit preparator, iar după trecerea licenței a fost trimis la Roma pentru doctorat. A fost creatorul școlii moderne române de geometrie diferențială. S-a ocupat de: calculul diferențial absolut al congruențelor, mecanică analitică, geometrizarea ecuațiilor cu derivate parțiale de ordinul al doilea, geometrie globală, spații cu conexiune local euclidiană, tensori armonici, spații Riemann cu conexiune constantă, curbura unei varietăți diferențiabile, scufundarea spațiilor curbe în spațiul euclidian, subvarietăți pe sferă, metoda de echivalență, spații cu conexiune neliniară și geometrizarea sistemelor mecanice.

1901 – S-a născut Gheorghe Murgeanu

17/30 iunie 1901, București – 30 iulie 1984, București

Geolog și profesor, membru titular (din 1955) al Academiei Române. În 1922 a fost licențiat în Științe Naturale la Universitatea din București, cu mențiunea „foarte bine”, iar în anul 1936 a obținut, la aceeași universitate, titlul de Doctor în Științe Naturale, specialitatea Geologie, cu mențiunea „foarte bine cu distincție”, cu teza Pânza internă a flișului în împrejurimile Comarnicului și Teșilei (Județul Prahova), publicată încă din 1934. A devenit geolog asistent la Institutul Geologic al României, apoi geolog și în fine subdirector al acestui institut. A contribuit la supraviețuirea institutului în evacuarea din timpul celui de al doilea război mondial și apoi la refacerea clădirii. care fusese bombardată. După război a lucrat la Comitetul de Stat al Geologiei, a fost director general, iar apoi consilier al Președintelui Comitetului și membru al consiliului de conducere, consilier la Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei. Activitatea sa științifică a fost foarte bogată și variată, atingând multiple domenii ale geoștiințelor în care totdeauna a adus elemente noi și originale. A fost deschizător de noi direcții de cercetare, de noi școli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină. A condus lucrările pentru întocmirea de hărți geologice și tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacție al primei ediții a hărții tectonice a Europei (1962).

1909 – S-a născut Paul Constantinescu

30 iunie 1909, Ploiești – 20 decembrie 1963, București

Compozitor, violonist, dirijor, profesor universitar, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. Studiile muzicale le-a început la Ploiești, în 1919, le-a continuat la Conservatorul din București (1929–1933), având profesori pe Mihail Jora, Constantin Brăiloiu, Dimitrie Cuclin. Și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx. A fost profesor de Armonie, Contrapunct și Compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu” din București. A fost un talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. A publicat culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune. A compus muzică de teatru liric: O Noapte furtunoasă, Meșterul Manole, muzică simfonică: Suita românească, Simfonia a I-a, Concert pentru pian și orchestră, Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, muzică vocal simfonică: Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști, Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun, muzică de cameră: Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo, Baladă haiducească pentru violoncel și pian, muzică corală: Miorița, poem coral, madrigale pe versuri de Mihai Eminescu, muzică de film: O scrisoare pierdută, Moara cu noroc.

Paul Constantinescu – Toccata • Pian: Mihaela Ursuleasa (2009)

1909 – S-a născut Tudor Bugnariu

30 iunie 1909, Budapesta – 25 iunie 1988, București

Sociolog și publicist, politician comunist, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A fost absolvent al Facultății de Litere și Filozofie din Cluj și asistent suplinitor la catedra de Limba și literatura veche română. Filosof, comunist din ilegalitate, ginerele lui Lucian Blaga (căsătorit cu Dorli Blaga), a făcut carieră la Universitatea din Cluj. Datorită activității sale de stânga (redactor al publicației Alte zări, membru în Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj etc.) a fost scos din învățământ. În 1940, a fost internat în lagărele de la Caracal și Someșeni, iar după 23 august 1944 a devenit primar al Clujului. În 1948 a revenit în învățământul universitar, la început asistent, fără plată, la Catedra de Sociologie, apoi profesor, devenind succesiv decan, prorector și adjunct al ministrului învățământului. Pentru scurtă vreme, a fost consilier cultural la Belgrad. Din 1957 a trecut la catedra de filosofie a Universității din București. A publicat îndeosebi studii de marxism, materialism dialectic și istorie.

