~ Amintirile zilei* ~
Foto: Semnarea Tratatului de la Trianon
105 – Împăratul Traian a plecat din Roma pentru al doilea război împotriva dacilor
Al doilea război Daco-Roman a avut loc între 105–106, după ce regele dac Decebal a încălcat tratatul de pace încheiat cu împăratul roman Traian după primul război Daco-Roman. Traian a pornit războiul cu intenția cuceririi Sarmizegetusei. Trupele romane au părăsit Roma, îmbarcându-se la Brundisium.
În vara anului 105, romanii au atacat Dacia în mai multe direcții: din vest, prin Banat până spre Valea Mureșului și pe valea Apei Orașului; dinspre sud, de la Drobeta, prin pasul Vâlcan și apoi, pe valea Oltului.
1893 – S-a născut Armand Călinescu
4 iunie 1893, Pitești – 21 septembrie 1939, București
Jurist, filosof, om politic țărănist, ministru și prim-ministru al României. A urmat, din 1912 în paralel, cursurile Facultății de Drept și ale Facultății de Filosofie la Universitatea București. A devenit Doctor în Științe Politice și Economice la Paris, cu teza Le change Roumain. Sa depreciation depuis la guerre et son retablissement. A fost numit judecător de pace în Argeș. A intrat în politică, în Partidul Țărănesc, a fost ales deputat, în 1928 a fost numit prefect de Argeș, apoi subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Domeniilor, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, ceea ce a coincis cu o înăsprire a măsurilor împotriva dezordinilor sociale. În 1938, a făcut posibilă arestarea lui Corneliu Zelea Codreanu, condamnat la 10 ani de muncă silnică, inclusiv pentru „cârdășie cu șeful unei puteri străine”. A fost implicat și în executarea ordinului lui Carol al II-lea de asasinare în închisoare a celor 6 lideri legionari. A fost membru fondator la întemeierea partidului regal, Frontul Renașterii Naționale. După scurte mandate ca ministru al Sănătății, al Educației Naționale și al Apărării Naționale, în martie 1939, regele Carol al II-lea l-a numit prim-ministru al României. A continuat politica externă tradițională, apropiată de Franța și Marea Britanie, în septembrie 1939, a permis refugiul prin România al guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei de către Germania nazistă, precum și evacuarea prin România a tezaurului polonez. A fost asasinat de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.
1904 – S-a născut Ioan Massoff
4 iunie 1904, București – 27 ianuarie 1985, București
Istoric de teatru și prozator. A urmat Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. A fost redactor al ziarului Rampa, încă din vremea studenției, secretar literar al Teatrului Național București, Inspector General al Teatrelor, consilier la Ministerul Artelor. A debutat în ziarul Rampa, în 1924. Debutul editorial a avut loc în 1934 cu volumul Londra 1933. Este autorul mai multor biografii, realizate independent sau în colaborare, ale marilor actori sau ale unor personalități ale teatrului liric: Teatrul românesc acum o sută de ani, Mattei Millo și timpul său, Viața lui Tony Bulandra. S-a afirmat ca prozator, prin notele de călătorie din volumul Londra 1933, romanul Fard… și anecdotele din Actorul de la miezul nopții, precum și prin intermediul volumelor de interviuri Despre ei și despre alții.
1914 – S-a născut Constantin Daniel
4 iunie 1914 – 13 iunie 1987 [date incerte]
Medic psihiatru și orientalist. Licențiat al Facultății de Medicină (1941) și al celei de Litere și Filosofie (1948), unde a avut profesori pe Nicolae Predescu, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade. A profesat ca medic psihiatru la Policlina Batiștei până la moartea sa, fiind unul dintre promotorii ergoterapiei în România. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din 1976, având preocupări în domeniul civilizațiilor orientale. A fost președintele Asociației de Studii Orientale. Din operele sale: Civilizația feniciană, Gândirea egipteană antică în texte, Civilizația Egiptului antic, Orientalia Mirabilia, Scripta Aramaica, Civilizația sumeriană, Cultura spirituală a Egiptului antic, Pe urmele vechilor civilizații.
1918 – A încetat din viață Aristizza Romanescu (24 decembrie 1854 – 4 iunie 1918)
Renumită actriță de teatru; profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București; a jucat pe scena Teatrului Național din București și a celui din Iași; a apărut în primul film românesc, Independența României.
1920 – Semnarea Tratatului de la Trianon
A fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles, la 4 iunie 1920, între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în primul război mondial. Tratatul a fost semnat de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte, pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.
A fost recunoscută pe plan internațional unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. Totodată, a consfințit existența unui stat maghiar independent. A intrat în vigoare la 26 iulie 1921.
1922 – Congresul general al sindicatelor din România
În cadrul congresului (Sibiu, 4–7 iunie), s-a decis unificarea mișcării sindicale, elaborarea unui statut unic și rezoluții care cereau, printre altele, amnistierea celor care au participat la greva generală din 1920. S-a realizat unificarea și centralizarea mișcării sindicale, prin alegerea Consiliului General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la București.
1924 – S-a născut Valeriu Popa
4 iunie 1924, Dioști, Dolj – 21 mai 1997
Bioterapeut, de formație profesională inginer. Capacitățile sale bioenergetice au început să se manifeste încă de la vârsta de 4 ani, iar în liceu deja își trata naturist colegii, cu masaje și plante. În timpul facultății a căutat studii științifice ale fenomenelor ezoterice. A fost un deschizător de drum în domeniul bioenergeticii umane și al naturismului din țara noastră. În anii 1979–1980 era director tehnic la Întreprinderea bucureșteană Suveica. A făcut parte din grupul intelectualilor care practicau meditația transcendentală, a început să vindece boli pe care medicina le socotea incurabile. A fost persecutat de regimul comunist, dat afară din serviciu, urmărit. Fixa diagnostice cu o precizie uluitoare și a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopați. Oferea ajutor necondiționat, consulta și făcea recomandări gratuit. Stabilea diagnosticul chiar și de la distanță. Susținea că boala este o consecință a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om și Divinitate. Printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudități.
1925 – A încetat din viață Gheorghe Dima (28 septembrie/10 octombrie 1847 – 4 iunie 1925)
Compozitor, dirijor și pedagog; primul director al Conservatorului din Cluj; membru de onoare al Academiei Române.
1927 – Demisia Guvernului Alexandru Averescu (3). Instalarea Guvernului Barbu Știrbey
Guvernul Alexandru Averescu (3) a fost un consiliu de miniștri al Partidului Poporului care a venit la putere cu sprijinul lui Ionel Brătianu, în perioada 30 martie 1926–4 iunie 1927. A mijlocit Tratatul de prietenie cu Franța și prima grilă de salarizare a funcționarilor publici. După un timp, Averescu s-a îndepărtat de la linia politică a lui Brătianu, manifestând opinii favorabile restaurației carliste. Fruntașul liberal a forțat căderea guvernului, primul ministru fiind nevoit să demisioneze.
Guvernul Barbu Știrbey a fost un consiliu de miniștri de uniune națională care a fost la putere între 4 iunie 1927–20 iunie 1927. A fost un cabinet efemer format din grupări politice divergente și personalități cu vederi politice total diferite; la sugestia lui Ionel Brătianu, miniștrii liberali s-au retras din guvern, iar primul ministru a fost nevoit să își depună mandatul.
1928 – S-a născut Valentin Teodorian
4 iunie 1928, București – 18 mai 1995, București
Tenor, solist al Operei Române din București. S-a născut într-o familie de muzicieni – tatăl, Constantin Teodorian, membru fondator al Societății Opera și, timp de un sfert de veac, prim solist al Operei Române, mama, Eugenia Teodorian, distinsa membră a celebrei Societăți corale Carmen. Valentin Teodorian a fost solist al Operei Române din București, unde a interpretat circa 40 de roluri. De asemenea, a apărut adesea în concerte vocal-simfonice și în recitaluri de lied. A făcut parte din legendara „distribuție de aur”, alături de Magda Ianculescu, Nicolae Herlea, Nicolae Secăreanu și Constantin Gabor, în Bărbierul din Sevilla. A scris monografiile Nicolae Lungu și Verdi Nemuritorul și a participat la numeroase emisiuni radiofonice, ca vorbitor sau ca solist de operă. A realizat importante înregistrări pentru Radiodifuziune, pentru Televiziune și pentru Casa de Discuri Electrecord.
Jean-Paul-Égide Martin / Jean-Pierre Claris de Florian – Plaisir d’amour • Valentin Teodorian
1936 – S-a născut Timotei Seviciu
Traian Petru Sevici; 4 iunie 1936, Timișoara
Ierarh ortodox, membru în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, titularul Arhiepiscopiei Aradului. A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București, alegând ca subiect pentru teza de licență Hristologia și soteriologia Sfântului Atanasie cel Mare. În 1961 a fost hirotonit diacon necasătorit, iar în 1968, preot, fiind tuns în monahism la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, primind numele Timotei, iar în 1970, în urma aprobării Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost hirotesit arhimandrit. Instalarea ca episcop a avut loc în 1984, în Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Arad. În timpul păstoririi sale a fost înălțată în Arad o nouă catedrală ortodoxă, cu hramul Sfânta Treime și Sfântul Nicolae, a cărei piatră de temelie a fost pusă de arhiepiscopul Timotei Seviciu la 24 noiembrie 1991. Sub păstorirea sa au fost construite peste 70 de biserici în județele Arad și Hunedoara și au fost restaurate peste 450 de lăcașuri de cult, multe dintre ele monumente istorice. Din 1992, prin hotărârea Sfântului Sinod, comunitățile românești din Ungaria, aparținând Vicariatului ortodox din Gyula, au revenit sub jurisdictia canonică a Episcopiei Aradului. Arhiepiscopul Timotei a sprijinit activitatea catehetică a parohiilor ortodoxe românești din Ungaria și a efectuat numeroase vizite canonice (1992–1999). În anul 2007 a fost făcută publică informația privind colaborarea sa cu Securitatea, sub numele Radu Viorel.
1938 – S-a născut Dinu Grigorescu
4 iunie 1938, Ploiești
Dramaturg, poet, prozator, jurnalist și specialist în administrația publică. A fost nepot de senator și prefect al județului Prahova și fiu al avocatului Paul Grigorescu – apropiat al lui Iuliu Maniu, condamnat 20 de ani la muncă silnică de comuniști, fapt care avea să-i marcheze nefast tinerețea. Eliminat din liceu, evacuat din case și obligat să devină muncitor pentru a-și putea completa studiile universitare, după absolvirea Facultății de Științe Juridice la fără frecvență, i s-a refuzat accesul în justiție. A fost șomer, a lucrat ca funcționar mărunt la un spital, până a intrat jurist la Primăria Capitalei. Blocat de dosarul prost, nu a avut acces în redacții și în viața culturală oficială, rupt de generația sa a devenit și a rămas tot timpul un singuratic. A debutat în 1978 cu comedia Ciripit de păsărele, la Teatrul de Comedie din București, regizată de Sanda Manu și având în distribuție numai monștri sacri: Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Ștefan Tapalagă. Piesa s-a jucat cu săli pline o sută de spectacole. A fost unul dintre cei mai prolifici dramaturgi în viață din generația optzecistă. A publicat 25 de cărți – teatru, poezie și proză, 25 comedii din care i s-au jucat 10. În 1988 a debutat în Colecția Rampa a Editurii Eminescu cu versiuni ale primele două comedii. După 1989, împreună cu regizorul Tudor Mărăscu, a înființat Societatea Teatrală Scorpion, primul teatru particular din România postdecembristă și publicațiile săptămânale Scorpion, cu Suplimentul Rampa – serie nouă, și Trei pe un balansoar. A fost Secretar General al municipiului București, consilier personal al prim-ministrului, subprefect al Capitalei. Din 1997 este Președinte fondator al Fundației Spirit Românesc Pro Arte și Caritate și coordonează editura de teatru Ghepardul, unde și-a publicat o parte din comedii dar și piese ale unor dramaturgi valoroși români și străini (Ion Groșanu, Marcel Tohatan, O.Soviany, Lao She, Liao Yimei, Alexandra Ares și Emil Lungeanu).
Dinu Grigorescu – Valsul lebedelor (1996) • Dem Rădulescu, Dorina Lazăr, Mitică Popescu, Cornel Vulpe, Radu Panamarenco, Rodica Popescu Bitănescu, Virginia Mirea, Valentin Teodosiu, Eugen Cristian Motriuc, Ileana Stana Ionescu, Ruxandra Sireteanu, Jeanine Stavarache, Victor Ștrengaru etc.
1939 – S-a născut Alexandru Arșinel
4 iunie 1939, Dolhasca, Baia/Suceava – 29 septembrie 2022, București
Actor de comedie, cu contribuții împortante în teatrul de revistă, televiziune și film. A absolvit Facultatea de Teatru din București. În 1960, a fost ales să prezinte alături de colega sa, Cici Dumitrache un spectacol televizat, regizat de Valeriu Lazarov, care îi reunea pe studenții de la Actorie, Regie și Conservator. A fost prima sa întâlnire cu divertismentul și cu Televiziunea, în primul sediu al TVR din strada Molière. Avea să fie o dragoste reciprocă, la prima vedere, care a durat peste 60 de ani. La absolvirea facultații, cu promoția 1962, a plecat la Târgu Mureș unde s-a deschis secția română la Teatrul Maghiar. În 1964, a intrat prin concurs la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” unde a jucat, alături de Mircea Crișan, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu, Zizi Șerban în spectacole de teatru de revistă și a făcut cuplu pe scenă cu Stela Popescu, dând viață cupletelor scrise de Puiu Maximilian. A fost directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din 1998, apoi director adjunct. A jucat în sute de emisiuni de divertisment la radio și televiziune, pe scenele din țară și străinătate, dar și în numeroase producții cinematografice și seriale TV. Pentru întreaga activitate artistică și managerială a fost distins cu Premiul Special UNITER pentru Teatrul de Revistă (2000); Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004), Premiul de Excelență la Gala Premiilor Confidențial (2009, 2010) etc.
Ce faci astă seară, tu? Teledivertisment de Paști, 1997
1940 – S-a născut Ioan Igna
4 iunie 1940, Timișoara
Fost arbitru și jucător de fotbal. A jucat fotbal la UTA Arad (1957–1960 și 1964–1967) și la Știința Timișoara (1961–1964). A devenit arbitru în 1972. Este cunoscut pentru cele două meciuri arbitrate la Cupa Mondială 1986 din Mexic, unul din ele fiind cel din sferturile de finală, meciul dintre Brazilia și Franța, în care Igna a luat două decizii controversate. În cea de-a doua repriză de prelungiri, nu a sancționat un fault făcut de portarul brazilian Carlos asupra atacantului francez Bruno Bellone. Comentatorul BBC Jimmy Hill a descris decizia lui Igna de a ignora faultul lui Carlos drept „o greșeală extremă”. La loviturile de departajare, el a acordat gol după ce Bellone a lovit bara, iar mingea a revenit în Carlos înainte de a intra în poartă. Legile jocului au fost ulterior modificate pentru a evita interpretarea unor astfel de situații la loviturile de departajare. De asemenea, a arbitrat a doua manșă a finalei Cupei UEFA din 1987, Cupa UEFA și semifinala Campionatului European din 1988 din Germania de Vest dintre Olanda și Germania de Vest.
1941 – S-a născut Valentin Uritescu
4 iunie 1941, Vinerea, Alba – 17 iunie 2022, București
Actor de teatru, film și televiziune. A fost campion la schi și a practicat gimnastica, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1963, la clasa Constantin Moruzan. Și-a început cariera la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, oraș în care a rămas 5 ani și a cunoscut-o pe soția sa, Valeria. S-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, unde a jucat primul rol dintr-o dramă, în piesa Mai înainte de a cânta cocoșul de Ivan Bukovkan, apoi în Răfuiala de Phillip Massinger, Nastratin Hogea de Mircea Florian etc. S-a mutat la București, la Teatrul „Bulandra”. A fost aici Orgon din Tartuffe de Moliere, Delca din Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu sau Lagrange din Cabala bigoților de Mihail Bulgakov. Din 1991 a jucat la Teatrul Național. Printre spectacolele în care a apărut se numără: Avram Iancu de Lucian Blaga, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Livada de vișini de Cehov, Morișca de Ion Luca, Tehnica Raiului de Mihai Ispirescu, Strigoii de Henrik Ibsen, Numele trandafirului de Umberto Eco, Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, Take, Ianke și Cadâr de Victor Ioan Popa. S-a retras de pe scenă în urma unui conflict cu Ion Caramitru, directorul Teatrului Național. Debutul pe marele ecran a avut loc în 1981, în filmul Angela merge mai departe, regizat de Lucian Bratu. A jucat apoi în peste 40 de filme, dintre care: Ochi de urs, Domnișoara Aurica, Noi, cei din linia întâi, Balanța, Cel mai iubit dintre pământeni, Magnatul. A debutat la televiziune în 1984, cu Eroii n-au vârstă, fiind totodată vocea de pe audiobook-urile gastronomice cu rețetele lui Păstorel Teodoreanu.
Ochi de urs (1983) • Regia Stere Gulea. Cu: Dragoș Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu, Iosif Stoian, Dorina Lazăr, Maria Pătrașcu, Valentin Uritescu, Nicolae Praida, Nicolae Urs
1941 – S-a născut Dan Alexandru Grigorescu
4 iunie 1941, București
Geolog și paleontolog, profesor universitar. A absolvit Secția Geologie a Facultății de Geologie și Geografie a Universității din București în anul 1964, tot aici obținând titlul de Doctor în Geologie în anul 1971 cu teza Studiul stratigrafic al Formațiunii Șisturilor negre între văile Covasna și Zăbrătău prin metoda microfacială. A urmat o carieră universitară, de la preparator, asistent, până la profesor universitar (din 1992) și Profesor emerit (2011), șef al Catedrei de Geologie-Paleontologie (1990–1996), în cadrul Universității din București, titular al cursurilor de Paleontologia vertebratelor, Stratigrafie și Geologie istorică. A îndrumat studenți în elaborarea tezelor de licență, sau de doctorat în Geologie. A fost profesor-invitat la universități din India, SUA, Franța, Anglia, Austria. A participat cu lucrări științifice la peste 40 de congrese și simpozioane geologice și paleontologice internaționale. A fost autor, coautor pentru peste 160 de lucrări publicate în reviste și periodice de specialitate din 18 țări, autor, coautor a 18 cărți, manuale, caiete de lucrări practice, ghiduri de teren, dicționare. În paralel, a fost director al Oficiului Român Tempus pentru reforma Educației Superioare în România, director al Agenției Naționale Socrates, director al Geoparcului dinozaurilor Țara Hațegului. A primit Premiul „Grigore Cobălcescu” al Academiei Române pentru cercetare geologică (1992), Diploma de Onoare a Universității din Oradea (1997) și a Universității din București (2011) și a fost distins cu titlul Chevalier des Palmes Académiques de France (1996), Ordinul Pentru Merit în grad de Comandor (2000).
1941 – S-a născut Vasile Vlad
4 iunie 1941, Constanța
Poet contemporan. A început studiile în 1960 la Facultatea de Litere din București, cu bursă de merit, în urma unui concurs pentru care dosarul care-i certifica originea sănătoasă îi fusese respins. Datorită comportamentului non-conformist și delictelor de opinie, a fost adus în discuția organizației UTM, din care și-a dat demisia. În urma unei dispute cu filozoful Radu Florian, a fost nevoit să părăsească facultatea. Dând un nou examen de admitere în 1965, și-a reluat studiile. În 1967, a predat Editurii pentru literatură volumul Pedepsele, întâlnind atunci pe Mircea Ciobanu, cel care i-a editat aproape toate cărțile. Volumul de debut a apărut, fără ca poetul să fi publicat vreun rând în gazete, pentru care nutrea un profund dispreț. A primit în 1969 Premiul revistei Amfiteatru pentru volumul Pedepsele. Răspunzând unei solicitări, poetul a publicat în această revistă trei poezii, poate singurele apărute înainte de perioada postdecembristă în periodice. A fost hăituit de cenzură și marginalizat cu bună știință. Actualmente, poetul este foarte apreciat de critici, conform cărora lirica sa anticipa poezia anilor ’80–’90. A fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Omnia. Cărți publicate: Omul fără voie, Sărbătorile absenței, Îndreptările doctorului Faustus sau Calea cea mai lungă, Poeme.
1947 – S-a născut Rodica Mureșan
4 iunie 1947, Ploiești
Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1978. Încă din timpul studiilor a jucat la Teatrul de Stat Arad, în spectacole ca Viața e ca un vagon de Paul Everac, Cerere în căsătorie de Cehov, într-un spectacol de poezie populară.
A debutat pe peliculă în anul 1977, cu rolul Reginei Elisabeta a României, în filmul serial Războiul de independență, regizat de Sergiu Nicolaescu. După absolvire a fost repartizată la Teatrul Dramatic din Constanța, unde a rămas până în 1980. A jucat în Capcana de nichel de Eugen Lumezianu, Cel care primește palme de Leonid Andreev. Din 1980 joacă la Teatrul Național din capitală. Aici a dat viața a zeci de personaje în Gimnastică sentimentală de Vasile Voiculescu, Tinerețea lui Moromete, o adaptare după Marin Preda, Coana Chirița de Tudor Mușatescu, după Vasile Alecsandri, Jocul ielelor de Camil Petrescu, Despot Vodă de Vasile Alecsandri, Ploșnița de Vladimir Maiakovski, Titanic Vals de Tudor Mușatescu, A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Vassa Jeleznova de Maxim Gorki, Profesionistul de Dușan Kovacevic, Ondine de Jean Giraudoux, Livada de vișini de Cehov, Bacantele după Euripide, Omul din La Mancha după Miguel Cervantes etc. Debutul pe marele ecran a avut loc în filmul Întoarcere la dragostea dintâi, regizat de soțul sau, Mircea Mureșan. Au urmat: O lebădă iarna, Lumina palidă a durerii, Secretul lui Bachus, Sosesc păsările călătoare, Racolarea, Liceenii Rock’n’Roll, Miss Litoral etc.
Sosesc păsările călătoare (1984) • Regia Geo Saizescu. Cu Emil Hossu, Rodica Mureșan, Tora Vasilescu, Octavian Cotescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Sebastian Papaiani, Jean Constantin, Ernest Maftei etc.
1948 – S-a născut Paul Drogeanu
4 iunie 1948, București
Etnolog. După absolvirea Facultății de Limba și Literatura Română (1967-1972) a Universității din București, a lucrat ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București. Între 1991–1994 a urmat o specializare postuniversitară la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A debutat editorial cu Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc (1985; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române și Premiul Uniunii Scriitorilor).
1953 – S-a născut George Țoropoc
4 iunie 1953, București – 1 noiembrie 2016, București
Actor de scenă. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, specialitatea actorie, clasa Leopoldina Bălănuță. Debutul în teatru l-a făcut la vârsta de 26 de ani, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. A fost actor la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila, a jucat pe scena Teatrului Masca din București, la Teatrul de Stat din Sfântu Gheorghe, iar în 1996 s-a întors pe scena teatrului „Maria Filotti”, unde a jucat peste 70 de roluri în drame și comedii, dar și în spectacole pentru copii.
Omul care ne trebuie (1979) • Regia Manole Marcus. Cu: Ilarion Ciobanu, Jeana Gorea, Octavian Cotescu, Catrinel Dumitrescu, Jean Constantin, Mircea Anghelescu, Marga Barbu, Dinu Apetrei, Mircea Stoian, Gheorghe Țoropoc, Matei Alexandru
1954 – S-a născut Horst Samson
4 iunie 1954, Salcâmi, Ialomița
Profesor, jurnalist și poet de limba germană de origine română. S-a născut în cătunul Salcâmi, unde părinții săi, victime ale deportărilor din Bărăgan, fuseseră mutați din localitatea bănățeană Teremia Mică, Timiș. Abia când avea doi ani, familia sa s-a putut întoarce în satul de obârșie. A urmat gimnaziul pedagogic din Sibiu și a lucrat apoi ca învățător la Buziaș. În 1977 s-a mutat la Timișoara, unde a lucrat ca redactor la ziarul Neue Banater Zeitung. Cu ajutorul și la intervenția redactorului șef al ziarului, Nikolaus Berwanger, și a fostului primar al Timișoarei, a reușit să devină în anul 1978 membru al Partidului Comunist Român pentru a putea studia jurnalistica la Academia „Ștefan Gheorghiu”, împreună cu scriitorii Mircea Dinescu, Ion Bledea și Claus Stephani, deoarece altfel ar fi trebuit să părăsească redacția, neavând calificarea necesară pentru activitatea ziaristică, impusă prin lege din 1978. Prin anii ’80 a fost scos din rândul membrilor PCR, în aceeași ședință cu scriitorul Richard Wagner. A lucrat la Timișoara ca redactor corespondent al revistei Neue Literatur din București, a fost secretarul cenaclului literar german Adam Müller-Guttenbrunn din Timișoara, organizat de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. În 1987 a emigrat în Germania, unde lucrează în orașul Bad Vilbel ca redactor șef al grupului de ziare locale Bad Vilbeler Anzeiger, fiind și membru al consiliului de redacție al revistei Matrix.
1961 – S-a născut Arina Avram
4iunie 1961, București
Scriitoare și jurnalistă. De la cea mai fragedă vârstă a început să scrie, dorind să devină autoare de romane. A absolvit Facultatea de Jurnalism la Universitarea București în 1997. Din anul 2007 lucrează la Trustul de presă Adevărul Holding. A mai lucrat la Evenimentul zilei, unde a debutat sub îndrumarea criticului literar George Pruteanu, Cotidianul, Național, a colaborat la TVR, Radio Cultural. Cu o activitate complexă, a abordat aproape toate genurile literare, roman: A alerga după o stea, Dincolo de timp, dincolo de cuprins, Ispita, Coincidența ca număr de aur; proză scurtă: Povestiri șocante, povestiri adevărate, poezie: Ochii timpului; carte pentru copii: Poveste de nea, dar și lucrări de non-ficțiune, enciclopedii: Arta de a reuși în viață, Să învățăm înțelepciunea din proverbe, Marile orașe ale lumii, Femei celebre. Mică enciclopedie. O sută de femei pentru eternitate, Mari minuni, mari mistere, Enciclopedia înțelepciunii, Prima enciclopedie pe înțelesul tuturor și a tradus un roman celebru, Profesorul de Charlotte Brontë.
1961 – A încetat din viață Alice Voinescu (Alice Steriadi, 10 februarie 1885 – 4 iunie 1961)
Scriitoare, eseistă, profesoară universitară, critic de teatru și traducătoare; prima româncă Doctor în Filosofie; deținută politic (1948–1950).
1967 – A încetat din viață Gheorghe Ionescu-Șișești (16 octombrie 1885 – 4 iunie 1967)
Agronom, creator de școală în domeniul agronomiei, a întemeiat și condus Institutul de Cercetări Agronomice al României; membru titular al Academiei Române.
1968 – Tapiseria Cântare omului
Tapiseria, operă a artistului plastic Ion Nicodim, a fost oferită de Guvernul României Organizației Națiunilor Unite. Ceremonia de transmitere a tapiseriei Cântare omului a avut loc la sediul ONU din New York, la 4 iunie 1968, fiind expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegațiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU. Sub tapiserie a fost fixată o placă care conține traducerea în engleză a unui fragment din poezia Cântare omului de Tudor Arghezi.
1977 – A încetat din viață Tiberiu Spârchez (23 februarie 1899 – 4 iunie 1977)
Medic gastroenterolog; creatorul școlii românești de gastroenterologie; membru corespondent al Academiei Române.
1983 – Anișoara Cușmir a realizat un nou record mondial la săritura în lungime, de 7,43 m
Anișoara Cușmir a bătut de 6 ori recordul mondial, după sute de salturi și mii de kilometri alergați. Acest record a fost realizat la Internaționalele României, care s-au desfășurat pe fostul stadion 23 August.
1989 – Bustul cărturarului Gheorghe Șincai
Bustul a fost dezvelit în localitatea Bobota, Sălaj. La ceremonie au participat oficialitățile comunei și invitați, printre ei regăsindu-se Corneliu Coposu, născut în aceeași localitate.
1990 – Sfințirea monumentului comemorativ al mareșalului Ion Antonescu
În memoria mareșalului Ion Antonescu, pe locul unde a fost executat la 1 iunie 1946, în curtea penitenciarului Jilava, a fost dezvelită și sfințită Crucea-monument Mareșal Antonescu.
2002 – A încetat din viață Ninetta Gusti (Renée Annie Cassian; 14/27 noiembrie 1913 – 4 iunie 2002)
Actriță de teatru și film, Artist Emerit; a jucat la Teatrele Armatei, „Bulandra”, „Nottara”, Teatrul de Comedie.
2003 – Inaugurarea Consulatului General al României de la Barcelona
Semnarea decretului de înființare a Consulatului General de la Barcelona a avut loc la 10 octombrie 1995. A fost inaugurat de către ministrul Afacerilor Externe al României.
2003 – S-a născut Dor Geta Popescu
4 iunie 2003, Râșnov – 22 aprilie 2017, Munții Retezat
Tânără alpinistă, deținătoare a opt recorduri mondiale, dar și europene, care a intrat în cartea recordurilor. Pe 4 decembrie 2016, Dor Geta Popescu devenea cea mai tânără alpinistă din lume care a escaladat vârful Giluwe (4.367 m), din Papua-Noua Guinee, cel mai înalt vulcan din Australia și Oceania. Pentru ea era al șaselea din cei șapte vulcani cei mai înalți de pe fiecare continent ai Circuitului 7 Volcanoes. Tot în 2016, Dor Geta Popescu a doborât recorduri mondiale de vârstă pe Aconcagua, cel mai înalt munte din afara Asiei, Pico de Orizaba, cel mai înalt vulcan din America de Nord, Denali/McKinley, gigantul Americii de Nord. Și-a pierdut viața într-o avalanșă în Masivul Retezat.
2004 – A încetat din viață Eduard Jurist (22 februarie 1928 – 4 iunie 2004)
Scriitor de literatură pentru copii și proză science-fiction și dramaturg.
2007 – Tudor Petrov Popa a fost eliberat de regimul de la Tiraspol
Tudor Petrov-Popa (născut în 1963), politician român-moldovean, luptător pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul conflictului din Transnistria, unul din cei mai activi și dur luptător al Grupului Ilașcu și ultimul deținut politic din grupul de patrioți români moldoveni, a fost eliberat după o detenție de 15 ani.
2007 – A încetat din viață Alexandru Timotin (29 aprilie 1925 – 4 iunie 2007)
Inginer specialist în electrotehnică; profesor universitar; membru titular al Academiei Române.
2021 – A încetat din viață Eugeniu Ivanov (4 decembrie 1933 – 4 iunie 2021)
Fizician, cercetător științific în fizică nucleară de la înființarea Institutului de Fizică Atomică din București-Măgurele;; membru corespondent al Academiei Române.
2023 – A încetat din viață Marius Sabin Peculea (Marius Sabin Peculea; 13 aprilie 1926 – 4 iunie 2023)
Inginer, fizician; considearat unul dintre părinții energeticii nucleare românești, supranumit „părintele apei grele”; membru titular și secretar general (1995–1999) al Academiei Române.
#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories
---------- *Ediție revizuită și adăugită
0 comentarii la „4 Iunie în istoria românilor”