5 Decembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Inaugurarea noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române

 

1703 – A încetat din viață, decapitat, Johann Sachs von Harteneck

1664, Eperjes, Ungaria/Prešov, Slovacia – 5 decembrie 1703, Sibiu

1664, Eperjes, Ungaria/Prešov, Slovacia – 5 decembrie 1703, Sibiu

Om politic din Transilvania care a fost, pe rând, primar al Sibiului, comite al sașilor (1691–1703) și jude regal. În perioada în care a fost primar, au fost realizate primele studii topografice și primele hărți ale Sibiului. A cerut dreptate în perceperea dărilor, afirmând că sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania. Atunci când, în 1702, a cerut ca și averile nobilimii maghiare să fie impozitate, și-a făcut mulți dușmani puternici. A fost condamnat la moarte pe 3 decembrie și decapitat două zile mai târziu la Sibiu, în Piața Mare, în apropierea statuii lui Roland. Mai târziu, memoria sa a fost reabilitată, devenind una dintre cele mai importante personalități ale sașilor.

1843 – S-a născut Mihail Romano

5 decembrie 1842, Botoșani – 30 august 1877, Plevna

Ofițer, erou al Războiului de Independență. A urmat școala primară și cursul secundar la Botoșani, după care s-a înrolat voluntar în Regimentul 1 Linie. Prin purtarea exemplară și prin cunoștințele dobândite, a atras atenția superiorilor, urcând repede scara ierarhică. În 1872 era căpitan în Regimentul 5 Linie. S-a remarcat prin vitejie în timpul războiului de Independență; într-un raport către generalul George Manu, comandantul Diviziei 4, menționa: „Două recunoașteri făcute de căpitanii Romano și Pruncu […] în zilele de 7 și 8 iunie 1877 în insulele Măgura din fața satului Dașova, unde au dovedit mult curaj și devotament, având a susține mai mult timp focuri contra turcilor ce trăgeau cu forțe superioare lor”. Regimentul 5 Linie a trecut primul Dunărea, după o serie de alte încercări ajungând la Plevna. La 30 august 1877, infanteriștii români au ajuns în apropierea poziției și au început lupta corp la corp. „Sus copii!”, a strigat căpitanul Romano și s-a înălțat și el pe trepte, lovind cu sabia. Un soldat otoman a tras în el. Când compania sa a intrat în redută, căpitanul nu mai era printre cei vii. A doua zi, ziarul Dorobanțul relata: „În atacul din ajun, căpitanul Romano se arătase neobosit și netemător în fața focului care ploua din întăriturile turcilor […] dânsul se pune în capul companiei spre a stimula și mai mult avântul soldaților. Gloria iubitoare de asemenea suflete îl ridică până la dânsa, iar corpul căpitanului Romano Mihail căzu pradă fiecărui vrăjmaș”. A servit ca sursă de inspirație poetului Vasile Alecsandri, iar numele său este gravat la Mausoleul eroilor de la Plevna.

1857 – A apărut jurnalul politic-comercial Naționalul

Fondat de Vasile Boerescu, a apărut la București între 5 decembrie 1857–7 mai 1861, fiind tipărit la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov. De la 9 iunie 1858, a adăugat la subtitlu și cuvântul „literar”. În paginile sale au fost promovate ideile unioniste ale vremii.

1859 – S-a născut Nicolae Petrașcu

Nicolae Petrovici; 5/17 decembrie 1859, Tecuci, Galați – 24 mai 1944, București

A frecventat, începând din 1880, Facultatea de Litere și Drept a Universității din București, absolvită în 1884. În 1885 a fost numit atașat în Ministerul de Externe, în 1888 a devenit șef de cabinet al lui P.P. Carp, a fost numit secretar de legație la Paris și apoi la Istanbul. În 1892 s-a retras din activitatea diplomatică. În 1879, a avut loc debutul său literar, prin versuri publicate în revista ieșeană Jurnalu pentru toți, iar în 1883, a fost introdus la ședințele din București ale Junimii. A colaborat cu articole la ziarul Constituționalul, la revistele Convorbiri literare, Revista pentru istorie, arheologie și filologie, Ateneul român, Vieața nouă, Viața socială. Pentru scurt timp, a fost redactor la Convorbiri literare. S-a remarcat prin campania dusă pentru reorganizarea teatrelor naționale și a conservatoarelor de muzică și artă dramatică. A susținut necesitatea ca scriitorii și artiștii să fie sprijiniți de către stat. 

1864 – Legea instrucțiunii publice

Comisia de la Focșani a lucrat, încă din iunie 1859, la elaborarea unui proiect de unificare a legislațiilor celor două principate. În iulie 1860 a apărut primul Proiect de lege organică pentru instrucția publică în Principatele Unite, urmat în octombrie 1860 de un altul, cu același nume, întocmit de Vasile Boerescu. În octombrie 1861, prin decret domnesc s-a creat o comisie mixtă pentru unificarea legilor și a regulamentelor administrative ale Principatelor Unite, Consiliul Superior al Instrucțiunii Publice. Vasile Boerescu a alcătuit un nou proiect de lege, pe care l-a publicat în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucției publice din România. Susținut de ministrul Cultelor și Instrucției, Dimitrie Bolintineanu, însușit în decembrie 1863 de Consiliul de miniștri, trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare și votat cu majoritate zdrobitoare sub titlul Lege asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române, a fost promulgată de Domnul Alexandru Ioan Cuza cu Nr. 1150/25 noiembrie 1864 și publicată în Monitorul la 5/17 decembrie 1864. A fost prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu pentru ambele sexe, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a însemnat o dezvoltare deosebită a învățământului românesc. În 1860 s-a înființat Universitatea din Iași, cea mai veche universitate românească, în 1864 Universitatea din București, tot în vremea lui Cuza, Conservatoarele din Iași și București, școli de belle-arte, școala de silvicultură la Târgu-Neamț, o școală comercială în București și alta în Galați și a sporit mult numărul „gimnaziilor” (școli medii de cultură generală).