1909 – S-a născut Jean Rânzescu

30 iunie 1909 – 11 martie 1996

Tenor, regizor de operă și profesor de canto. A fost angajat în 1934 ca solist al Operei Naționale din Cluj, unde a interpretat numeroase roluri în Pescuitorii de perle de Georges Bizet, Faust de Charles Gounod, La Bohème de Giacomo Puccini, Rigoletto de Giuseppe Verdi, Tannhäuser de Richard Wagner, Il Barbiere di Siviglia de Gioacchino Rossini. Și-a facut debutul ca regizor în 1940, montând până în 1948 operele Turandot de Giacomo Puccini, Făt Frumos de Hermann Klee, Freischütz de Carl Maria von Weber, Faust de Charles Gounod, Boris Godunov de Modest Mussorgski, Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski și Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti. În 1948, a fost transferat la București, unde a pus în scena Rigoletto, Aida, Il Trovatore și Otello de Giuseppe Verdi, Madama Butterfly de Giacomo Puccini, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Fidelio de Ludwig van Beethoven, Carmen de Georges Bizet, Oedip de George Enescu, I Pagliacci de Ruggero Leoncavallo, Fata cu garoafe de Gheorghe Dumitrescu, Der Rosenkavalier de Richard Strauss. Din 1949, a devenit profesor la clasa de operă a Conservatorului din București, unde a desfășurat o activitate pedagogică intensă.

Giacomo Puccini – Madama Butterfly Finale • Opera Română București, Dirijor David Miller, Regia Jean Rânzescu, cu: Young Ju Kim și Liviu Indricău

1922 – S-a născut Ioan Dan

30 iunie 1922, Deva – 31 octombrie 2003, Los Angeles

Romancier și memorialist, membru al Uniunii Scriitorilor din 1978. A urmat Școala Normală la Sighet și Focșani (1934–1940), continuând studiile la București, luându-și bacalaureatul în anul 1968. A fost, pe rând, vânzător de ziare în București, muncitor la o carieră de nisip, chelar la Lăptăria Cocea de pe calea Văcărești, muncitor într-o orezărie din Transilvania, scriitor amator, tehnician tipograf, șef de serviciu într-o cooperativă de artizanat și, în final, scriitor bine lansat cu romane aventuriere de capă și spadă, gustate de tineret pentru stilul lor umoristic, captivant. A debutat în literatură în 1938 cu romanul Regele sportivilor (vol. 1), continuat cu volumul al doilea, în 1940. A colaborat frecvent la revista literară Luceafărul. A urmat debutul de maturitate cu cărți de succes la public și cu reeditări. În 1984 a emigrat în Germania, apoi, în 1986, în Statele Unite, stabilindu-se lângă Los Angeles. Din scrierile sale: Locatarii din Strada Fecioarei, Curierul secret, Taina cavalerilor, Stăpânii golfului, Jurnal de exil.

1933 – S-a născut Marin Radu Ene

30 iunie 1933 – 7 Februarie 2013

Actor de teatru, poet. Și-a desfășurat activitatea în cadrul secției de estradă a Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, unde a jucat în zeci de spectacole în 50 de ani. A interpretat roluri diverse, dar cel mai bine s-a simțit în comedii, fiind, în opinia publicului spectator, Puiu Călinescu al Argeșului.

Frumoasa din pădurea fără copaci Teatru radiofonic-parodie de basm muzical intercalat cu momente vesele și muzicale • Virgil Ogășanu (naratorul), Dem Rădulescu, Rodica Tapalgă, Horia Șerbănescu, Paula Rădulescu, Cornel Vulpe, Valeria Ogășanu, Constantin Băltărețu, Marin Radu Ene, Ștefan Mihăilescu Brăila

1935 – S-a născut Silvia Radu

Silvia Elena Radu; 30 iunie 1935, Pătroaia-Vale–Crângurile, Dâmbovița

Sculptor și pictor, personalitate de prim rang a artei plastice românești, soția sculptorului Vasile Gorduz. A absolvit, în 1960, Academia de Arte Frumoase, clasa Ioan Lucian Murnu. Din 1961 a expus la majoritatea expozițiilor anuale, municipale și ocazionale organizate de Ministerul Culturii și de Uniunea Artișilor Plastici din România. O selecție a expozițiilor sale personale: Sala Dalles, București (1965, 1989); Muzeul de Artă din Constanța (1986); Galeriile UAP din Bistrița și Tg. Mureș, Biserica Evanghelică din Herina, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, împreună cu Vasile Gorduz (2003); Galeria Calina, Timișoara (2007). Lucrări de artă monumentală: Legenda Meșterului Manole în Parcul Herăstrău, București; Statuie comemorativă pentru eroii neamului în satul Potlogeni; Sculpturi ambientale în stațiunea Costinești; Neptun, sculptură de marmură, stațiunea Neptun; Sfântul Gheorghe sculptură în bronz în piața Sf Gheorghe, Timișoara. A fost distinsă cu Premiul al 2 lea pentru sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici (1968), Premiul al 2 lea pentru artă monumentală (1974); Premiul Prometeus Opera Omnia al Fundației Anonimul, împreună cu Vasile Gorduz (2003).

Biografie ilustrată: Silvia RADU [Artindex]

1940 – Masacrul de la Galați

După ultimatumul sovietic, care a dus la cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei, statul român s-a confruntat cu o criză a refugiaților. În răgazul de câteva zile dat de sovietici, zeci de mii de oameni s-au năpustit asupra frontierelor, unii pentru a se refugia în Uniunea Sovietică – basarabeni, ruși sau ucrainieni, care doreau să se întoarcă acasă și evrei care sperau să scape de persecuțiile statului român, alții pentru a trece în România – români care lucraseră în teritoriile ce urmau a fi ocupate. S-au dat indicații să nu fie primiți în România evreii, care riscau deportarea – nu au fost primiți și au fost, într-adevăr, deportați imediat în Siberia, cu miile, de sovietici. Autoritățile române au refuzat să admită că există o criză a refugiaților.

La Galați, mai multe mii de persoane care doreau să se refugieze în Uniunea Sovietică au fost blocate în zona portului. Unii au fost ținuți pe vase în larg, fără apă și mâncare. O parte au fost închiși într-un lagăr improvizat, la fel fără apă și mâncare. Când cei închiși au protestat împotriva condițiilor, militarii români au deschis focul în plin. Cel puțin 400 de persoane, evrei, basarabeni, ruși au fost măcelăriți.

Mai mult: Despre masacrul de la Galați din 30 iunie 1940 de Adrian Cioflâncă [Războiul pentru trecut]

1945 – S-a născut Dorin Tudoran

30 iunie 1945, Timișoara

Eseist, poet, blogger, publicist și disident politic. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1968), a devenit redactor la publicațiile românești pentru străinătate, redactor la revista Flacăra și Luceafărul, editorialist la Jurnalul Național, a scris editoriale pentru publicația Ziua. A fost membru al PCR până în anul 1982. Din 1977 până în 1981, când a demisionat, a făcut parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSR. În aprilie 1984, a depus o cerere de emigrare împreună cu familia. În fața refuzului autorităților de a-i răspunde, i-a adresat, pe 1 august, un memoriu lui Nicolae Ceaușescu, în care afirma, între altele: „ca scriitor, cetățean și părinte m-am convins definitiv că între credințele mele cele mai profunde despre Om si Drepturile sale inalienabile, Libertate și Democrație, Dialog și Opinie, Cinste și Echitate, Cultură și Educație, Patriotism și Sacrificiu etc. și realitățile românești de azi există o prăpastie de netrecut”. După ce a fost hărțuit de Securitate, greva foamei etc., în iulie 1985 a plecat din RSR și s-a stabilit în SUA, unde a editat, sub egida centrului de politologie Foreign Policy Research Institute din Philadelphia publicația Agora. Revistă alternativă de cultură. Din volumele publicate: Mic tratat de glorie, Respirație artificială, Biografia debuturilor, Nostalgii intacte, Viitorul facultativ. Poezii alese, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, Poeme din Ithaca.

1946 – S-a născut Sebastian Sârcă

30 iunie 1946, Porți–Marca, Sălaj – 9 februarie 2010, București

Scriitor. A fost absolvent al Facultății de Litere, Universitatea București (1969). A participat la ședințele cenaclului facultății condus de profesorul Ovid S. Crohmălniceanu și la alte cenacluri bucureștene. A debutat jurnalistic în 1967 în revista Viața studențească, colaborând la pagina de cultură cu cronici dramatice și muzicale. A fost colaborator extern al Radiodifuziunii Române, devenind succesiv redactor la emisiunile pentru copii și tineret, șef de secție, secretar general de redacție și redactor-șef adjunct la Radio România Tineret. De numele său sunt legate emisiuni de mare succes precum Caruselul iubirii, Manuscris radiofonic, Tezaur. Din 1990 a conceput, realizat și difuzat la România Tineret o serie de emisiuni adresate tinerilor: Telefonul de noapte, Vorbește-mi despre tine, Fără prejudecăți, 1 leu, 100, 1 milion, Codul manierelor elegante, La școala elitelor, Pe-o gură de rai, Una pentru toți, a doua pentru fiecare. A condus Direcția Patrimoniu a SRR (1996–2003). A fost fondator și apoi director al Editurii Casa Radio, valorificând cu succes tezaurul existent în Arhivele Scrise și Sonore ale Radioului Public. A debutat ca scriitor cu volumul de beletristică Călătorind spre vârful ființei mele (1993). Alte apariții editoriale ale sale sunt: Dragostea și bunele maniere, Săgetați de Cupidon. Scriitorul și omul de radio Sebastian Sârcă a fost inclus în 1998 în International Authors and Writers (Who’s who), Cambridge, Anglia.

1946 – S-a născut Eugenia Bălteanu

30 iunie 1946, Torak/Begejci (Begheiți), Voivodina, Republica Serbia – 19 octombrie 2021

Poetă, prozatoare și jurnalistă română din Serbia. Licențiată a Școlii Superioare de Pedagogie din Zrenianin, a frecventat cursurile de perfecționare în limba engleză la Școala Academia din Panciova. A fost profesoară la Școala generală din Sân-Mihai, ziaristă la Radio TV Novi Sad, Redacția în Limba Română, redactor la Casa de Presă și Editură Libertatea, în redacția săptămânalului Libertatea, responsabil al revistei pentru copii Bucuria copiilor. A debutat în revista Bucuria copiilor în 1958, iar editorial, cu volumul de versuri Variații în albastru, în anul 1976. A semnat articole și versuri în revistele din Serbia: Lumina, Tribuna tineretului (astăzi, Tinerețea), Glas omladine (Novi Sad), Tibiscus (Uzdin), Dečije novine (Gornji Milanovac), Tik-Tak (Belgrad) și în revistele din România: Orizont, Orient Latin (Timișoara), Redeșteptarea (Lugoj), Licurici (București). A mai publicat volume: de versuri: Inevitabilul fluviu, Concert pentru strada mea, Oglinzi de mătase, Măștile din Veneția; romane: Mona (tradus și în limba sârbă), Tangoul, Trei anotimpuri, Scrisori din Pasadena, Drumul împărătesc, Casa soarelui răsare; proză pentru copii: Ultima poveste înainte de zbor. Poezia sa a fost tradusă în limbile sârbă, croată, ruteană, slovacă, maghiară, engleză, macedoneană, italiană, albaneză. A fost membră a Uniunii Scriitorilor din Voivodina, a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor din Republica Serbia și din România și a International Federation of Journalists.

1948 – A încetat din viață Dan Theodorescu (2 martie 1899 – 30 iunie 1948)

Medic chirurg stomatolog, considerat fondatorul învățământului universitar stomatologic din România; a organizat Școala de surori de stomatologie și Școala de tehnicieni dentari, ambele în București.

1949 – S-a născut Remus Manoleanu

30 iunie 1949, Alba Iulia

Pianist și compozitor. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București în 1972, având profesori pe Ovidiu Drîmba, Gabriel Amiraș și Gh. Halmoș. A fost și absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București, după care a urmat cursuri de specializare în Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova cu profesorul S. Neuhaus. A câștigat bursa națională „George Enescu” în 1972, fiind Doctor în Muzică. A participat la numeroase festivaluri: Basel, Oldenburg, Berlin, São Paulo, Londra, Dublin etc. Concertează curent în România la Ateneul Român, Ploiești, Cluj, Satu Mare, Baia Mare, Oradea și în străinătate (Marea Britanie, Brazilia, Rusia, Germania, Olanda, Franța, Syria, Statele Unite etc.). A înregistrat peste 3.000 de minute pentru Radiodifuziunea Română. A înregistrat muzică contemporană românească la Casa de Discuri Electrecord. În prezent este profesor la Academia Națională de Muzică din București, membru fondator al Festivalului și Concursului Național de Interpretare a Liedului „Ionel Perlea” Slobozia.

Valentin Petculescu – Sonatina nr. 2 • Pian Remus Manoleanu

1962 – A încetat din viață B. Jordan (22 februarie 1903 – 30 iunie 1962)

Învățător, scriitor, publicist, reprezentant al romanului social românesc al secolului XX.

1968 – S-a născut Melchisedec Dobre

30 iunie 1968, Jurilovca, Tulcea – 8 aprilie 2021, Mânăstirea Înălțarea Domnului, Moroeni, Dâmbovița

Cleric ortodox, stareț al Mânăstirii Înălțarea Domnului–cota 1000. În anul 1995 a fost tuns în monahism, la Mănăstirea Stelea din Târgoviște, fiind apoi viețuitor, pentru scurtă vreme la Mănăstirea Peștera Ialomiței. Între anii 1996–2000 a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității Valahia din Târgoviște. În anul 1997, i-a fost încredințată ascultarea de stareț al Mănăstirii Înălțarea Domnului–cota 1000, aflată la vremea aceea în construcție, unde a desfășurat o rodnică activitate edilitară. Cu ajutorul familiei și cu binecuvântarea și susținerea Mitropolitului Nifon, începând cu anul 2000, a depus eforturi considerabile pentru zidirea bisericii și a corpului de chilii. A urmat cursurile de doctorat, în anul 2010, obținând titlul de Doctor în Istorie al Universității din Craiova. Și-a dedicat viața slujirii monahale și propășirii credinței străbune, pe culmile Bucegilor.

1975 – A încetat din viață Miron Nicolescu (27 august 1903 – 30 iunie 1975)

Matematician, profesor universitar; creator al școlii române de analiză matematică; membru titular al Academiei de Științe din România; membru titular și președinte (1966–1903) al Academiei Române; vicepreședinte al International Mathematical Union.

1977 – A încetat din viață Ștefan Meteș (27 decembrie 1886/8 ianuarie 1887 – 30 iunie 1977)

Preot și istoric; director al Arhivelor Statului din Cluj (1922–1947); deținut al regimului comunist; membru corespondent al Academiei Române.

1977 – A încetat din viață Magda Lupescu (Elena Lupescu; 15 septembrie 1899 – 30 iunie 1977)

Amanta regelui Carol al II-lea din 1922; după abdicarea regelui în septembrie 1940, l-a urmat în exil; ulterior i-a devenit soție.

1981 – A încetat din viață Alexandru Grigore (1 septembrie 1940 – 30 iunie 1981)

Poet și publicist; a colaborat la Viața Românească, Luceafărul, România literară.

1984 – S-a născut Ilinca Hărnuț

30 iunie 1984, Cluj-Napoca

Actriță de film, scenă și voce. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, Facultatea de Teatru, secția Actorie, clasa Doru Ana, în anul 2006. A jucat în piese de teatru: Trei surori de Cehov, spectacol al anului al IV-lea al facultății, Femeile din Trahis, Ich Clown și în filme: Margo (2006, debut, în rolul Vera), Marilena de la P7, California Dreamin’ (nesfârșit), The Devil Inside, Minte-mă frumos, Inimi cicatrizate, Discordia.

Minte-mă frumos (2012) • Regia Iura Luncașu. Cu: Diana Dumitrescu, Andi Vasluianu, Antoaneta Zaharia, Marius Damian, Loredana Groza, Ilinca Hărnuț, Gheorghe Ifrim, Cătălin Cățoiu, Iulian Postelnicu

1985 – A încetat din viață Mihai Flamaropol (21 noiembrie 1919 – 30 iunie 1985)

Jucător de fotbal și hocheist, apoi antrenor de hochei; scriitor.

1989 – A încetat din viață Vasile Jitariu (11 mai 1905 – 30 iunie 1989)

Biolog, profesor universitar; a înființat și organizat Centrul de cercetare și de practică a studenților la Stațiunea Stejarul de la Pângărați, Neamț; membru titular al Academiei Române.

1992 – Și-a început activitatea Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a fost înființată prin Legea nr. 47/18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, apărută în Monitorul Oficial nr. 101/22 mai 1992, fiind formată din opt judecători și un președinte, care au depus jurământul de credință în 6 iunie.
La 30 iunie 1992, Curtea Constituțională a României (CCR) și-a început activitatea, primele decizii fiind pronunțate în aceeași zi.

1994 – A încetat din viață Adrian Beldeanu (10 iunie 1935 – 30 iunie 1994)

Avocat, poet, prozator și publicist.

1995 – Semnarea la Bruxelles a Protocolului adițional la Acordul de Asociere a României la UE

Protocolul adițional la Acordul european instituind o asociere între România, pe de-o parte, și Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de altă parte a consfințit cadrul juridic de participare a țării noastre la programele comunitare de cooperare economică, tehnico-științifică și culturală. România și-a completat statutul de stat asociat la Uniunea Europeană prin semnarea Protocolului adițional, la Bruxelles, la 30 iunie 1995.

2005 – A încetat din viață Gabi Dobre (13 mai 1972 – 30 iunie 2005)

Jurnalist, redactor-prezentator de televiziune; fondator al Festivalului Castanilor din Ploiești.

2010 – Legile austerității

Au intrat în vigoare Legea nr. 118/30 iunie 2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar și Legea nr. 119/30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, anunțate de presedintele Traian Basescu, privitoare la reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și recalcularea unor categorii de pensii. Legile au fost publicate în Monitorul Oficial Partea I, nr.441/30 iunie 2010, în variantele adoptate de Parlament.

2015 – A încetat din viață Ludovic Bács (Bács Ludovic; 19 ianuarie 1930 – 30 iunie 2015)

Muzician, dirijor, compozitor, violist și profesor de Dirijat orchestră, cu cariera muzicală strâns legată de Societatea Română de Radiodifuziune.

2019 – A încetat din viață Elena Ion (Elena Arnăuțoiu; 12 aprilie 1919 – 30 iunie 2019)

Luptătoare anticomunistă, memorialistă; sora luptătorilor Toma și Petre Arnăuțoiu; deținută politic; avea 100 de ani.

2020 – A încetat din viață Andrei Burac (17 august 1938 – 30 iunie 2020)

Poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist din Republica Moldova.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită