30 Mai în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Biserica Sfântul Gheorghe de la Curtea Domnească din Hârlău

 

1492 – Construirea bisericii de la Curtea Domnească din Hârlău

Biserica, cu hramul Sfântul Gheorghe, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, fost primul monument moldovenesc cu pictură exterioară. A fost înălțată în mai puțin de cinci luni, acest lucru fiind atestat de pisania scrisă în limba slavonă cu următorul text: „Binecinstitorul și iubitorul de Hristos, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această biserică întru numele sfântului și măritului mare mucenic și purtător de biruință Gheorghe, care s-a început a se zidi în anul 7000 [1492], luna mai 30, și s-a terminat în același an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 36-lea curgător”. Cronicarul Grigore Ureche (c. 1590 – 1647) a menționat în Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara și de cursul anilor și de viiața domnilor carea scrie de la Dragoș vodă până la Aron vodă rolul lui Ștefan cel Mare de ctitor al Curții domnești și al Bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău în următoarele cuvinte: „Vă leato 6995 [1487], într-acestu an au discălicatu Ștefan vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi”.

1507 – S-a născut Valentin Bakfarc

30 mai 1507, Brașov – 15/22 august 1579, Padova, Italia

Compozitor transilvănean renascentist și virtuoz lăutist, celebru în epocă, ale cărui piese au fost un exemplu de muzică de dans rafinată a secolului al XVI-lea. A studiat muzica la curtea viitorului rege ungar, Janos Zapolya. A fost muzician de curte la Buda, a cântat la lăută la curtea Regelui Poloniei și Mare Duce al Lituaniei Sigismund al II-lea August la Vilna (Vilnius), apoi a călătorit în Europa, vizitând Danzig, Augsburg, Lyon, Roma, Veneția, Koenigsberg. A publicat la Lyon un volum de compoziții (1552). În 1559 a cumpărat o casă în Vilna. În anii 1560, s-a descoperit că Backfark a spionat și a raportat situația de la curtea regală poloneză, ducelui Albert al Prusiei. A pierdut încrederea și patronajul regelui, casa i-a fost demolată, iar el a fugit la Poznań și apoi la Viena. O vreme a fost muzician la curtea imperială din Viena, apoi s-a întors în Transilvania, după care s-a stabilit la Veneția. A murit din cauza ciumei în timpul unei călătorii la Padova. A fost unul dintre puținii muzicieni transilvăneni ai sec.XVI a căror creație s-a perpetuat în timp.

Valentin Bakfarc – Gagliarda • Aquel Trovar

1598 – Tratatul de la Mănăstirea Dealu

Domnul Țării Românești, Mihai Viteazul a încheiat un tratat de alianță cu împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg la 30 mai/9 iunie 1598, prin care a obținut susținere în continuarea luptei antiotomane. Documentul diplomatic se fundamenta pe alianța celor două state în lupta contra turcilor definită de Liga Creștină, inițiată chiar de împăratul Imperiului Habsburgic, dar și pe victoriile antiotomane obținute de Mihai, în luptele din anii 1594–1595 de la Târgoviște, București, Călugăreni și Giurgiu. Mihai Viteazul a recunoscut suzeranitatea împăratului, iar Rudolf al II-lea s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și a recunoscut caracterul ereditar al domniei: „Țara Românească zace de peste 100 de ani sub jugul turcesc și este supusă unei grele șerbii, noi îngrețoșați de această lungă șerbie […] am hotărât […] să trecem și să ne supunem și noi și provincia noastră sub ocrotirea […] și sub suzeranitatea împăratului Rudolf al II-lea și să cerem ajutorul și ocrotirea majestății sale imperiale (…) și după ce ne-am înțeles asupra formei jurământului […] noi ne vom strădui din toate puterile ca în orice prilej să îndepărtăm pe turci și pe alți dușmani, din Transilvania, Țara Românescă și din părțile Ungariei […] pentru ca să putem da acest ajutor […] majestatea sa ne-a dat nouă și prea înaltului său fiu Țara Românească, cu toate veniturile și cu hotarele sale, ca să obținem și o stăpânim pe vecie […] fără să fim datori să plătim vreun tribut sau vreo dare […] cât privește religia, majestatea sa dă încredințare slobodei țineri a legii noastre”.