1870 – S-a născut Stan Poetaș

5 decembrie 1870, Ulmu, Brăila – 8 ianuarie 1919, Călărașeuca, Basarabia/Republica Moldova

General de armată din timpul primului război mondial, creditat pentru numeroase victorii ale României din timpul războiului. A absolvit școala militară în 1889, la vârsta de 19 ani devenind ofițer. Din acel an a început ascensiunea sa în cariera militară de la gradul de sublocotenent, comandant de pluton, până la gradul de colonel și comandant al Regimentului 40 Infanterie Călugăreni, în 1916, când România a intrat în războiul pentru reîntregire. Între anii 1916–1918 a luptat în Dobrogea, apoi a condus eroic bătălia de la Neajlov–Argeș (Bătălia Bucureștilor). A declanșat un atac furibund la Bălăria și a luat 200 de prizonieri, capturând trei tunuri grele și numeros material de război. Statul Major al diviziei germane 217 s-a refugiat la Ghimpați. În vara anului 1917 la Mărășești, în fruntea Brigăzii 17 Infanterie, a luptat eroic și a realizat în practică deviza: „Nici pe aici nu se trece!” a generalului Eremia Grigorescu. În luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz armatele austro-germane au fost oprite. Din cauza atacurilor bandelor de soldați proveniți din Armata Rusă aflată în descompunere, precum și a incursiunilor grupărilor comuniste ale Rusiei Sovietice care activau în Ucraina, conducerea României a fost nevoită să folosească armata pentru a apăra populația Basarabiei. În anul 1918, sosind la Drochia și mai apoi la Hotin, generalul Stan Poetaș a organizat unitățile militare în așa fel încât să nu fie atacate prin surprindere de bandele bolșevice. Situația era foarte complicată. Râul Nistru era înghețat și unitățile teroriste treceau liber în Basarabia. În timpul inspectării trupelor sale din zona satului Călărașeuca a fost împușcat din spate de către o bandă bolșevică. A fost omorât, iar cadavrul batjocorit. „I-a fost dat să moară, lovit de un glonț mișel, tras din spate, acestui erou legendar al armatei române, care la Topraisar, Neajlov și la Mărășești, înfruntase de atâtea ori moartea în față, în cele mai dramatice momente ale războiului nostru” [Constantin Kirițescu].

1882 – S-a născut Natalia Negru

5 decembrie 1882, Buciumeni, Galați – 2 septembrie 1962, Tecuci

Profesoară, poetă, prozatoare și traducătoare, membră fondatoare al Societății Scriitorilor Români. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie, secția Filosofie–Istorie, a Universității din București (1901–1907), având profesori ca Mihai Dragomirescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Ovid Densușianu, Pompiliu Eliade, Simion Mehedinți, Ion Bianu, Titu Maiorescu, etc. În 1904 s-a căsătorit cu Șt.O. Iosif, având împreună o fiică. La 2 septembrie 1909 a fost înființată Societatea Scriitorilor Români, Natalia și St. O. Iosif făcând parte dintre inițiatori și fiind membri fondatori, împreună cu Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel și alții. În anul 1913, a fost aleasă în comitetul de conducere al Societății Scriitorilor Români. În anul 1911, a divorțat de Șt.O. Iosif și s-a căsătorit cu Dimitrie Anghel (prieten și colaborator al lui Șt.O Iosif). Lucrări publicate: O primăvară. Cântece, Helianta. Două vieți stinse, Legenda. Poem dramatic, Amazoana, Femeia prin veacuri, Și iată, mă gândesc la voi… 

1883 – S-a născut Gheorghe Spacu

5 decembrie 1883, Iași – 23 iulie 1955, București

Chimist, membru titular (din 1936) al Academiei Române. În 1906 s-a licențiat la facultatea de Științe a Universității din Iași. După specializări la Viena și Berlin, a revenit în țară, unde a avut o prodigioasă carieră didactică la Universitatea din Cluj, la Catedra de Chimie Anorganică și Analitică și apoi la Universitatea din București la Catedra de Chimie Anorganică, unde a pus bazele unor laboratoare destinate studiului combinațiilor complexe. În 1916 a obținut titlul de Doctor în Chimie cu mențiunea cu distincție pentru lucrarea Combinații complexe de fier-Feramine. Prin cercetările desfășurate în perioada 1907–1955, profesorul Spacu și colaboratorii săi au sintetizat aproximativ 1.000 de combinații complexe noi, fiind considerat creatorul școlii românești de chimie coordinativă. A făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinații anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului etc.

1887 – A intrat în vigoare prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare și artistice

Convenția internațională pentru protecția operelor literare și artistice, adoptată la Berna în 9/21 septembrie 1886, a fost ratificată în România, intrând în vigoare la 5/17 decembrie 1887.

1902 – S-a născut Nicolae Veniaș

5 decembrie 1902, Iași – 11 iunie 1978, București

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Arte Iași. În 1965, a debutat în filmul Amintiri din copilărie, în rolul David Creangă din Pipirig. A fost actor la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași timp de peste patru decenii, între anii 1925–1967. Printre rolurile interpretate de el sunt de menționat: Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul, dr. Rank din Nora de Henrik Ibsen, Marin Miroiu din Steaua fără nume de Mihail Sebastian sau Eben din Patima de sub ulmi de Eugene O’Neill. A jucat în câteva filme: Amintiri din copilărie, Mihai Viteazul, Ciprian Porumbescu, Frații Jderi, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, Pe aici nu se trece. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.IV (1967).

Frații Jderi (1974) • Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Geo Barton, Iurie Darie, Emanoil Petruț, Florin Piersic, Nicolae Veniaș, Carmen Stănescu, Draga Olteanu-Matei, Jean Constantin, Colea Răutu, Gheorghe Dinică, Puiu Călinescu etc.

1905 – A apărut revista literară Ramuri

Revista a fost înființată din inițiativa a doi adolescenți entuziaști, Constantin Șaban Făgețel și Dumitru Tomescu, la acea dată încă elevi ai liceului Traian din Turnu Severin, primul număr apărând în Craiova, la 5 decembrie 1905, ca revistă literară lunară. A apărut până în 1947. Din 1908 apariția a devenit bilunară, iar din 1910 săptămânală. Revista a apărut pînă la 10 decembrie 1914, dată la care s-a unit cu revista Drum drept, nume sub care a apărut între 1 ianuarie 1915–15 iulie 1917, sub conducerea lui Nicolae Iorga. Din 1 august 1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

1910 – Relații diplomatice România – Luxemburg

Relațiile diplomatice dintre România și Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legație. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legația la Bruxelles, s-au succedat în această funcție personalități ale vieții diplomatice, printre care Henri Catargi, Gheorghe Grigorcea, Dimitrie I. Ghika.

1918 – Masacrul de la Târgu Lăpuș

Lăpușenii și cei din satele zonei, îmbrăcați în haine de sărbătoare, s-au adunat în Piața centrală a orașului, unde era convocată o mare Adunare Populară, să asculte mesajul venit de la Marea Adunare de la Alba Iulia. Domnea o atmosferă de sărbătoare și veselie. În timp ce oamenii se adunau în piață, se ținea ședință în școala confesională românească. Erau prezenți mai toți delegații la Alba Iulia. Participanții la adunare au fost mitraliați de soldații unguri din detașamentul 39 Debrețin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost 69 de morți și 140 au fost răniți. Se povestește și că alte câteva zeci de persoane au fost salvate pentru că s-au refugiat în casa primarului maghiar, aflată în apropierea locului tragediei.

1918 – S-a născut Alexandru Bidirel

5 decembrie 1918, Stupca/Ciprian Porumbescu, Suceava – 12 iulie 1985, Suceava

Rapsod popular instrumentist, virtuoz al viorii din Bucovina. Provenit dintr-o familie de lăutari din sudul Bucovinei cu vechi tradiții muzicale, și-a lăsat amprenta asupra tezaurului folcloric bucovinean prin modalitățile sale de exprimare. Bidirel, „ultimul lăutar al Bucovinei”, s-a impus astfel în tradițiile violonistice populare, dezvoltând o manieră de interpretare inedită, apropiată de interpretarea cultă, fără însă a denatura creația populară. S-a remarcat și prin introducerea unor elemente noi de interpretare, împrumutate din practica altor stiluri muzicale, precum cele de café-concert sau de muzică clasică. 25 de piese cântate la vioară alături de către cobzarul Ilie Bolea, au fost înregistrate de către folcloristul Constantin Brăiloiu în 1934. Anul 1974, când a înregistrat la Electrecord, alături de orchestra Ansamblului de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava 20 de melodii, poate fi considerat punctul culminant al carierei sale.

Alexandru Bidirel – Doina de la Capul Codrului

1929 – S-a născut Constantin Voicu

5 decembrie 1929, Brașov – 13 noiembrie 2015, Sibiu

Teolog și om de știință, arhidiacon, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie din țară. A studiat la Institutul Teologic Universitar din București (1948–1952), în anul 1975 a obținut titlul de Doctor în Teologie. A primit o bursă, pentru a urma cursuri de specializare, la Facultățile de Teologie Protestantă din Geneva și Neuchâtel (1977–1978). Din 1952 a fost bibliotecar la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, fiind hirotonit diacon. A parcurs toate treptele carierei universitare: lector la catedra de Patrologie, conferențiar, iar în anul următor, profesor titular (1976) și pro-rector. În anul 1976 i s-a acordat rangul de arhidiacon, a fost ales rector al prestigioasei instituții de învățământ teologic universitar din Sibiu. În această demnitate s-a afirmat cu responsabilitate, ostenind cu mult curaj și fără odihnă timp de 13 ani (1979–1992). În pofida asprelor dispoziții ale regimului totalitar de atunci, primea la institut monahi și monahii, dar și absolvenți de liceu, nu doar absolvenți de seminar. În același timp organiza cursurile de îndrumare pastorală și misionară a preoților, inițiate de Patriarhul Justinian Marina. A organizat, ca profesor și decan, noi facultăți de teologie la Alba Iulia și la Oradea. Pentru activitatea sa didactică, științifică și administrativă, a fost distins cu Crucea patriarhală de către Patriarhii: Justinian Marina (1976), Justin Moisescu (1982), Teoctist Arăpașu (1988 și 2001). Pe lângă alte numeroase titluri academice onorifice, a primit și înalte distincții de stat, precum Ordinul Meritul cultural în grad de ofițer (2004).

1930 – S-a născut Vladimir Curbet

5 decembrie 1930, Susleni, Orhei, România/Moldova – 8 decembrie 2017, Chișinău, Moldova

Coregraf, etnograf și folclorist, publicist și profesor din Republica Moldova. A absolvit școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău în 1966. Din 1957 a fost pedagog-repetitor, apoi conducător artistic și prim-maestru de balet al Ansamblului academic de Stat de dansuri populare Joc (1957–2017). A montat peste 50 de dansuri populare moldovenești păstrând specificul național al mișcărilor și maniera autohtonă a interpretării: Jocul ferarilor, Brîul, Bătuta, Sîrba, Voiniceasca, Haiduceasca, Hora fetelor, Mărunțica, Crăițele, Moldoveneasca, Țărăneasca, Răzășeasca, Hora mare etc., având realizări remarcabile precum: Călușarii, Nunta moldovenească, Mărțișor, suita Bucuria, Suita din Bugeac, Suita din Carpați, duetele La izvor, La vie. A primit titlul de laureat (medalia de aur) al Festivalului mondial al tineretului și studenților Moscova 1957 pentru Jocul ferarilor și Sîrba. A montat dansuri moldovenești în colective prestigioase din Bulgaria, România, Iugoslavia. A participat în calitate de membru al juriului la diferite festivaluri de artă în Bulgaria și Germania. A contribuit la coregrafia filmelor Măria sa Hora, Poienile roșii, Nuntă la Malinovca. A înregistrat numeroase melodii și texte de cântece populare moldovenești, a publicat articole, studii și cărți referitoare la specificul, originea, istoria și maniera de interpretare a dansului moldovenesc popular. Este autorul cărților: La vatra horelor, Promotori ai artei populare, Tot cu cîntecul mă mîngîi, Așa-i jocul pe la noi și La gura unei peșteri de comori, colectând peste 6.000 de cântece și melodii de joc populare. A primit titlul Artist al poporului din URSS (1981), Ordinul Drapelul Roșu de Muncă și Ordinul Prietenia popoarelor.

Moldoveneasca – Ansamblul JOC în Piața Marii Adunări Naționale Chișinău (Ziua Biruinței, 9 mai 2018)

1938 – Banca pentru industrializarea și valorificarea produselor agricole

Institutul Național de Credit Agricol, societate anonimă, a luat ființă în anul 1937, având sediul central în București. Prin Legea din 5 decembrie 1938, Institutul Național de Credit Agricol s-a transformat în Banca pentru industrializarea și valorificarea produselor agricole (BINAG), cu scopul „de a finanța exploatările agricole de orice fel, operațiunile de valorificarea produselor agricole și de industrializarea lor”. Se acordau credite pentru producția și valorificarea produselor pe proprietățile agricole mai mari de 5 ha.

1938 – S-a născut Grigore Constantinescu

5 decembrie 1938, București – 21 ianuarie 2020

Muzicolog, critic muzical și profesor universitar. A absolvit Conservatorul din București în 1962, după care a urmat cursuri de specializare în perfecționare dirijorală cu Igor Markevitch la Monte-Carlo, muzicologie și critică la Seminarul ”Bartók” din Budapesta și teorie și istoria muzicii la Seminarul internațional de muzică din Weimar. A devenit Doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca în 1976. A fost redactor la Editura Muzicală, redactor-șef de rubrică la revista Muzica, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București, a fost președintele Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”, membru fondator al Fundației Remember Enescu, Fundației Bianca, Fundației Ionel Perlea, Fundației Române de Chitară, Fundației Oedip, membru de onoare la Fundația Constantin Silvestri etc. A publicat articole, comunicări științifice, volume de muzicologie și universitare, a produs emisiuni muzicale radio. A fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul de excelență al Uniunii Interpreților pentru 1994, Premiul de excelență al Fundației Remember Enescu 1998, Ordinul Ziariștilor cl.I al Uniunii Ziariștilor Profesioniști 2007, Diploma de onoare a Festivalului Internațional „George Enescu” 2001, titlul de Membru de Onoare al Societății profesorilor de muzică și desen din România 2003, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer, Președinția României 2004, 2008, 2011, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor etc.

1941 – În cel de al doilea război mondial, Marea Britanie a declarat război Finlandei, Ungariei și României

La 30 noiembrie 1941, ministrul SUA la București, F. Günther Mott, a transmis lui Mihai Antonescu o comunicare a guvernului Marii Britanii, care avertiza România să înceteze războiul împotriva URSS până la 5 decembrie, în caz contrar Marea Britanie se va considera în război cu România. România a aflat, din surse americane că Marea Britanie a hotărât, împotriva voinței ei, să facă acest pas, spre a da satisfacție Uniunii Sovietice, de a declara război tuturor statelor care se asociaseră cu Germania la atacul împotriva Rusiei sovietice: Finlanda, Italia, România și Ungaria. În zadar încercase premierul britanic, Winston Churchill să-l convingă pe Stalin că atât în România, cât și în Ungaria se găseau, printre fruntașii politici și militari, mulți prieteni ai englezilor, care, în eventualitatea întoarcerii sorții războiului împotriva Germaniei, aceștia ar impune trecerea țărilor lor de partea Națiunilor Unite. La 5 decembrie, Winston Churchill, șeful guvernului britanic a aprobat declarația de război făcută României. Din partea României, notificarea stării de război s-a făcut la 6 decembrie. Pe rând și dominioanele Marii Britanii au declarat război României: Canada și Noua Zeelandă în 8 decembrie, Australia în 10 decembrie, Uniunea Sud-Africană în 11 decembrie și SUA în anul următor, pe 6 iunie.

1941 – S-a născut Liviu Tudor Samuilă

5 decembrie 1941 – 25 februarie 2013

Jurnalist de radio și televiziune, scriitor, pictor. În 1967 s-a angajat la postul public de radio. Începand cu anul 1979, și-a continuat activitatea în Televiziunea Română, unde a lucrat până după Revoluție. După 40 de ani dedicați jurnalismului, și-a dedicat ultima parte a vieții scrisului și activităților artistice. A semnat prezentările unor expoziții de pictură din țară și străinatate, a pictat, a scris. Ultimul său roman, Nopțile generalului albastru a fost lansat în 2010, acțiunea fiind plasată în regimul comunist.

1947 – S-a născut Ana Ruxandra Ilfoveanu

5 decembrie 1947, Ploiești – 11 august 2020

Pictoriță și desenatoare, cu zeci de expoziții în țară și străinătate; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1977, soția pictorului Sorin Ilfoveanu și mama artiștilor plastici Adrian Ilfoveanu și Nicu Ilfoveanu. În 1968 a absolvit secția Pedagogie a Institutului „Nicolae Grigorescu”, clasa Corneliu Baba. A participat la numeroase expoziții de grup, dar și personale: Galeria Metopa (Pitești, 1976), Galeria Galateea (1982), Galeria Orizont (1987, 1993), Galeria Simeza (1989) și Galeria Apollo (1996, 2006) toate din București, Galeria First (Timișoara, 1997), Galeria Agora (Resița, 1998), Muzeul de Artă Ploiești (2002), Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea (2006), Muzeul de Artă Constanța (2007), Saga Ilfoveanu (împreună cu Sorin Ilfoveanu, Adrian Ilfoveanu și Nicu Ilfoveanu) la Galeria ArtSociety (București, 2009) etc. Are lucrări în colecții din România, Italia, Franța, SUA, Costa-Rica, Cipru, Norvegia.

Ana Ruxandra Ilfoveanu – Fiecare avem un paradis al nostru [sensoarte.ro] 

1949 – S-a născut Mircea Florian

5 decembrie 1949, Satu Mare

Muzician, solist vocal, instrumentist, compozitor și artist multimedia. Și-a început cariera cântând muzică folk, însă mai târziu a abordat și alte genuri – muzică rock, electronică și în principal muzică experimentală. Faptul că a studiat cibernetica la Politehnica Bucureșteană l-a făcut să activeze inclusiv în muzica electronică și să realizeze diverse instalații multimedia. De-a lungul activității sale, a înființat mai multe formații-concept: Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania.

Mircea Florian – Galben de iubire tăiat

1950 – A încetat din viață Gheorghe Nicolau (19 august 1886, Pufești, Vrancea – 5 decembrie 1950, București)

Inginer, om de știință; ministru; membru titular al Academiei de Științe din România; membru titular al Academiei Române

1951 – S-a născut Miki Alexandrescu

Dan Alexandrescu; 5 decembrie 1951, București – 13 martie 2020, Le Chesnay, Île-de-France, Franța

Jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1. A fost fiul lui Emilian Alexandrescu, unul dintre fondatorii școlii de șoferi și motocicliști amatori din București. În 1973 a absolvit Academia de Studii Economice. Până în anul 1981, a făcut parte din echipa Dacia participând la diverse curse din campionatul european. În 1981 s-a stabilit în Franța. A devenit corespondent pe teme de automobilism pentru ziare din Japonia, SUA, Canada, Taiwan, Italia și Anglia. După doi ani, s-a concentrat pe cursele de Formula 1. A debutat în post de comentator în 1990 pentru Televiziunea Română, apoi a lucrat pentru ProTV, pentru raliurile de Formula 1. Spre finalul vieții, a fost comentator pentru Eurosport.

1955 – S-a născut Dumitru Găleșanu

5 decembrie 1955, Potlogeni–Tia Mare, Olt

Poet postmodern, jurist. A urmat Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, profilul Științe juridice, specializarea Drept (1981–1986), apoi Cursuri postuniversitare de perfecționare în Drept civil-comercial, Masterat cu specializarea Instituții de Drept Privat Român. A fost magistrat-judecător la Secția mixtă a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, apoi la Secția I civilă a Tribunalului Vâlcea, publicând studii și articole în aria ocupațională juridică. În poezie, a debutat editorial cu volumul lirico-filosofic Emoții în multivers/Emotions into multiverse (2010). Din anul 2012 și-a publicat creațiile literare în reviste de artă și cultură, precum: New York Magazin și Gracious Light/Lumină Lină (New York), Armonii Culturale (Adjud), Noua Provincia Corvina (Hunedoara), Destine Literare (Montréal), Il Convivio și Cultura e Prospettive (Castiglione di Sicilia), Banchetul (Petroșani), Vatra veche (Târgu Mureș), Romanian Global News (București) etc. A fost membru al Societății Literare „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea și este membru al Asociației Culturale Euterpe din Jesi-Ancona, Italia și al Academiei Internaționale Il Convivio, Italia. A publicat volume ca: Pe corzile luminii/Sulle stringhe di luce, Addéndum, Tratat pentru nemurire/Trattato per l’immortalità, Poetică metafizică/Poetica metafisica, Luminile omului etc.

1957 – S-a născut Ghighi Bejan

5 decembrie 1957, Târgoviște

Arhitect, grafician și umorist. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București. A lucrat în management și relații publice. A fost fondatorul biroului de arhitectură și design MB Studio (1994), membru al grupului umoristic Divertis, membru al Ordinului Arhitecților din România, al Asociației Arhitecților de Interior și al AC Divertis. Începând cu anul 2000, se ocupă cu cultivarea sfeclei de zahăr.

DIVERTIS – Despre Prostie

1965 – S-a născut Vasile Baghiu

5 decembrie 1965, Borlești, Neamț

Poet, prozator și eseist. A debutat în presă cu poeme, în 1983, în revista Ateneu și în revista Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a absolvit în 1984. A frecventat Cenaclul Bacovia, a publicat câteva poeme în revistele Amfiteatru, Familia. A lucrat ca asistent medical la Sanatoriul de tuberculoză Bisericani din Munții Neamțului, într-un laborator de toxicologie, un cabinet privat de cardiologie și un serviciu de promovarea sănătății, experiențe care i-au influențat scrisul. S-a mutat la Piatra-Neamț, a publicat poeme și articole și susține periodic rubrici de critică literară și eseuri. A debutat editorial în 1994, cu volumul de poezie Gustul înstrăinării. Aparține generației nouăzeciste și este cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept și manifest care propune o direcție nouă în poezie și despărțirea de paradigma postmodernistă. Alte scrieri: Rătăcirile doamnei Bovary, Maniera, Ospiciul, Fericire sub limite.

1966 – Aderarea României la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare

România a aderat la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, semnată la Londra în 17 iunie 1960 prin Decretul nr. 773/29 septembrie 1966 privind aderarea Republicii Socialiste România la Convenția internationala pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960, și denunțarea Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 10 iunie 1948, publicat în Buletinul Oficial nr. 77/7 decembrie 1966.

1966 – A încetat din viață N.N. Condeescu (Nicolae N. Condeescu; 19 octombrie 1904, București – 5 decembrie 1966, București)

Istoric literar, scriitor, profesor și inspector al învățământului secundar; profesor la Facultatea de Filologie a Universității din București, decan al Facultății de Limbi Romanice și Clasice, prorector

1967 – S-a născut Bogdan Stelea

5 decembrie 1967, București

Fotbalist care a jucat în postul de portar și antrenor. A jucat la Dinamo București (cu care a câștigat campionatul național: 1989–1990 și 1991–1992 și Cupa României 2005), RCD Mallorca, Standard Liege, Rapid București (Cupa României 2002), Steaua București (campionatul național: 1995–1996 și 2001–2002) etc. și pentru echipa națională de fotbal a României (1988–2005) în 91 de meciuri și a participat la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1990, 1994 și 1998. A fost antrenor secund la echipa națională și principal la Astra Giurgiu și Viitorul Constanța.

1972 – S-a născut Ovidiu Stîngă

5 decembrie 1972, Craiova

Fost fotbalist care a jucat în postul de mijlocaș central. Și-a început cariera la Universitatea Craiova, fiind pe atunci unul dintre cei mai buni fotbaliști din campionatul intern. A mai jucat la PSV Eindhoven, Dinamo București, revenind la Universitatea Craiova. S-a retras din activitatea de fotbalist în 2006 după ce a demisionat din funcția de antrenor-jucător la Universitatea Craiova. A jucat pentru Echipa națională de fotbal a României (1993–1998) în 24 de meciuri, participând la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1994 și 1998. În noiembrie 2007 a devenit manager sportiv la Universitatea Craiova. A pregătit o grupă de juniori a clubului PSV Eindhoven, a fost antrenor principal al echipei naționale U18 a României (2010–2012) și la UTA Arad. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv cl.III (2008).

1972 – A încetat din viață Raluca Ripan (27 iunie 1894, Iași – 5 decembrie 1972, Cluj-Napoca)

Chimistă; cercetător științific al Facultății de Științe a Universității din Iași; deputat în Marea Adunare Națională; membră titulară a Academiei Române

1973 – S-a născut Ciprian Vălcan

5 decembrie 1973, Arad

Eseist și filosof, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 2000), membru al Pen Club (din 2014). A absolvit Facultatea de Filosofie la Timișoara, fiind apoi bursier al École Normale Supérieure din Paris și bursier al guvernului francez în perioada 2001–2004. A obținut licența și masteratul în Filosofie la Sorbona. A devenit Doctor în Filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002), Doctor în Filologie al Universității de Vest din Timișoara (2005) și Doctor în Istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). A fost preparator, asistent, lector, conferenţiar, profesor universitar (2009–2020) în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Tibiscus din Timişoara, iar din 2020 este profesor al Facultății de Științe Umaniste și Sociale a Universității „Aurel Vlaicu” din Arad. A fost membru al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în Științe Umane (ARCHES), al Institutului de studii comparate central și est-europene A Treia Europă etc. Din opera sa: Studii de patristică și filosofie medievală, Filosofia pe înțelesul centaurilor, Elogiul bîlbîielii, Cioran, un aventurier nemișcat.

1974 – S-a născut Sorin Leoveanu

5 decembrie 1974, Craiova

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Artă Teatrală Târgu-Mureș, secția Actorie, clasa Cornel Popescu în 1998, Studii Aprofundate Actorie cu Florin Zamfirescu la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (2002–2003). În 2008 a devenit Doctor în Arta Actorului la aceeași universitate. Joacă pe scenă la Teatrul Național Craiova din 1999. A interpretat până în prezent peste 20 de roluri importante din dramaturgia românească și universală, între care Iason, Lopahin, Petrucchio, Hlestakov, Beppo, Leonce etc., dar a stralucit în rolul Hamlet, sub îndrumarea regizorului Florin Mugur, la Teatrul Național din Cluj. Filme: Tertium non datur, Undeva la Palilula, Quod Erat Demonstrandum, Box. A fost distins cu: Premiul AICT pentru Cel mai bun actor, acordat pentru Hamlet și Hlestakov (2001), Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor în rol secundar pentru Porfiri din Crimă și pedeapsă (2007) și pentru rolul Lucio din spectacolul Măsură pentru Măsură (2009), Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal pentru Caligula (2012), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2016) etc.

Q.E.D. (2013; Trailler)

1974 – A încetat din viață Zaharia Stancu (5 octombrie 1902, Salcia, Teleorman – 5 decembrie 1974, București)

Scriitor, poet, romancier, director de teatru, jurnalist și publicist; distins cu Premiul Herder; membru titular al Academiei Române

1976 – S-a născut Tiberiu Agoston

5 decembrie, 1976, Onești

Fost atlet, specializat la proba de săritură cu prăjina. Moștenind talentul sportiv de la părinții săi – Mihai (gimnast) și Nicoleta (handbalistă), Tiberiu Agoston deține peste 20 titluri naționale la diferite categorii dar și recordul național la săritură cu prăjina – 5,61m în sală (Toulouse, Franța, 5 martie 2001) și 5,50m în aer liber (Pierre Benite, Franța, 13 iunie 2003 și Daegu, Coreea de Sud, 28 august 2003) A cucerit medalia de bronz la Campionatele Mondiale Universitare Daegu 2003. Până în prezent, niciun alt atlet român nu a reușit să-i doboare recordul. S-a retras din activitate în 2009, în prezent fiind antrenor la CSM București și profesor la Liceul Francez „Anna de Noailles” din București. Din 2007 este inițiatorul unor demonstrații de săritură cu prăjina în spațiu neconvențional pentru a promova sportul în rândul tinerilor, în diferite locații din țară: peluza Teatrului Național, Bulevadul Kiseleff, parcarea Carrefour Băneasa, plaja din Eforie, Parcul Mogoșoaia).

1979 – S-a născut Cristina Vărzaru

Cristina Georgiana Vărzaru; 5 decembrie 1979, Corabia, Olt

Fostă jucătoare de handbal și fostă căpitan a echipei naționale de handbal feminin a României. A debutat la Clubul Sportiv Școlar Corabia, ca junioare, iar ca senioare la Oltchim Rm. Vâlcea (cu care a câștigat trei titluri de campioană a României–1999, 2000, 2002, Cupa României–1999, 2000, 2002), după care a jucat la Rapid CFR București (cu care a câștigat un titlu de campioană a României–2003, Cupa României–2003), Viborg HK (cu care a câștigat Campionatul Danemarcei–2006, 2008, 2009, 2010, Cupa Danemarcei–2007, 2008, 2009 și Liga Campionilor EHF–2006, 2009, 2010), CSM București (cu care a câștigat două titluri de campioană a României–2015 și 2016, Cupa României–2016, 2017 și Liga Campionilor EHF–2016). În iunie 2022 a fost numită team manager al echipei de handbal feminin CSM București.

1982 – S-a născut Cosmin Perța

5 decembrie 1982, Vișeu de Sus, Maramureș

Poet, prozator, eseist și editor. Absolvent al Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, și-a continuat studiile la Universitatea din București, unde a obținut Masterul în Literatură și titlul de Doctor în Litere cu teza Fantastic în literatura est-europeană. A debutat în 2002 cu placheta Zorovavel, cu o prefață de Victor Cubleșan și un cuvânt al lui Ion Mureșan. Au urmat volumele de versuri Santinela de lut, Cântec pentru Maria, Bătrânul, o divină comedie, Fără titlu, Cântec de leagăn pentru generația mea (Premiul Observator cultural). S-a afirmat și ca prozator cu romanul Întâmplări la marginea lumii, continuând cu volumele de proză Două povestiri, Teofil și Câinele de lemn (Premiul Tânărul prozator al anului 2012), Vizita, În urmă nu mai e nimic, Arșița (Premiul agentiadecarte.ro), Dispariția și volumul pentru copii Anisia și uneltele fermecate. A publicat eseul Introducere în fantasticul de interpretare, monografia Radu G. Țeposu, rafinament și intuiție.

1983 – A încetat din viață Al. Oprea (Alexandru Oprea; 5 iulie 1931, Gorunești–Bălcești, Vâlcea – 5 decembrie 1983, București)

Scriitor, critic și istoric literar; membru al Uniunii Scriitorilor din România

1985 – S-a născut Roxana Lupu

Roxana Gârleanu Lupu; 5 decembrie 1985, București

Actriță de film, televiziune și de teatru. A absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. A obținut doctoratul în Predarea Dramelor, cu teza Triada – personajul, publicul, persoana în 2013. Joacă la Londra, preferând roluri din piesele lui William Shakespeare. Filmografia ei include: Noaptea fricii 2, Hensi 3D: The Making Of, În incinta castelului Windsor (în rolul reginei Elisabeta), Maria, regina României.

Simte frica, dar iubește oricum – Roxana Lupu

1985 – A încetat din viață Mihail Celarianu (30 iulie 1893, București – 5 decembrie 1985)

Poet și romancier; secretar al Uniunii Democrate a Scriitorilor

1987 – A încetat din viață Leonid Dimov (Leonid Mordcovici; 11 ianuarie 1926, Ismail, Basarabia – 5 decembrie 1987, București)

Poet și traducător; unul dintre precursorii postmodernismului românesc; membru marcant al grupului onirist

1990 – A apărut primul număr din cotidianul Curierul Național

Ziar generalist înființat de Adrian Sârbu. Primul număr a apărut la București la 5 decembrie 1990, cu Horia Alexandrescu în funcția de director general. Tema principală a acestei publicații era realitatea economică națională și internațională în aspectele ei sociale și politice.

1998 – S-a născut Nicole Cherry

Nicoleta Janina Ghinea; 5 decembrie 1998, București

Cântăreață de muzică reggae și pop. A visat de mică o carieră muzicală, dar părinții ei s-au convins abia la 9 ani de talentul fetei lor. Nicoleta admite că a muncit foarte mult pentru a atinge performanța în muzică: „Eu mai mult prin muncă mi-am format vocea, nu m-am născut cu ea așa. Două ore de studiu în fiecare zi, minim două ore!„. Înainte de a se lansa, a fost refuzată de multe case de discuri, din motivul că era prea mică… Piesa de debut, Memories a fost un mare succes, obținând titlul de cea mai difuzată piesă la radio.

Nicole Cherry – Ce vrea o femeie

2001 – Ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române

Construit lângă vechea clădire din Calea Victoriei, între 1993–2001, noua clădire, construită după proiectul arhitecților Romeo Belea și Gheorghe Roșu, are o suprafață de circa 16.000 metri pătrați, fiind alcătuită din mai multe corpuri, unul de zece etaje, celelalte de patru etaje, în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul cultural, aproape toate cărțile românești care au fost tipărite din 1508 până în 2000; toate documentele care definesc identitatea noastră istorică și culturală. Aici funcționează săli de lectură, o sală de expoziții, un muzeu, o sală de conferințe cu un sistem performant de digitizare și sonorizare, serviciile de informatizare, de schimb internațional, de bibliografie națională, cataloagele de carte și de periodice etc. În ziua de 5 decembrie 2001 a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu, în Sala de Prezidiu a Academiei Române, cu prezența președintelui și prim-ministrului României. A fost dezvelită o placă inaugurală, mărturie a acestui moment care a deschis o nouă pagină în cronica acestei instituții nationale.

2008 – A încetat din viață Constantin-Ticu Dumitrescu (27 mai 1928, Ciumați, Prahova – 5 decembrie 2008, București)

Om politic, fost deținut politic, fost senator de orientare creștin-democrată (PNȚ-CD), președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, inițiatorul Legii Deconspirării Securității și al Legii Lustrației

2008 – A încetat din viață Anca Parghel (16 septembrie 1957, Câmpulung Moldovenesc – 5 decembrie 2008, Timișoara)

Celebră cântăreață și profesoară universitară de jazz

2013 – În Republica Moldova, limba moldovenească a fost redenumită oficial limba română

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii oficiale a limbii prin Hotărârea nr. 36/5 decembrie 2013. În urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, CCM a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă de stat a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției care, în articolul 13, folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând astfel calea pentru uzul oficial al denumirii de „limba română” în actele oficiale și în administrația de stat.

2017 – A încetat din viață Mihai I al României (25 octombrie 1921, Sinaia – 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția)

Rege al României între 20 iulie 1927–8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940–30 decembrie 1947. Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie, iar funeraliile au avut loc pe 16 decembrie, în București. A fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, lângă soția sa Regina Ana. Autoritățile au declarat trei zile de doliu național în perioada 14–16 decembrie

2017 – A încetat din viață Cristina Nicolau (Cristina Elena Nicolau; 9 august 1977, București – 5 decembrie 2017, București)

Atletă, triplusaltistă, multiplu medaliată național și internațional; deținătoarea recordului național la triplusalt în sală (14,94 m)

2018 – A încetat din viață Eugen Rotaru (Pavel-Eugen Rotaru; 15 august 1941, Rîșcani, Bălți, Basarabia – 5 decembrie 2018, București)

Textier, poet și scenarist; a scris peste 800 de texte pentru muzică ușoară, corală și diverse alte genuri muzicale

 

Ajunul de Moș Nicolae

Celebrat în Belgia, Republica Cehă, Olanda, Polonia, Regatul Unit, România, Slovacia și Ungaria

Este seara așteptată cu emoție de toți copiii, care-și curăță ghetuțele și le așază aproape de ușă sau de fereastră, în așteptarea lui Moș Nicolae. Conform tradiției, cei cuminți primesc de la moș dulciuri, iar cei neascultători, o nuielușă…

Tradiția sosirii lui Moș Nicolae cu daruri pentru copii la început de decembrie, are la origini un personaj care a existat cu adevărat – episcopul Nicolae de Myra, care a trăit în Myra-Lichia, în secolul al IV-lea. Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune față de cei săraci și năpăstuiți, dar și miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinților săi, și-a dăruit întreaga avuție celor nevoiași.

 

#amintirilezilei #istoriaRomaniei #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită