~ Amintirile zilei* ~
Foto: Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial definitiv la parașutism
1816 – S-a născut Dimitrie Ghica
31 mai 1816, București – 15 februarie 1897, București
Om politic conservator. Născut în Familia Ghica, fiul domnitorului din Țara Românească, Grigore Dimitrie Ghica, vlăstar domnesc (i se spunea beizadea Mitică), a urmat studii militare la Viena și Berlin. O vreme a fost ofițer în garda imperială rusă, iar în țară a fost membru al Curții de Apel București, prefect al Poliției și primar al Capitalei. Deputat în Divanul ad-hoc (1857), a militat pentru unirea Principatelor Române sub domnia unui Principe străin. Ca efor al Spitalelor civile a contribuit la construirea unor unități sanitare în București, la modernizarea orașului montan Sinaia. A fost președinte al Consiliului de Miniștri – ultimul Guvern din Țara Românească (1861–1862), prim-ministru al României, președinte al Senatului României.
1818 – S-a născut George Pomuț
31 mai 1818, Jula, Békés, Ungaria – 12 octombrie 1882, Sankt Petersburg, Imperiul Rus
General american de origine română, care s-a remarcat în războiul civil american. A studiat arta militară la Academia Militară din Viena și la cea din Saint Etienne (Franța). După absolvire a devenit procuror regal, iar mai târziu și-a deschis un birou de avocatură. A participat la revoluția ungară de la 1848, s-a înrolat ca voluntar în armata de honvezi, a fost secretar al guvernatorului fortului Komárom, Ujhazy, combatant revoluționar în mișcarea lui Lajos Kossuth. A fost ridicat la rangul de căpitan. La înfrângerea revoluției a emigrat în SUA, la 15 martie 1855 obținând cetățenia americană. A cumpărat suprafețe întinse de pământ – în recensământul american pentru Decatur, Iowa din 1860 era menționat ca avocat de 40 ani, născut în Ungaria, cu o avere imobiliară de 1.000 dolari și o avere personală de 200 dolari. A participat ca voluntar în războiul de secesiune, de partea Nordului aboliționist, devenind erou încă din viață prin faptele sale de arme din luptele de la Shilloh, Corinth, Vicksburg, Atlanta, Savannah. Intrat ca locotenent în război, a avansat până la gradul de locotenent-colonel spre finalul războiului, iar în 1865, ca o recunoaștere a meritelor sale militare, Senatul american i-a conferit gradul de general de brigadă. La sfârșitul vieții a fost diplomat american la curtea imperială rusă de la St. Petersburg. De numele său este legat procesul de cumpărare a provinciei Alaska de către SUA de la Rusia țaristă.
Ziua Geniștilor
1859 – A luat ființă primul batalion de geniu în Moldova
Arma Geniului s-a înființat prin crearea în Moldova a primei subunități române de geniu, Batalionul 1 Geniu, prin abrobarea dată la 31 mai 1859 de către Domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe Raportul Consiliului de Miniștri nr. 1902. Un an mai târziu, corpul de geniu instituit prin ordonanța din 31 mai 1859, va spori prin înființarea unui al doilea batalion în Țara Românească, care „dimpreună cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu” românesc. Primele batalioane de geniu ale oștirii române aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, împărțiți în patru companii. Comandant al acestor subunități a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, care s-a numărat printre organizatorii trupelor de geniu din țara noastră.
1874 – Convenția privind calea ferată Ploiești–Predeal–Timiș–Brașov
La începutul anilor 1870, guvernele României și Austro-Ungariei au convenit să construiască primele două linii de cale ferată transfrontalieră și anume: una pe la Orșova și cealaltă pe la Predeal. Astfel, la 31 mai 1874, s-a semnat la București o convenție româno-maghiară prin care s-au stabilit detaliile legării orașului Brașov de Ploiești printr-o linie ferată pe Valea Prahovei, care urma să treacă granița între cele două țări la nord de orașul românesc Predeal și la sud de satul austro-ungar Timișu de Sus și să fie dată în folosință la 15 august 1878.
1879 – Danemarca a recunoscut independența de stat a României
Trimisul special al Danemarcei la Viena s-a prezentat în fața Regelui Carol I, în misiune specială, pentru a notifica recunoașterea de către Danemarca a independenței de stat a României. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite în 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca.
1883 – S-a născut Onisifor Ghibu
31 mai 1883, Săliște, comitatul Sibiu – 31 octombrie 1972, Cluj
Profesor de Pedagogie, politician, luptător pentru drepturile și unitatea poporului român, participant important la realizarea Marii Uniri de la 1918, membru corespondent (din 1919) al Academiei Române. A urmat studii universitare la Institutul Teologic Andreian Sibiu, desăvârșite la Universitatea din București, la Budapesta, Strasbourg și Jena, în acest din urmă oraș universitar trecându-și doctoratul în Filosofie, Pedagogie și Istorie universală (1909). Refugiat în București între anii 1914–1916, a colaborat cu alți refugiați ardeleni la o campanie pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei, fiind condamnat la moarte în 1915, în contumacie, de Curtea Militară Maghiară din Cluj. După ocuparea Bucureștiului, s-a refugiat la Iași cu familia, iar din martie 1917 la Chișinău, unde a devenit motorul acțiunii revoluționare basarabene din 1917–1918. Împreună cu câțiva fruntași basarabeni a întemeiat și organizat Partidul Național Moldovenesc. A condus efectiv vasta acțiune de organizare a învățământului în limba română, inexistent în 1917 și a reușit deschiderea de școli românești în toată Basarabia. A tipărit Ardealul, prima „foaie” cu tipar latin din întreg Imperiu Rus, transformat mai apoi în cotidianul România Nouă. S-a aflat în fruntea luptei care a dus la unirea Basarabiei în 1918. Pentru activitatea sa permanent naționalistă, antirevizionistă și antisovietică a avut de suferit tot restul vieții după instaurarea forțată a regimului comunist în România.
1907 – S-a născut Gheorghe Arsenescu
31 mai 1907, Câmpulung, Argeș – 29 mai 1962, închisoarea Jilava
Locotenent colonel în armata română care a luptat în al doilea război mondial, iar după război a condus o mișcare anticomunistă. Ofițer de carieră, avansat șef de stat-major al unei mari unități în războiul antisovietic, decorat atât de români, cât și de germani (inclusiv pentru succesele înregistrate în lupta împotriva partizanilor sovietici), colonelul Gheorghe Arsenescu a înțeles rapid că regimul totalitar sprijinit de tancurile și avioanele Armatei Roșii nu va tolera nicio opoziție iar vremurile senine de dinainte de război nu se vor repeta curând. Eliminat din armată la nici 39 de ani trecut în cadru disponibil pe baza Legii nr. 433/1946 pentru crearea cadrului disponibil al Armatei și apoi, din oficiu, în poziția de rezervă la 18 august 1947. A fost membru al Partidului Național Liberal-Tătărescu. Împreună cu un coleg de armată, ofițerul Toma Arnăuțoiu, a format un grup numit Haiducii Muscelului. Grupul lui Arsenescu a operat în sudul Munților Făgăraș. Urmărit de autorități din 1947, a fost capturat de Securitate în 1961 și executat în 1962 la închisoarea Jilava.
Mai mult: „Haiducii Muscelului”, mișcarea de rezistență a colonelului Gheorghe Arsenescu de Radu Petrescu [Historia]
1913 – S-a inaugurat Marea Moschee din Constanța
Marea Moschee din Constanța, cunoscută și ca Moscheea Carol, este un lăcaș de cult musulman din Constanța, monument istoric și de arhitectură, construit între anii 1910–1913, din inițiativa Regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța. Proiectată de arhitectul Victor Ștefănescu, ajutat la construcția cupolei și a minaretului de inginerul și inventatorul Gogu Constantinescu, a fost prima construcție din beton armat din România; îmbinarea stilului egipteano-bizantin cu inserții arhitecturale românești a făcut din acest edificiu un unicat arhitectonic. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 în prezența familiei regale și a reprezentaților cultului musulman în România.
1913 – S-a născut Constantin Silvestri
31 mai 1913, București – 23 februarie 1969, Londra
Dirijor, compozitor și pianist, stabilit în Anglia din 1959. A debutat ca pianist la zece ani, iar ca dirijor la 17 ani, alături de Orchestra simfonică a Radiodifuziunii din București, dirijând o compoziție proprie, Preludiu și fugă (Toccata). A studiat la Conservatorul din București, cu Mihail Jora și Florica Musicescu, iar ca dirijor, autodidact. În 1935 a fost distins cu Premiul de compoziție „George Enescu”, în același an devenind director muzical al Operei Române și, din 1953 și director al Filarmonicii din București. În perioada 1948–1956, a predat la Conservatorul din București, unde a creat o valoroasă clasă de dirijorat. Printre studenții săi se numără celebrul dirijor Sergiu Comissiona. În 1958 a dirijat premiera românească a operei Oedip de George Enescu, la Opera Română din București. În 1959 a emigrat în Anglia, s-a stabilit la Bournemouth, primind cetățenie britanică în 1967. Compozițiile sale includ lucrări simfonice și muzică de cameră pentru diferite instrumente.
Constantin Silvestri – Trei piese pentru orchestră de coarde, Op. 4 (1933)
1915 – S-a născut Voinea Marinescu
Bogdan Voinea Marinoff; 31 mai 1915, Somovit, Bulgaria – 2 septembrie 1973, București
Medic chirurg, membru corespondent al Academiei Române (din 1963). A absolvit Facultatea de Medicină din București, specializându-se apoi la Institutul de medicină „I.P. Pavlov” din Leningrad (1948–1952) și în clinicile prof. F.C. Uglov și A.N. Bakulov, obținând diploma de candidat în științe. Reîntors în România, a fost încadrat conferențiar universitar la Catedra de chirurgie a IPMSF București, sub conducerea profesorului Nicolae Hortolomei, apoi profesor titular la Clinica chirugicală a Spitalului Fundeni. A întreprins studii experimentale și clinice în domeniul chirurgiei cardiace și toracice, abordând cu echipe complexe (Dan Setlacec, Gh. G. Litarczec etc.) operațiile pe cord oprit și deschis; a adus contribuții și în problemele legate de circulația extracorporală, cu contribuții în chirurgia experimentală a plămânilor, a aparatului circulator, a transplanturilor de țesuturi și organe, în chirurgia cardio-vasculară. A fost vicepreședinte al celei de-a XII-a Sesiuni a Adunării Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ministru al sănătății și prevederilor sociale (1954–1966). Dintre lucrările sale: Tratamentul arsurilor, Anestezia. Probleme teoretice și practice, Circulația extracorporeală și hipotermia profundă, Biologia transplantării țesuturilor și organelor, Parazitoze ale sistemului nervos, majoritatea în colaborare cu echipele sale.
1919 – Intervenția lui Ion I.C. Brătianu la Conferința de pace de la Paris
Delegația română și-a exprimat poziția față de tratatul cu Austria în timpul ședinței plenare din 31 mai 1919. După ce și-a exprimat mulțumirea față de recunoașterea unirii Bucovinei cu România, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a propus modificarea unor articole, în special cel referitor la regimul minorităților. În argumentarea sa, diplomatul a subliniat că Guvernul român a acordat tuturor minorităților care locuiau în interiorul noilor frontiere, drepturi egale cu acelea ale tuturor cetățenilor români, și a respins controlul Marilor Puteri asupra statelor mici în privința minorităților. Potrivit șefului delegației, „România era gata să accepte orice fel de dispoziție, pe care orice alt stat membru al Societății Națiunilor ar admite-o pe teritoriul său în acest domeniu“.
1919 – Relații diplomatice România – Polonia
Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite, la nivel de reprezentanță provizorie, la 9 februarie 1919, iar la 31 mai, același an, relațiile au fost ridicate la nivel de legație. În 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă.
1921 – S-a născut Niculae Florea
31 mai 1921, Găești, Dâmbovița – 4 mai 2022
Inginer chimist și pedolog, membru de onoare (din 2015) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Chimie din București (1945), obținând titlul de Inginer Chimist cu calificativul Magna cum laude. A devenit Doctor inginer în Geologie-Geografie în 1972, cu teza Studiul geochimic al apelor naturale mineralizate din Câmpia Română de nord-est. A fost cercetător la Institutul Geologic, asistent universitar la Facultatea de Agronomie, profesor universitar la Sibiu și București. A fost coordonator și autor a unor realizări notabile în domeniile științei solului în România: sistemul de hărți ale resurselor de soluri; hărți tematice privind textura solului, excesul de apă din sol, salinitatea, eroziunea solurilor, vulnerabilitatea la diverse riscuri și mai ales la poluare; hărți de regionare pedogeografică și agrochimică; metodologia ecogeopedologică parametrică de elaborare a studiilor pedologice; metode de analiză chimică a solurilor; caracterizarea complexă a principalelor soluri ale țării etc. A coordonat lucrările: Știința solului și Factori și procese pedogenetice din zona temperată. Pe plan internațional, a colaborat la realizarea hărții solurilor lumii (1: 5 000 000), la harta solurilor Europei (1: 1 000 000) și la harta solurilor afectate de salinizare (1: 5 000 000). A întocmit studii pentru pretabilitatea solurilor la irigat în Iran și în Siria, cât și studii privind chimismul și calitatea râului Kara-Chai (Iran) și a Eufratului. A fost membru fondator al Asociației Geomorfologilor din România. Din lucrările sale: Tipurile de scoarță de alterare și răspîndirea lor pe teritoriul RPR, Știința și ecologia solului, In Memoriam. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1971).
1922 – S-a născut Mihai Botez
31 mai 1922, Oradea – 8 decembrie 2011, Arad
Gimnast și judoka. A fost primul campion național absolut la gimnastică (1948), participant la Jocurile Olimpice de vară din 1952, care s-au desfășurat la Helsinki, părintele judo-ului din România și primul antrenor român de arte marțiale. În 2008 a devenit campion mondial la judo veterani, la 86 de ani; avea două centuri negre, 8 Dan în judo și 8 Dan în jiu-jitsu. Era cunoscut ca cel mai vârstnic judoka al lumii.
1929 – S-a născut Zoltán Aladár
Aladár Zoltán; 31 mai 1929, Mărtiniș, Harghita – 9 iulie 1978, Târgu Mureș
Compozitor, critic muzical, editor, pedagog, dirijor și folclorist român de etnie maghiară, figură proeminentă a mișcării corale ardelene, membru al Uniunii Compozitorilor din 1954. A obținut diploma de profesor de muzică (1951), cea de compozitor (1952), respectiv cea de dirijor (1953), la Institutul de Muzică „Gheorghe Dima”, având profesori pe Jodál Gábor, Cornel Țăranu, Vasile Herman și Antonin Ciolan. În studenție și-a asumat conducerea a mai multor coruri de amatori din Cluj. După absolvirea secției de pedagogie muzicală a fost preparator la Institutul de Muzică „Gheorghe Dima”, apoi asistent, dar a predat concomitent și la liceul de muzică din oraș. A publicat în revistele și ziarele clujene și bucureștene: Utunk, Művelődés, Útmutató, ocazional colaborând și cu Radio Cluj. După mutarea la Târgu Mureș, pe lângă activitatea didactică, a dirijat Ansamblul Popular Secuiesc de Stat. A fost redactor muzical la Radio Târgu Mureș, consilier și dirijor al mai multor formații corale locale, secretar al filialei mureșene a Uniunii Compozitorilor, din 1968, unul din vicepreședinții Uniunii. S-a numărat printre inițiatorii Zilelor Muzicale Târgu-Mureșene. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1966), premiul „George Enescu” pentru compoziție (1967), a câștigat premiul concursului coral „Ion Vidu” (1970), premiul Uniunii Compozitorilor (1972). Din performanța sa componistică se remarcă prelucrări din folclor, lucrări corale, muzică simfonică.
Aladár Zoltán – Simfonia nr. 2 „Laudă patriei natale” • Orchestra Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, Dirijor Lóránt Szalman (1972)
1931 – S-a născut George-Paul Mihail
31 mai 1941, București – 5 februarie 2024
Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1968. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, în 1965, avându-i maeștri pe Gheorghe Labin, Gheorghe Popescu, Paul Miracovici. A fost profesor de Pictură la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, profesor de Desen la Liceul „Matei Basarab”, profesor de Picturǎ la Școala Populară de Artă București. A primit numeroase premii la concursurile naționale ale Școlilor de Artă din București, Pitești, Brăila și Curtea de Argeș. A participat la expoziții colective în România, la manifestări artistice internaționale și a deschis zeci de expoziții personale în țară și în străinătate: Pictură, guașă, desen – Munchen, Germania (1980), Pictură, guașă, desen – Accademia di Romania, Roma, Italia (1983, 1994), Pictură, guașă, desen – Uskudar sanat Gallerisi, Istanbul, Turcia (1991), Pictură–Arhitectura culorii (2005) și Acuarelă și desen „Arce, volute și … ogive” (2006) – Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica – Veneția, Italia. Lucrări ale artistului se află în muzee, colecţii de stat şi particulare din România, precum şi colecţii particulare din străinătate: SUA, Canada, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Norvegia, Elveţia, Italia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Polonia, Israel, Turcia, fosta Iugoslavie, Japonia, Zimbabwe etc.
Biografie ilustrată: George Paul MIHAIL, pictor [Vatra MCP]
1932 – Guvernul Nicolae Iorga a demisionat
Consiliu de miniștri de uniune națională prezidat de Nicolae Iorga, care a guvernat România în perioada 18 aprilie 1931–5 iunie 1932. Nicolae Iorga s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea vizând formarea unui guvern de „uniune națională”, secondat de Constantin Argetoianu, ministru al Finanțelor și Internelor. Cunoscut mai degrabă sub numele de Guvernul Iorga–Argetoianu, a rămas în istorie ca o încercare nereușită a regelui Carol al II-lea și a camarilei sale de a conduce „deasupra” partidelor politice. Lista miniștrilor a fost alcătuită personal de Carol al II-lea. Instaurat într-un context politic și economic complex, guvernul Iorga-Argetoianu s-a aflat în fruntea țării în etapa de maximă intensitate a crizei economice din 1929– 1933. Resursele bugetare ale statului s-au înjumătățit, determinând a doua „curbă de sacrificiu” (impozit de 15% pe salarii, creștere a fiscalității); a avut loc adâncirea crizei economice și amplificarea conflictelor sociale (statul nu mai putea asigura plata regulată a salariilor și pensiilor); s-a adoptat Legea pentru învățământul universitar. Cabinetul nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare și nici de cel al Parlamentului. Realitatea de la guvernare s-a dovedit neîndurătoare cu marele om de cultură, într-un moment în care criza mondială ajunsese la punctul culminant. Pe 31 mai 1932, Nicolae Iorga a pus capăt tristei sale experiențe depunându-și mandatul, iar regele Carol al II-lea a dat mandat țărănistului Alexandru Vaida-Voevod.
1933 – S-a născut Eugen Todoran
31 mai 1933, Filea, Mureș – 12 ianuarie 2021
Actor, regizor de teatru si televiziune, scriitor și om de cultură. A absolvit Actoria la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti, la clasa Nicolae Bălțățeanu, în 1956, aparținând „Promoției de Aur” a Teatrului românesc, dintre care mai făceau parte Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Victor Rebenciuc, Gina Patrichi, Flavia Buref, Draga Olteanu Matei, Amza Pellea, Silvia Popovici, Silviu Stănculescu etc. A jucat la teatrele din Timișoara și Galați, dar a și regizat zeci de piese pe scenele teatrelor din Galați, Iași și București, piese de teatru radiofonic și spectacole la Televiziunea Română, filme: Să umplem Pământul cu visuri, Capcana, Don Carlos. A colaborat cu teatrele din Târgu-Mureș, Iași, Cluj și Craiova. A debutat în literatură târziu, la optzeci și trei de ani, cu romanul cinematografic Un Țipăt de Păun (în colaborare cu Marie-Jeanne Todoran).
Eugen Todoran Interviu de Neagu Udroiu [Grădina cu Statui]
1938 – Relații diplomatice România – Polonia
Misiunile diplomatice ale celor două țări, stabilite la nivel de legație în 1919, au fost ridicate la rang de ambasadă la 31 mai 1938. În 1940, în timpul celui de al doilea război mondial, relațiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1945.
1938 – S-a născut Adriana Iliescu
31 mai 1938, Craiova
Istoric și critic literar, prozatoare și poetă, profesor universitar. A predat Literatură română la Facultatea de Filologie a Universității București până la pensionare. A fost poetă și scriitoare de povești pentru copii. Este cunoscută, mai ales pentru că a fost, până la 29 decembrie 2006, cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naștere unui copil, la vârsta de 66 de ani și 320 zile.
Ea a născut-o pe Eliza Maria Bogdana la 16 ianuarie 2005, la Maternitatea Giulești din București. Fetița nu este, totuși, copilul său biologic, ținând cont că ovulul și sperma au provenit de la donatori anonimi, iar Adriana Iliescu a fost mai degrabă o mamă purtătoare. Eliza Maria a primit și prenumele Bogdana, nume care era destinat surorii sale gemene, care nu a supraviețuit sarcinii.
1938 – A încetat din viață Max Blecher (8 septembrie 1909 – 31 mai 1938)
Prozator și poet; considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității.
1941 – S-a născut Mihaela Maria Hillebrand
31 mai 1941, București
Chimistă și profesoară universitară, membră corespondentă (din 2014) a Academiei Române. A urmat Facultatea de Chimie de la Universitatea din București, secția Chimie Fizică (1957–1962). În 1978 a devenit Doctor în Științe, domeniul Chimie, având titlul de Profesor Emerit. A predat Chimie Generală și Chimie Fizică Generală la diferite facultăți din Universitatea București și Universitatea Politehnică, apoi Structura Atomilor și Moleculelor, Reactivitate chimică, Spectrochimie, Chimie Cuantică, la Facultatea de Chimie. A fost profesor-invitat la Universite de Provence, Aix Marseille I (Franța, 1992, 1994, 1996, 1998, 2001); a urmat stagii de cercetare de 2-3 luni la Institut fur Moleculare Biotechnologie, Jena (Germania, 1993, 1994, 1995, 1996); Profesor-invitat la Universitatea Boulder, Colorado (USA, 1996). A primit Premiul Societății de Chimie din România (2004), Premiul Academiei Române „I.G. Murgulescu” (1993), Premiul Ministerului Învățământului (1969).
1943 – S-a născut Ioana Vlasiu
31 mai 1943
Critic și istoric de artă, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Secţia de Critică, fiica sculptorului Ion Vlasiu. A absolvit în 1966 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, Secția de istoria și teoria artei. După absolvire, a lucrat la Institutul de Istoria Artei, fiind director adjunct între 1990–1995. Face parte din Consiliul Științific al Institutului. Este membră a Comitetului de redacție al Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Série Beaux-Arts și lucrează ca editor pentru România al RIHA Journal. Conduce Sectorul Arte vizuale și Arhitectură – perioada modernă din anul 1990. A fost profesor-invitat la Universitatea de Artă Bucureşt, unde a ținut cursuri de Istoria artei româneşti moderne (1990, 1995, 1997, 1999, 2001). A scis monografii: Vasile Popescu, Dimitrie Ghiaţă, Anii ’20, tradiţia şi pictura românească, Miliţa Petraşcu.
1946 – S-a născut Adriana Bittel
31 mai 1946, București
Prozatoare și publicistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN-Clubului Român. Este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București în 1970. În perioada studenției a frecventat cenaclul Junimea al Universității din București, condus de criticul George Ivașcu. A fost corector și apoi redactor la revista România literară, a contribuit cu cronică la revista România Literară. A fost descrisă drept unul dintre prozatorii de marcă ai generației ’80. Volume: Lucruri într-un pod albastru, Somnul după naștere, Iulia în iulie, Întâlnire la Paris (2000, Premiul Asociației Scriitorilor din București și Premiul ASPRO), Cum încărunțește o blondă.
1949 – S-a născut Ibrahima Keita
31 mai 1949, Conakry, Guineea – 2 martie 2021
Pictor, grafician, gravor, desenator, teoretician și muzeograf expert, român de origine africană. A venit pentru prima oară în România, cu o bursă de studii, în septembrie 1974. După un an pregatitor la Cluj, a urmat Facultatea de Scenografie a Institutului de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din București, clasa Aurel Vlad și Constantin Albani, pe care a absolvit-o în 1980. S-a specializat în muzeologie, iar în 2009 a obținut titlul de Doctor în Istorie. A fost muzeograf, apoi șef-secție la Muzeul de Artă Tulcea, în paralel profesor de desen a Liceului de Artă „George Georgescu” din Tulcea, cercetător științific la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea. Și-a expus operele in numeroase expoziții din țară și străinatate. A reușit să atragă numeroase și valoroase donații pentru muzeu.
1954 – S-a născut Nicu Alifantis
31 mai 1954, Brăila
Muzician, solist vocal, instrumentist și compozitor de muzică folk și muzică de teatru, actor și poet. A făcut studii muzicale particulare și a debutat scenic în anul 1973. A fost angajat în 1975 la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, devenind cunoscut și iubit de public, astfel încât în 1976 casa de discuri Electrecord i-a editat primul material discografic, Cântec de noapte, cu patru piese. A debutat componistic în 1972 cu muzica pentru piesa Furtuna de Ostrovski, la Teatrul „Maria Filotti”. A fost membru al Cenaclului Flacăra, participând la majoritatea „întâmplărilor artistice”, melodii ale sale figurând pe compilațiile Folk 1 și Folk 2 apărute la Electrecord (1977, respectiv, 1978). A jucat în piese de teatru la Brăila, la București la Teatrul Mic și în filmul Bietul Ioanide. Dintre înregistrările sale: După melci, Piața Romană nr. 9, Risipitorul de iubire, Neuitatele femei, Cântece de șemineu.
Nicu Alifantis – Ploua infernal
1954 – A încetat din viață Dragomir Hurmuzescu (13 martie 1865 – 31 mai 1954)
Fizician și inventator; profesor universitar la Iași și București; fondatorul învățământului electrotehnic din România și colaborator al soților Marie și Pierre Curie; membru fondator al Academiei de Științe din România; membru corespondent al Academiei Române.
1961 – Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial definitiv
La 31 mai 1961, pe aerodromul de la Strejnic, de lângă Ploiești, parașutistul Gheorghe Iancu a stabilit recordul mondial absolut și definitiv, la săritura cu parașuta la punct fix, acordat de Federația Aeronautică Internațională, în urma a două lansări cu deschidere întârziată a parașutei, executate de la 1.000 m, și aterizând de fiecare data la zero metri de punctul fix.
1962 – S-a născut Răsvan Popescu
31 mai 1962, București
Jurnalist, scenarist de film și scriitor. A urmat Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București (1982–1987). A fost inginer geolog în bazinele miniere din Valea Jiului și Valea Prahovei. După 1989, s-a reprofilat ca jurnalist, fiind, pe rând, publicist-comentator la săptămânalul Expres, corespondent al Radio BBC și redactor-șef la Televiziunea Română, coordonatorul emisiunii de dezbateri Ediție specială. În anul 1992 a urmat cursuri postuniversitare de jurnalism la California State University. A fost apoi Secretar de Stat, șef al Departamentului de Informații Publice și Purtător de Cuvânt al Guvernului, apoi Consilier de Stat și Purtător de Cuvânt al Președintelui României, Emil Constantinescu, președinte al CNA. Dintre volumele publicate: Omul cu cioc și gheare, Purtătorul de Cuvânt, Femeia visurilor, Cutia cu maimuțe.
1969 – A încetat din viață Gheorghe Macovei (25 septembrie 1880 – 31 mai 1969)
Geolog, profesor universitar; om de știință emerit; membru titular al Academiei Române.
1976 – Festivitatea dezvelirii monumentului Mihai Eminescu la Cluj-Napoca
Monumentul dedicat poetului național al României, Mihai Eminescu este opera sculptorului Ovidiu Maitec și a fost ridicat în fața Teatrului Național Cluj-Napoca. Lucrarea este una de mari proporții, având o înălțime de 3 m. Zece ani mai târziu, s-a dezvelit și statuia lui Lucian Blaga, cele două statui încadrând astfel treptele teatrului.
1979 – S-a născut Millo Simulov
31 mai 1979, Arad
Regizor de film, scenarist și producător. Este licențiat al Facultății de Electronică și Telecomunicații a Universității Politehnica Timișoara (2001), a absolvit apoi Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara (2006) și secția de Regie de Film și TV la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, unde a absolvit și studiile de master (2012). În anul 2011, a realizat scurtmetrajul Hello Kitty, declarând că este „primul său film, producțiile anterioare fiind simple exerciții formative”, apoi a realizat primul film interactiv din România, Kiddo (2012). A regizat scurt-metraje: Mulțumesc, Five o’clock, Luminița, Piticul tricolor și ciuperca fermentată, Fumatul poate să ucidă, New Dakia și lung-metrajul Escape.
Millo Simulov – Îndrăznește mai mult
1983 – S-a născut Cabron
Alexandru Minculescu; 31 mai 1983, Ploiești
Rapper și trapper. Activează pe scena muzicii românești încă din anul 1999, când a înființat trupa Codu’ Penal împreună cu Shobby, cu care a lansat 3 albume: În Familie (pentru bani), Pe Viață, Apocalipsa. În 2007 a ieșit din trupa Codu’ Penal, urmărind o carieră solo. În același an a lansat albumul Prin ochii mei. Din 2009 a intrat în echipa HaHaHa Production, alături de care a lansat numeroase hituri. A colaborat cu Pacha Man și Jazzy Jo, Loredana Groza, Smiley, Guess Who, trupa Voltaj, Ștefan Bănică Jr., Feli, Keed, Andra etc.
Cabron – Frunzele și iarba
1984 – A încetat din viață Filaret Barbu (16 aprilie 1903 – 31 mai 1984)
Compozitor de operetă, dirijor și profesor.
1988 – S-a născut Laura Ioana Paar
Laura-Ioana Andrei; 31 mai 1988, București
Jucătoare de tenis. S-a născut în București și a început să joace tenis la vârsta de șase ani. Este antrenată de germanul Calin Alexandru Paar. La 19 mai 2019, Laura a debutat în circuitul WTA, în turneul de la Nürnberg, ajungând pe tabloul principal după ce a învins-o în ultimul tur din calificări pe cipriota de origine română Raluca Șerban. În martie 2020, a câștigat proba de dublu a turneului de la Lyon, alături de germana Julia Wachaczyk, învingând în finală cuplul olandez Lesley Pattinama Kerkhove–Bibiane Schoofs. Cea mai bună clasare a sa la simplu este locul 190 mondial, în februarie 2021, iar la dublu 113 mondial în martie 2020.
1990 – A încetat din viață Vasile Nicolescu (1 noiembrie 1929 – 31 mai 1990)
Poet, eseist și traducător.
1993 – A încetat din viață Ion Sofia Manolescu (24 noiembrie 1909 – 31 mai 1993)
Poet, inginer agronom; membru al Societății Scriitorilor Români; a avut interdicție de semnătură între 1945–1975.
1995 – S-a născut Alexandra Georgescu
Ioana Alexandra Georgescu; 31 mai 1995, Giurgiu
Handbalistă care evoluează pe postul de intermediar stânga. A început să joace handbal la Nova Force Giurgiu, apoi a evoluat la CSȘ nr. 2 București, ACS Școala 181 SSP București și Dunărea Giurgiu în Divizia A. La sfârșitul anului 2013, s-a transferat la CSM Ploiești iar pe 8 ianuarie 2014 a debutat în Liga Națională, într-un meci contra echipei Dunărea Brăila. În 2014 s-a transferat la SCM Craiova, cu care a evoluat în Cupa Cupelor ediția 2016, apoi la CSM Unirea Slobozia (actuala HCM Slobozia), iar din 2020 joacă la CS Dacia Mioveni. A fost componentă a naționalei de tineret a României (2013–2015).
1995 – S-a născut Bianca Harabagiu
Bianca Elena Tiron; 31 mai 1995, Iași
Handbalistă care joacă pe postul de intermediar stânga. A început să joace handbal la Liceul cu Program Sportiv Iași, alături de care a cucerit titlul național la categoria Junioare I. A jucat în timp la echipele de senioare Neptun Constanța, HCM Baia Mare, SCM Craiova, Dunărea Brăila (cu care a câștigat în 2021 Cupa României și Supercupa României), Corona Brașov, din 2021 la SCM Gloria Buzău. A jucat pentru Echipa Națională: junioare 2011–2013 (24 de apariții, cu 52 de goluri), tineret 2013–2015 (34 de apariții, cu 104 de goluri), senioare din 2012 (15 de apariții, cu 9 goluri).
2002 – A încetat din viață Eugen Frunză (3 septembrie 1917 – 31 mai 2002)
Poet, reprezentant al realismului socialist în literatură; a scris, împreună cu Dan Deșliu, versurile imnului național al Republicii Populare Române (1953–1977), „Te slăvim, Românie!”.
Ziua Rezervistului Militar
Instituită prin Hotărârea Guvernului României nr. 467/12 mai 2010 privind instituirea Zilei rezervistului militar. Prin această hotărâre instituțiile publice din cadrul sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională pot sprijini, in condițiile legii, manifestările prilejuite de acest eveniment.
2017 – A încetat din viață Nicolae Săftoiu (28 martie 1935 – 31 mai 2017)
Grafician; a realizat grafica bancnotelor puse în circulație de Banca Națională a României (1991–2000).
2019 – Papa Francisc a început vizita apostolică în România
Desfășurată în perioada 31 mai–2 iunie, sub genericul „Să mergem împreună!“, la 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a dedicat prima zi, în întregime autorităților politice și bisericești din Capitală: președintele, primul ministru, patriarhul și Sinodul permanent al Bisericii ortodoxe române, apoi vice-președintele Conferinței Episcopilor din România, dar și cu societatea civilă și Sfânta Liturghie din Catedrala Sfântul Iosif.
Papa Francisc în România – Patriarhia Română, Catedrala Națională și Catedrala Sfântul Iosif [TVR]
2019 – A încetat din viață Nicolae Ungar (5 septembrie 1953 – 31 mai 2019)
Pictor și profesor.
#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories
---------- *Ediție revizuită și adăugită
0 comentarii la „31 Mai în istoria românilor”