1840 – S-a născut Valter Mărăcineanu

Nicolae Valter Mărăcineanu; 30 mai 1840 – 30 august 1877, Grivița, Imperiul Otoman/Bulgaria

Ofițer, căzut eroic în luptele războiului de Independență al României. În atacul la reduta Grivița, din 30 august 1877, căpitanul  Valter Mărăcineanu a căzut la datorie în timp ce înfigea pe parapetul redutei turcești Grivița drapelul Regimentului 8 linie. „A intrat în armată ca sergent voluntar la 1858, a fost înaintat sub-locotenent la 1861 și căpitan la 1868. În timpul rezbelului Independenței face parte din reg. 8 de linie, comandant al batalionului I și în capul soldaților săi, strigând: După mine, copii!, se repede la asaltul redutei Grivița. El cade în șanțuri, pătruns de gloanțe […]. Turcii din redută, în urma primei retrageri a ostașilor români, luară corpul căpitanului Mărăcineanu și al maiorului Șonțu și le înfipseră ca trofee pe parapetul redutei” [Rosetti Dim. R. – Dicționarul Contemporanilor].

1849 – A încetat din viață Joseph Marlin (27 august 1824 – 30 mai 1849)

Jurnalist și scriitor de limbă germană din Transilvania; revoluționar la 1848.

1854 – S-a născut Constantin Gogu

30 mai 1854, Câmpulung – 30 ianuarie 1897, Craiova

Matematician, astronom, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române. În 1873 s-a înscris la Facultatea de Științe din București, în 1877 a plecat la Paris, ca bursier, obținând licența în Matematică, a urmat cursuri de Astronomie în capitala franceză (1879–1881), iar în 1882 a devenit Doctor în Matematică. A fost profesor de Geometrie analitică la Universitatea din București, la Școala de Poduri și Șosele, la Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, la Școala de Arhitectură și la Seminarul Nifon. A avut lucrări privind mișcarea Lunii, studii asupra variației gravitației cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Științe, al cărei prim președinte a fost, în 1897.

1860 – Medalia Pro Virtute Militari

Pro Virtute Militari este o medalie militară românească, instituită de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1860 și decernată pompierilor participanți la luptele contra turcilor din Dealul Spirei în 13 septembrie 1848, în timpul evenimentelor revoluționare din Muntenia. Medalia are 2 cm diametru, este realizată din bronz, pe o parte având gravat în relief „13 septembrie 1848. Dealul Spirei”, iar pe cealaltă vulturul cu capul de zimbru pe piept, în scut și inscripția „Pro virtute militari”. Legea privind instituirea medaliei Pro Virtute Militari a fost publicată în Monitorul Oastei nr. 20/30 mai 1860. Distincția avea să fie înmânată pentru prima dată de Locotenența Domnească veteranilor luptelor de pe Dealul Spirii doar în anul 1866 la 23 aprilie, când s-au desfășurat festivități la care a participat un număr mare de persoane, fiind decorați 17 veterani.

Regele Carol I a reluat, în 1872, ideea lui Cuza, instituind Virtutea Militară.

1882 – Al doilea Conciliu Provincial al Bisericii Române Unite cu Roma

Convocat de Mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa între 30 mai–6 iunie la Blaj, a fost axat mai mult, prin dezbateri și hotărârile luate, asupra organizării capitulare, juridice și problematicii școlare.

1884 – S-a născut Vilmos Nagy

Vilmos Nagy de Nagybaczon; 30 mai 1884, Praid, Harghita – 21 iunie 1976, Piliscsaba, Pesta

General secui, distins ca drept între popoare în anul 1965. A urmat, ca bursier cursurile Academiei Militare Ludovika din Budapesta. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a opus deportării a circa 10.000 de evrei la minele de cupru din Bor, Serbia. Acest fapt, precum și încercarea sa de a stăvili antisemitismul din rândurile armatei maghiare, au dus la ridiculizarea sa drept „lacheu al evreilor” (Zsidóbérenc). În aceste condiții și-a dat demisia din funcția de ministru al apărării în data de 8 iunie 1943.

1896 – S-a născut Constantin Narly

30 mai 1896, Tecuci, Tecuci/Galați – 6 iulie 1956, București

Profesor de Pedagogie la Universitățile din Iași, Cernăuți și București, scriitor, poet, prozator și publicist. A urmat Facultatea Litere și Filosofie a Universității din Iași (1914–1919), având profesor pe Ion Găvănescu, care i-a sădit pasiunea pentru pedagogie. A audiat cursuri de filosofie și pedagogie la Berlin și Göttingen unde a obținut, în 1924, titlul de Doctor în Filosofie cu teza Die soziale Schichtung Rumäniens (Stratificarea socială în România). A fost profesor la Brăila, Râmnicu Sărat și Cernăuți, funcționar la Ministerul Muncii. Din 1926, a devenit asistent la Catedra de pedagogie a Universității din Iași și membru al Consilului legislativ, agregat, profesor titular de Pedagogie la Cernăuți. La ocuparea Bucovinei de către URSS, a revenit în țară. A fost profesor la Universitatea din București, epurat în 1947 în urma refuzului de a-și „schimba ideile și a preda marxism” A fost fondator în 1931, director și colaborator al Revistei de pedagogie. A publicat numeroase studii, mai ales de pedagogie în revistele Analele Universității (Cernăuți), Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar (Iași), Revista de filosofie, Revista generală a învățământului, Convorbiri literare, Junimea literară, Revue internationale de sociologie etc. A debutat cu versuri, în revista Vieața nouă în 1918. A colaborat cu versuri și proză în revistele Orizonturi noi, Sburătorul, Cuvântul liber, Adevărul literar și artistic, Flacăra, Viața literară etc. A publicat: Educație și ideal, Evocări venețiene, Pedagogia socială și personalitatea, Tolstoi educator, Ispite și biruinți, Patru mari educatori. John Locke, V. Conta, Freud, Kerschensteiner, Istoria pedagogiei, Pedagogia lui Immanuel Kant, Către o politică școlară, Pedagogie generală, Metode de educație, Texte pedagogice etc.

1901 – S-a născut Itzik Mangher

30 mai 1901, Cernăuți, Bucovina, Austro-Ungaria/Ucraina – 21 februarie 1969, Ghedera, Israel

Poet și dramaturg evreu de limbă idiș, originar din Bucovina, care s-a intitulat „bard popular, văzător și meșter croitor” al cuvântului scris. A trăit și creat în România și Polonia. A studiat la Gimnaziul german chesaro-crăiesc din Cernăuți, fiind însă exmatriculat pentru șotii și „rea purtare”. Admirator al teatrului idiș, al cântăreților ambulanți evrei, al muzicii romilor, a preferat să să trăiască în mediul boem al actorilor de limbă idiș. În 1921 a debutat într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg, în idiș. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după primul război mondial. S-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziare locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rom. Din 1927 s-a mutat la Varșovia, unde și-a petrecut cei mai fertili ani din întreaga sa carieră. A debutat editorial cu volumul de versuri Ștern afn dakh (Stele pe acoperiș, 1929). A fost primit în prestigiosul PEN-Club al autorilor idiș, alături de Isaac Bashevis, Israel Rabon și I. Papiernikov. A editat revista literară Cuvinte alese, a publicat volume de poezii moderniste inspirate de Talmud: Midrașul lui Itzik, Cartea Cântecelor Meghilei, Portrete familiare, Lanternă în vânt, Scrisorile lui Velvl Zbarzher către Preafrumoasa Malkele și Amurg în oglindă. În condițiile creșterii antisemitismului în politica și societatea poloneză și a anulării cetățeniei române de către regimul Dictaturii regale din România, Manger a părăsit Varșovia în 1938; a emigrat la Paris, a fugit la Marsilia, Tunis și de acolo în Anglia. A obținut cetățenia britanică, a rămas între 1940–1951 în Marea Britanie, s-a stabilit la New York (1951–1958). În 1958 a emigrat în Israel, stabilindu-se acolo definitiv abia în 1967.

1901 – S-a născut Maria Holban

30 mai 1901, București – 18 martie 1991, București

Istoric, traducătoare, membră corespondentă (din 1990) a Academiei Române. După ce a obținut licențele în Drept și Litere la Universitatea din București, a urmat trei stagii de pregătire la Paris. A susținut în 1939 lucrarea de doctorat, Quelques aspects inconnus de la Préréforme française, coordonată de Nicolae Iorga. S-a specializat în paleografie latină și limba textelor la École des Chartes din Paris. A studiat medievistica occidentală, publicând sau studiind documentele originale. A predat cursuri de Paleografie latină și franceză și a tradus cântece populare românești și poeți români, în limba franceză, precum și străini, în limba română. Opera sa cuprinde mai multe studii despre Francisc I, Erasmus de Rotterdam, Louise de Savoia, Margareta de Navarra, Lefèvre d’ Étaples, Jean Thenaud, François de Moulins de Rochefort. Alături de un colectiv din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, a avut un aport esențial în editarea seriei Călători străini despre țările române, o colecție de mărturii traduse și adnotate, însoțite de studii introductive, adresată cercetătorilor istorici, a fost de asemenea asociată cu seria C privitoare la Transilvania a colecției Documente privind istoria României.

1906 – A încetat din viață Florian Porcius (16/28 august 1816 – 17/30 mai 1906)

Botanist; unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești; în 1848 a făcut parte din delegația care a mers la Viena pentru a susține drepturile naționale ale românilor transilvăneni; membru titular al Academiei Române.

1919 – A încetat din viață Barbu Nemțeanu (Benjamin Deutsch; 1 octombrie 1887 – 30 mai 1919)

Poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism), traducător (din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo) și publicist.

1923 – S-a născut Marin Dragnea

30 mai 1923, Siliștea Gumești, Siliștea Gumești, Teleorman – 13 februarie 2020

General de armată, veteran de război. La vârsta de 12 ani a intrat copil de trupă într-un regiment de cavalerie din București. A luptat în cel de-al doilea război mondial, mai întâi ca voluntar pe Frontul de Est cu o Divizie de Cavalerie. În anul 1942 a fost înaintat la gradul de sergent, fiind luat prizonier. S-a întors în țară cu Divizia Tudor Vladimirescu, constituită în 1943 pe teritoriul fostei URSS, sublocotenent (1944). Rănit la mână în luptele pentru eliberarea Oradiei, a rămas infirm. După război, a avut parte de o ascensiune rapidă în structurile militare. În perioada Revoluției din Ungaria din 1956, fiind comandantul Corpului 38 Armată și al Garnizoanei Timișoara (colonel), a avut un rol important în reprimarea mișcărilor studențești de solidaritate din acel oraș, ceea ce i-a asigurat o și mai rapidă ascensiune în grade și funcții. A fost președinte al Comitetului Olimpic Român (1974–1984), președinte al Asociației Naționale a Veteranilor de Război din 1990.

1928 – Premiera dramei lirice Năpasta

Operă în 3 acte, compusă de Sabin Drăgoi, pe un libret după drama cu același nume a lui Ion Luca Caragiale. Premiera a avut loc la Opera Română din București.

Sabin Drăgoi – Năpasta Corul țăranilor • Ansamblul vocal al Facultății de Muzică și Teatru – Universitatea de Vest din Timișoara, Dirijor Darius Iordănescu, La pian Dianna Vasiu, Solist Răzvan Grozăvescu

1929 – S-a născut Doina Cornea

30 mai 1929, Brașov – 4 mai 2018, Cluj-Napoca

Conferențiar universitar, publicistă, traducătoare, luptătoare anticomunistă. A absolvit cursurile Facultății de Filologie la Universitatea din Cluj, unde și-a continuat activitatea ca asistent universitar, ulterior conferențiar la catedra de Limbi și Literaturi Străine, specialitatea Limba franceză. În 1980 a realizat primul samizdat, Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat din franceză: Ieremia Valahul de Petru Gherman, Tao te king de Lao-tse, Dreptate și Adevăr de Gabriel Marcel, partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale de Ștefan Lupașcu. Între 1982–1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio Europa Liberă, fiind destituită de la universitate, supusă la anchete, interogatorii, bătăi, amenințări. Împreună cu fiul său, Leontin Iuhas, a răspândit manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați. În 1988 a adresat o scrisoare deschisă papei Ioan Paul al II-lea, difuzată de Radio Europa Liberă, solicitând, împreună cu alți cinci intelectuali clujeni, scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. A fost urmărită permanent; a participat la manifestația de la Cluj din 21 decembrie 1989. Cooptată în CFSN, și-a dat demisia din cauza transformării FSN în partid politic. A fost co-fondatoare, apoi președintă, a Forumului Democrat Antitotalitar din România, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR). A fost membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria.

1929 – S-a născut Ileana Constantinescu

30 mai 1929, Comani, Drăgănești-Olt – 24 mai 2018

Cântăreață de muzică populară. În 1951 o echipă de specialiști de la Institutul de Folclor din București, care urmărea să identifice noi talente artistice din mediul rural pentru concursurile inter-comunale, inter-raionale și inter-regionale, a remarcat-o pe Ileana Constantinescu. Interpreta a câștigat premiul I pe Regiunea Teleorman și premiul al II-lea pe țară. A efectuat primele înregistrări la radio (1952): Busuioc, floare cătată, Dunăre, Dunăre, I-auzi, mândro, pițigoiul, Marioară de la munte, Plin e codrul de voinici, acompaniată de orchestra condusă de Ionel Banu. Melodiile au fost difuzate pentru prima dată pe 3 august 1952 – debutul său radiofonic. A înregistrat în scurt timp (1951–1956) peste 200 de cântece la Institutul de Folclor. A urmat Liceul de Muzică din București (1954–1958), la clasa de Canto popular, având profesoare pe Elisabeta Moldoveanu și Maria Tănase și colegi ca Victoria Darvai, Natalia Șerbănescu, Natalia Gliga și Benone Sinulescu. A efectuat numeroase turnee în țară, a colaborat cu orchestrele și ansamblurile: Taraful Gorjului, Doina Argeșului, Doina Olteniei, Doina Ilfovului, Brâulețul, Rapsodia Română, Flacăra Prahovei. A fost distinsă cu Medalia Națională Serviciul Credincios, cl.III (2002), Ordinul Meritul Cultural, grad de Cavaler (2004).

Dunăre, Dunăre [Album: Rău îmi pare după lume]

1935 – S-a născut Ovidiu Zotta

30 mai 1935 – 1996

Scriitor de cărți pentru copii, editor, scenarist și desenator de benzi desenate. Scrieri: Toți băieții sînt răi, toți băieții sînt buni, O șansă pentru fiecare, Operațiunea Hercule, ecranizat în 1979 ca Jachetele galbene, Alexandru cel argintiu, Jucătorul de rezervă, Spadasinul de serviciu, Insigna de pilot.

1943 – A încetat din viață Juarez Movilă (2 octombrie 1870 – 30 mai 1943)

Compozitor și critic muzical.

1945 – Procesul ziariștilor „criminali de război și vinovați de dezastrul țării”

Printre cei 12 acuzați se aflau: jurnalistul Pamfil Șeicaru, fondatorul și șeful cotidianului Curentul, poetul, dramaturgul și gazetarul Radu Gyr, pentru activitatea lui la revistele Legiunii Arhanghelului Mihail și scriitorul, poetul, filosoful și ziaristul Nichifor Crainic, pentru activitatea la revista Gândirea, Ilie Rădulescu (Porunca Vremii), jurnaliștii Stelian Popescu, Ilie Rădulescu și mulți alții. Erau acuzați că susținuseră propaganda regimului Ion Antonescu, instigând la ură rasială, la declanșarea războiului în răsărit și contribuind la dezvoltarea fascismului în România. În realitate, acest proces se înscria în amplul proces de lichidare a elitelor intelectuale și adversarilor comunismului, inițiat de ocupația sovietică prin puterea politică instaurată de aceasta. Procesul a început la 30 mai, iar sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.

1947 – S-a născut Gabriela Beju

30 mai 1947, Turnu Măgurele, Teleorman – 13 ianuarie 2021, Paris, Franța

Arhitectă, sculptoriță și graficiană. A studiat la Institutul de Arte Plastice din București (1965–1971), clasa Ion Lucian Murnu. După absolvire a primit o bursă pentru sculptură la Școala specială de desen, din Köln, iar ulterior a studiat la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, din Paris. Din 1973 s-a stabilit în Franța. Începând cu 1984, a fost profesoară la Universitatea Paris V și cercetătoare la Centrul de Cercetări ale Mediului și ale Arhitecturii Rurale din Paris. A sculptat cu preponderență în piatră. Printre cele mai reprezentative lucrări se numără Victorie (1971, bronz), Iarba (1973 granit roz), Draperie (1978, marmură de Carrara). A deschis expoziții personale la Galeria Provoli (Atena, 1972), Galerii Cité des Arts, Houston Rivers, Oak Gal (Paris, 1974), Galerii Quatre Contemporains, Penil, Chateau de Vaux (Génève, 1985). A primit Premiul Tinerilor Sculptori al UAP (București 1971), Premiul de Onoare Saar (RFG, 1974), Premiul Fundației Vocation (Franța, 1975).

Biografie ilustrată: Gabriela Beju [Vatra MCP]

1947 – S-a născut Dumitru Graur

30 mai 1947, București

Ziarist, comentator sportiv de radio și televiziune, analist media. A absolvit în 1971 Institutul de Educație Fizică și Sport din București (IEFS), specializarea Fotbal și Antrenor categoria a III-a. A lucrat la cotidianul Sportul, unde a scris cronici despre fotbalul românesc, a fost redactor la Flacăra, redactor șef și comentator sportiv la TVR, unde a pus bazele emisiunilor sportive Sport Magazin, Puls 180, Repriza a III-a, Sport Club, Nocturna Sportivă. A lucrat apoi la Prima TV și Antena 1, a fost director al Gazetei Sporturilor. În 2005 a devenit producător TV independent, fondând Agenția de Publicitate Sportivă și Marketing Balkan Football SRL, directorul revistei lunare Sport în România.

1949 – A încetat din viață Marcu Beza (29 iunie 1882 – 30 mai 1949)

Personalitate enciclopedică de origine aromână, scriitor, istoric, eseist, critic literar, folclorist, traducător, anglist, călător, colecționar de artă, realizator de film, diplomat; membru corespondent al Academiei Române; membru al Comitetului Național Român, organizație de exil.

1952 – S-a născut Rodica Culcer

Rodica Ioana Alexandra Culcer; 30 mai 1952

Jurnalistă, directoare de Știri a TVR. A absolvit în 1975 Facultatea de Filologie, secția Engleză-Germană a Universității București. A fost profesoară de Limba engleză, cercetător documentarist la Institutul de științe politice și de studiere a problemei naționale, a colaborat la revista Era Socialistă, producător la BBC World Service. În 1999, a fost admisă la un stagiu de 6 luni la programele de actualități Newshour și Europe Today ale Serviciului Mondial BBC în limba engleză. Revenită în România, a fost directoare a Departamentului de Știri de la Radio Europa FM, directoare generală la Radio Total. A colaborat la TVR, unde a realizat emisiunea politică săptămânală Ultima ediție și la postul Realitatea TV, unde a realizat emisiuni electorale și post-electorale. Între 2005–2008 a fost director al Direcției de Știri al postului public de televiziune TVR. Publică săptămânal articole în Revista 22, Formula AS și Evenimentul zilei și ocazional în Lettre Internationale și Opinia studențească. Este membră a Grupului pentru Dialog Social și din iunie 2009, membră în Consiliul de Administrație al GDS.

1955 – Marea Adunare Națională a ratificat Tratatul de la Varșovia

România a ratificat Tratatul de la Varșovia la 30 mai 1955 și a depus la 3 iunie 1955 instrumentul de ratificare la Varșovia, guvernului polonez care era depozitarul documentului. În 10 iunie 1955, ambasada Poloniei la București a informat Ministerul român al afacerilor externe că Tratatul de la Varșovia a intrat în vigoare la data de 4 iunie 1955.

1964 – A încetat din viață Theodor Angheluță (29 aprilie 1882 – 30 mai 1964)

Matematician și profesor la Universitatea din Cluj; membru de onoare al Academiei Române.

1965 – S-a născut Răzvan Dumitrescu

30 mai 1965, București

Jurnalist, prezentator și realizator de televiziune. În presa scrisă, a lucrat la săptămânalele Zig-zag și Flacăra, colaborând și cu Academia Cațavencu; a fost redactor-șef adjunct la ziarul Curentul, a lucrat și la agenția de presă Mediafax. A debutat în televiziune ca prezentator al SOTI, apoi ca prezentator de știri și moderator-realizator la TVR, B1 TV, Realitatea TV, prezentator și realizator al emisiunii Realitatea Zilei, Antena 3, în prezent prezintă Clujul în direct, la televiziunea NCN din Cluj-Napoca.

1966 – A încetat din viață Oscar Walter Cisek (6 decembrie 1897 – 30 mai 1966)

Scriitor, diplomat și critic de artă; autor de nuvele, povestiri, poeme și eseuri în limbile română și germană.

1968 – A încetat din viață Constantin S. Nicolăescu-Plopșor (20 aprilie 1900 – 30 mai 1968)

Arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf; membru corespondent al Academiei Române.

1969 – Campionatul european de box de la București

Pentru prima dată în istoria sportului românesc, între 30 mai–8 iunie, România a fost gazda Campionatelor europene de box. Ion Alexe a obținut medalia de aur, Ion Covaci, medalia de bronz, iar Constantin Ciucă, Aurel Dumitrescu și Calistrat Cuțov își adjudecau medalia de aur, fiind cea mai strălucită participare a echipei românești la un CE.

Campionatul European de Box București 1969

1980 – A încetat din viață Matei Socor (15 septembrie 1908 – 30 mai 1980)

Compozitor și dirijor; membru al PCR din ilegalitate; membru corespondent al Academiei Române.

1990 – Cutremure de pământ de peste 6 grade pe scara Richter

Primul cutremur, cu o magnitudine de 6,9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea, s-a produs la ora locală 14:40:06 pe data de 30 mai. În următoarele 13 ore au avut loc peste 80 de replici. Pe data de 31 mai, la ora locală 3:17:00, a avut loc al doilea cutremur cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter. După 3 secunde, s-a produs și al treilea seism (6,1 Mw). În România, 8 persoane au murit și 362 au fost rănite. Din acestea, 100 au fost rănite serios, iar 262 au suferit leziuni ușoare. În RSS Moldovenească, 4 oameni au murit și zeci au fost rănite, iar în nordul Bulgariei, o persoană a murit în urma unui atac de cord.

1992 – S-a născut Albert Cristescu

Albert Georgian Cristescu; 30 mai 1992, Moreni, Dâmbovița

Handbalist care joacă pe postul de pivot. A început să joace handbal în orașul natal, la Grupul Școlar Industrial Petrol Moreni, fiind apoi selectat la Centrul Național Olimpic de Excelență de la Sighișoara. Prima sa echipă de seniori a fost CSM București, în prezent este legitimat la HCM Constanța, cu care a câștigat campionatul național în 2013, Cupa României în 2013 și 2014 și Supercupa României în 2013. A debutat la naționala de tineret a României în 1999. A jucat pentru România în 17 meciuri, în care a înscris 78 de goluri.

1994 – Legea impozitului pe venitul agricol

Legea nr. 34/30 mai 1994 privind impozitul pe venitul agricol fost adoptată de Senat în ședința din 18 aprilie, reexaminată de Senat în ședința din 25 mai, promulgată la 30 mai, fiind în vigoare de la 1 iulie 1994 până la 31 decembrie 2002.

1995 – A încetat din viață Ștefana Velisar Teodoreanu (Marie Ștefana Lupașcu/Ștefana Velisar/Lily Teodoreanu; 17 octombrie 1897 – 30 mai 1995)

Romancieră, poetă și traducătoare; soția scriitorului Ionel Teodoreanu.

1997 – A încetat din viață Ioan Kunst-Ghermănescu (11 mai 1925 – 30 mai 1997)

Antrenor și profesor de handbal, unul din ctitorii handbalului românesc.

Ziua Aniversară a Direcției Generale Anticorupție

2005 – A fost înființată Direcția Generală Anticorupție (DGA)

DGA a fost înființată prin Legea nr. 161/30 mai 2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, ca structură de poliție judiciară, specializată în cadrul MAI, „subordonată direct ministrului administrației și internelor”.

Ziua aniversară a Direcției Generale Anticorupție

2005 – A încetat din viață Aurel Dragoș Munteanu (16 ianuarie 1942 – 30 mai 2005)

Prozator și eseist; disident anticomunist; primul director al TVR post-decembriste; diplomat.

2013 – A încetat din viață Radu Paladi (16 ianuarie 1927 – 30 mai 2013)

Compozitor de muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă, pianist și dirijor.

2016 – A fost inaugurat Monumentul Aripi din Piața Presei Libere

Monumentul Luptei Anticomuniste sau monumentul Aripi a fost ridicat în memoria luptătorilor din rezistența anticomunistă (1945–1989) din România și Basarabia, simbolizând un tumul, un mormânt imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute; din el se înalță spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime, care poartă spre înaltul cerului sufletele descătușate ale foștilor deținuți politici, deportați, azvârliți în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce. Ințiativa construirii monumentului a aparținut Asociației Foștilor Deținuți, iar demararea efectivă a proiectului a început în 2003, fiind creat de sculptorul Mihai Buculei.

 

Ziua Limbii și a Teatrului Idiș

Instituită în 2017, la inițiativa reprezentantului minorității ebraice în Parlament, deputatul Silviu Vexler; marcarea acesteia va contribui la „păstrarea tradiției și a valorilor specifice limbii idiș, la combaterea xenofobiei și antisemitismului, a clișeelor și percepțiilor eronate, la dezvoltarea identității și diversității culturale ale țării noastre, dar și la promovarea aportului cultural al vieții evreiești din România la viața culturală românească și internațională”. Această zi amintește de aniversarea nașterii, în anul 1901, a poetului și prozatorului Ițic Manger, unul dintre maeștrii literaturii idiș din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial, considerat cel mai important și reprezentativ autor de limbă idiș din România.

 

2017 – A încetat din viață Paul Fister (7 septembrie 1944 – 30 mai 2017)

Actor, cascador, pugilist și consilier de lupte.

2020 – A încetat din viață Dorana-Maria Coșoveanu (9 iunie 1934 – 30 mai 2020)

Istoric și critic de artă; director adjunct al Muzeului Național de Artă al României (1990–1994); membră a Uniunii Artiștilor Plastici.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită