Bătălia De La Șcheia. Tabloul Ștefan Cel Mare și Aprodul Purice De Theodor Aman, 1875 -cover
Amintirile zilei Istoria românilor

6 Martie în istoria românilor

Bătălia de la Șcheia, Dumitru Georgescu-Kiriac, Ernest Maftei, Ben Corlaciu, Margareta Pogonat, Dan Puican, Paul Grigoriu, Gheorghe Turda, George Natsis, Ilinca Goia

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Bătălia de la Șcheia. Tabloul Ștefan cel Mare și Aprodul Purice de Theodor Aman

 

1486 – Bătălia de la Șcheia

Luptă între trupele lui Ștefan cel Mare și forțe ale Imperiului Otoman care înaintau pe valea Siretului spre Suceava, având ca scop instaurarea pe tron a pretendetului Hronoda (Hroiot), un fiu al lui Petru Aron. În prima parte a bătăliei, oștile lui Ștefan au fost învinse: „a bătut Petru Hronoda pe Ștefan voievod și a câștigat lupta și Ștefan voievod a căzut de pe cal și a zăcut printre morți de dimineață până la prânz. Atunci a venit călare un boier, cu numele Purice, care a recunoscut pe Ștefan voievod.

1486 Șcheia. Ștefan Cel Mare și Aprodul Purice. Litografie De I. Naghel
Ștefan cel Mare și Aprodul Purice. Litografie de I. Naghel

Atunci a scos pe voievod de acolo, de și-a adunat oastea lui, și a trimis la Petru voievod pe un boier, anume Pântece, care s-a supus lui Petru voievod și l-a scos afară din bătălie, după ce l-a convins că de acum câștigase bătălia. Și cu ceata lui au tăiat capul lui Petru voievod și au adus capul lui Ștefan voievod. Astfel, a rămas Ștefan voievod stăpân în țară, cu ajutorul lui Dumnezeu”. (Cronicile slavo-române). Fapte care au inspirat poemul Aprodul Purice a lui Negruzzi și pictura Ștefan cel Mare și Aprodul Purice de Theodor Aman. Aceasta a fost ultima confruntare dintre Ștefan cel Mare și turci.

1837 – Bisericile din stânga Nistrului au fost scoase din subordinea eparhiei Chișinăului și Hotinului

Eparhia Chișinăului și Hotinului a fost înființată după anexarea Basarabiei de Imperiul Rus prin Ordinul nr. 3.220/25 septembrie 1813, în componența sa intrând părți din eparhiile Proilaviei, Hușilor, Iașilor și Rădăuților, care până la acel moment depindeau canonic de Mitropolia Moldovei, la care s-au mai adăugat și bisericile dintre Nistru și Bug, cuprinzând în total 812 biserici. În 1837 arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului i-a fost retras teritoriul canonic din stânga Nistrului, care a fost inclus în Eparhia Odessei și Hersonului, de curând organizată.

1866 – S-a născut Dumitru Georgescu-Kiriac

6/18 martie 1866, București – 8 ianuarie 1928, Viena

Compozitor, profesor, dirijor de cor și folclorist, unul dintre precursorii școlii moderne de compoziție în România. 1866-1928 Dumitru Georgescu-kiriacA studiat mai întâi la Conservatorul din București (1880–1885), apoi la Conservatorul de la Paris și la Schola cantorum din Paris (1892–1897). A fost totodată licențiat al Facultății de Drept din București. Activitatea sa de dirijor de cor a început la Capela română din Paris (1894–1899). După reîntoarcerea în țară, a pus bazele Societățiile corale Carmen, al cărei dirijor a fost timp de aproape trei decenii (1900–1928), în același timp dirijând și corul bisericii Sf. Spiridon-Nou și ansamblul coral al Conservatorului bucureștean. A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români (1920), activând în favoarea înființării arhivei de folclor a societății. Orientarea muzicii corale și vocale a lui D.G. Kiriac este legată de valorificarea folclorului: Am umblat pădurile, Codrule, codruțule, Hai, hai murgule, hai, Îngerul a strigat, Axionul Învierii.

Dumitru Georgescu-Kiriac – Morarul • Corul Universității de Arte „George Enescu” Iași, Dirijor: George Dumitriu

1892 – A încetat din viață Mișu Popp (19 martie 1827 – 6 martie 1892)

Pictor; reprezentant al academismului românesc; s-a remarcat în domeniul portretisticii și al picturii bisericești.

1897 – Legea repausului în zilele de duminică și sărbători

Conform acestei legi, repausul era acordat o jumătate de zi, duminică dimineață, și 14 sărbători pe an. În cazul întreprinderilor industriale, Camera de Comerț trebuia să decidă excepțiile. Legea a fost propusă de premierul de atunci al României, Vasile Lascăr, și susținută de primarul Capitalei, Barbu Ștefănescu Delavrancea: „[…] muncitorii nu-și pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori și întorcându-se acasă noaptea, târziu”.

1900 – S-a născut Gheorghe Cantacuzino

6 martie 1900, București – 21 septembrie 1977, București

Arheolog specializat în neolitic și epoca romană, membru titular (din 1970) al Academiei române. A urmat Facultatea de Drept a Universității București (1917–1921) și Facultatea de Litere, secția Istorie și Filologie clasică la aceeași universitate (1919–1924). 1900-1977 Gheorghe Cantacuzino ArheologA susținut Doctoratul la Facultatea de Litere a Universității București, cu teza Câteva corpuri barbare din armata romană de la Augustus la Gallienus (1927). A fost conferențiar provizoriu, conferențiar la Facultatea de Litere, Universitatea București, catedra Instituții și antichități grecești, referent științific, cercetător și cercetător științific principal la Institutul de Arheologie București. A efectuat cercetări pe șantierele de la Histria, Căscioarele, Cernica, Potlogi, castrul roman de la Băneasa (Teleorman). După 1950 s-a preocupat mai ales de problemele feudalismului tîrziu de pe teritoriul orașului București și din alte cîteva obiective, iar din 1960 s-a dedicat studierii sistematice a necropolei neolitice de la Cernica.

1920 – S-a născut Ion Apostol Popescu

6 martie 1920, Scăueni–Berislăvesti, Vâlcea – 23 ianuarie 1984, Gherla, Cluj

Poet, folclorist și critic literar. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie Sibiu-Cluj (1943–1947), obținând licența cu Magna cum Laude la Lucian Blaga, cu disertația 1920-1984 Ion Apostol PopescuOrizonturi mioritice în creația lui Constantin Brâncuși, ulterior și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. După absolvire, a fost profesor la Gherla și conferențiar universitar la Târgu Mureș. A debutat cu poezii, articole literare și despre folclor în Zorile Romanaților (1935), iar debutul editorial a fost cu studiul Literatura ardeleană nouă (1945). Primul volum de poezii: Iubiri, a fost urmat de Flaut pentru o frumoasă, De vorbă cu Marco Polo, Trec printre oameni. A colaborat la Albina, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea, Gândirea, Steaua, Tribuna, Familia, Vatra etc.

1920 – S-a născut Ernest Maftei

6 martie 1920, Prăjești, Bacău – 19 octombrie 2006, București

Actor de teatru și film, epigramist. Ca elev la școala normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. A fost membru al Mișcării Legionare, desemnat responsabil pe 4 județe, la doar 21 de ani (1941). În momentul în care a primit ordin de la București să ridice 136 de evrei suspectați de activități comuniste și subversive, el i-a preluat pe toți cei din listă și i-a ascuns la Prăjești, unde i-a angajat la cariera de piatră care aparținea tatălui său. În urma acestei acțiuni, tatăl său a fost arestat mai târziu și încarcerat. 1920-2006 Ernest MafteiA fost judecat de către comuniști de mai multe ori însă a fost achitat tot timpul din cauza intervențiilor evreilor salvați de el și care au depus mărturii pentru a-l ajuta. A studiat vioara la Academia de Artă Dramatică din Iași și a debutat ca actor în rolul unui bancher, în perioada studenției, în piesa Zece milionari la Teatrul Muncă și lumină, o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Debutul cinematografic l-a avut în filmul Răsună valea. A participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 apărând în fața demonstranților cu un steag fără stemă și a rămas în stradă până la finalizarea evenimentelor. A participat la protestele din iunie și a fost bătut și lăsat inconștient pe malul Dâmboviței fiind salvat ulterior de un trecător. A devenit unul dintre monștrii sacri ai filmului românesc și unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu și alți actori, a înființat Uniunea Cineaștilor din România (UCIN). A apărut în peste 70 de filme.

Dumbrava minunată (1980) • Diana Muscă, Ernest Maftei, Elena Drăgoi, Florina Cercel, Matei Alexandru etc.

1924 – S-a născut Ben Corlaciu

Benedict Corlaciu; 6 martie 1924, Galați – 15 iunie 1981, Paris

Poet, prozator și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor de la 22 de ani (1946). A absolvit Facultatea de Litere și Facultatea de Filosofie la Universitatea din București (1947). A fost redactor la revista Flacăra, membru al grupării de pe lângă revista Albatros, alături de Geo Dumitrescu și Dinu Pillat. 1924-1981 Ben Corlaciu PoetA scris o poezie anticalofilă, cu tentă anarhistă: Tavernale (1941, debut editorial), Pelerinul serilor, Manifest liric, (1945, Premiul Editurii Forum), Moartea lângă cer, Arcul biologic etc. Proza de inspirație autobiografică se remarcă prin poza damnării și exprimarea revoltei sociale: Moartea lângă cer, Candidatul, Pâinea păcii, Cazul doctor Udrea, Baritina, Strigoaica și casa nebună. După venirea comuniștilor la putere, a intrat într-un con de umbră și a fost scos din Uniunea Scriitorilor, unde însă a fost reprimit în ’65. În 1975 s-a stabilit în Franța, unde i-a fost extrem de greu. În 1976 a făcut greva foamei pentru ca autoritățile române să permită plecarea din țară a soției și copilulului. În cele din urmă, cu ajutorul prietenilor de acolo a început să scrie la Le Figaro, a publicat Tout espoir sera puni; d’un écrivain roumain à Paris. A avut două emisiuni la Europa Liberă, dar după aceste emisiuni, a fost urmărit de securitate, în ’81 fiind împușcat într-un metrou parizian.

1930 – Premiera filmului documentar Viața unui oraș

Premiera a avut loc, la cinematograful Capitol din București. Filmul Viața unui oraș, reintitulat ulterior Viața începe mâine 1930 Premiera Viața Unui Oraș Jean Mihaila fost realizat de regizorul Jean Mihail, pe un scenariu de Eugen Relgis, cu Geo Maican în rolul principal, filmul a marcat începutul carierei de documentarist a regizorului. „Viața unui oraș – exact viața capitalei – este cel mai reușit moment de tehnică românească de până acum. Sunt minunate priveliști, capete de expresie, scene amuzante, care dovedesc că domnii J. Mihail și T. Posmantir au făcut mari progrese în ultimul timp, că au ieșit din faza dibuirilor” [Camil Petrescu].

1933 – S-a născut Margareta Pogonat

Margareta Pogonat-Caliopi; 6 martie 1933, Iași – 11 mai 2014, București

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959, la clasa Alexandru Finți, 1933-2014 Margareta Pogonatdupă care și-a făcut debutul în spectacolul de teatru Două lozuri, în care a jucat împreună cu Grigore Vasiliu Birlic. A desfășurat o bogată activitate teatrală la Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul „Nottara” dar și cinematografică. A debutat în 1957 în Pasărea furtunii, regia Dinu Negreanu. A primit Premiul ACIN de interpretare în 1972 pentru Drum în penumbră (regia Lucian Bratu) și în 1973 pentru Zestrea (regia Letiția Popa) și Dragostea începe vineri (regia Virgil Calotescu). După 1990 a predat actoria la două facultăți particulare, „Spiru Haret” și Universitatea Ecologică.

Drum în penumbră (1972) •  Margareta Pogonat, Cornel Coman, Ileana Stana Ionescu, Carmen Galin, Hamdi Cerchez etc.

1933 – S-a născut Dan Puican

6 martie 1933, Oltenița – 14 august 2021, Sâmbăta de Sus, Brașov

Actor și regizor notabil pentru activitatea sa în domeniul teatrului radiofonic. A absolvit în 1956 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, făcând parte din „Promoția de Aur” a teatrului românesc, fiind coleg, printre alții, cu George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Draga Olteanu și Victor Rebengiuc. 1933-2021 Dan PuicanA debutat ca actor, în anul 1956, pe scena Teatrului din Baia Mare, apoi la Brașov, unde a fost și actor și asistent de regie, iar în 1964 s-a stabilit regizor la Radiodifuziunea Română, pentru următorii 50 de ani. A fost căsătorit cu actrița Stela Popescu. A lucrat cu cei mai mari actori ai României, fiind regizorul a peste 1.000 de piese de teatru radiodifuzate, printre care: integrala Anton Cehov (în perioada 1980–1985), integrala Ion Luca Caragiale, Mizantropul și Școala nevestelor de Molière, Hangița, Casa cea nouă, O întâmplare ciudată de Goldoni, Neguțătorul din Veneția, Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, Maria Stuart, Wilhelm Tell de Schiller, Candide, Maior Barbara de George Bernard Shaw, Castelul pălărierului de A.J. Cronin, Capul de rățoi de George Ciprian, Mioara de Camil Petrescu etc. A mai regizat peste 100 de basme pentru copii, peste 150 de emisiuni de divertisment și „unde vesele”, fluxuri de 3 sau 6 ore pentru programele difuzate de Revelion, în fiecare an din 1965 până în 1996 inclusiv. Cariera sa strălucită a fost onorată cu premii și distincții: Premiul UNITER pentru cele mai bune spectacole radiofonice (Patima Roșie de Mihail Sorbul, 1994; Circul a plecat, leii au rămas, 1998 și Caviar, vodkă și bye-bye, 1999), Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer (2003).

Henriette Yvonne Stahl – Lena Teatru radiofonic • Regia artistică Dan Puican, Cu: Carmen Galin, Tamara Buciuceanu, Ica Matache, Ștefan Mihăilescu Brăila, Cella Dima, Margareta Pogonat, Luminița Gheorghiu, Mitică Popescu, Ovidiu Schumacher etc.

1934 – S-a născut Dim Rachici

Dimitrie Rachici; 6 martie 1934, Călugăreni, Arad – 1 februarie 1999, București

Poet și prozator. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1963). A fost redactor principal la revista Tribuna școlii. A debutat în ziarul Flacăra roșie din Arad (1952) și editorial cu volumul de versuri Între mare și cer (1964). A făcut parte din cenaclul „Alexandru Sahia” din Arad. A colaborat la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Orizont, Tribuna, Viața Românească etc. Alte volume de poezii: Târlici, Absolvo te, Căldura pământului, Într-un auz de floare, Teritoriul unui surâs, Apropierea planurilor, Contaminarea de ireal, Instanța retinei, Rana de argint etc.

1939 – Guvernul Miron Cristea (3) și-a încheiat mandatul

Consiliu de miniștri de uniune națională, prezidat de patriarhul 1939 Miron CristeaMiron Cristea, care a guvernat între 1 februarie 1939–6 martie 1939, succedând guvernelor Miron Cristea (1): 10 februarie 1938–30 martie 1938 și Miron Cristea (2): 30 martie 1938–1 februarie 1939. În toată această perioadă, regele Carol al II-lea a instaurat regimul monarhiei autoritare; a fost decretată starea de asediu și cenzura pe întreg cuprinsul țării; adoptarea Constituției din 27 februarie 1938; dizolvarea asociațiilor, grupărilor și partidelor politice; Reforma administrativă din 1938 (s-au înființat 10 ținuturi); asasinarea lui C.Z. Codreanu; înființarea Frontului Renașterii Naționale (FRN) ca unică organizație politică în stat. Decesul patriarhului Cristea a determinat încheierea madatului guvernului.

1939 – A încetat din viață Miron Cristea (Elie Cristea; 20 iulie 1868 – 6 martie 1939)

Publicist, filolog, teolog; politician cu vederi antisemite, senator, regent; primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; membru de onoare al Academiei Române.

1941 – Premiera operei Alexandru Lăpușneanu de Alexandru Zirra

1941 Opera Alexandru Lăpușneanu. Ilustrație Electrecord
Discul Electrecord al operei Alexandru Lăpușneanu

Premiera operei lui Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești, a avut loc, la Opera Română din București. A fost larg comentată și apreciată extrem de favorabil de personalități importante ale vremii ca Mihail Jora, Emanoil Ciomac, Petru Comarnescu, Alexandru Lascarov-Moldoveanu, Filaret Barbu etc.

Alexandru Zirra – Alexandru Lăpușneanu Aria „Am atâta ură, atâta sete de răzbunare!” • Mugur Bogdan

1942 – S-a născut Ladislau Babocsic

6 martie 1942, Arad

Pictor, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A studiat la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj, la clasa A.C. Ciupe și la Institutul „Nicolae Grigorescu” din București, clasa Alexandru Ciucurencu. A avut expoziții de grup și personale în Arad, Timișoara, Deva, București, în Ungaria, Iugoslavia, Italia.

Biografie ilustrată [Artindex]

1945 – Instaurarea Guvernului Petru Groza

Primul consiliu de miniștri al Frontului Național Democrat și primul dintr-un lung șir de guverne comuniste în România, prezidat de dr. Petru Groza, care a stat la guvernare în perioada 6 martie 1945–30 noiembrie 1946. Sub presiunea militară sovietică, Regele Mihai I l-a însărcinat pe Petru Groza, președintele Frontului Plugarilor, să alcătuiască lista noului guvern (2 martie). În audiențele de la Palat, Maniu și Brătianu s-au opus categoric, afirmând că aducerea la putere a acestui guvern „ar echivala cu o condamnare la moarte a democrației în România”. În cele din urmă, regele a fost obligat să cedeze, iar pe 6 martie a acceptat lista prezentată de Petru Groza. 1945 Instalarea Guvernului Petru GrozaDeși, din cele 18 portofolii ministeriale, PCR avea doar 5 portofolii (ministerele cheie), în realitate, comuniștii erau la conducere, deoarece componența guvernului fusese dictată de la Moscova. În timpul mandatului acestui guvern, au avut loc numeroase evenimente: Reforma agrară din 1945; instituirea Sovrom-urilor; sfârșitul celui de-al doilea război mondial; greva regală; Manifestația anticomunistă din 8 noiembrie 1945; procesul mareșalului Ion Antonescu; Legea electorală din 1946; Alegerile din 19 noiembrie 1946.

1945 – S-a născut Paul Grigoriu

6 martie 1945, Bacău – 3 aprilie 2015, Buciumeni, Dâmbovița

Jurnalist și scriitor, realizator de emisiuni radiofonice. A absolvit Facultatea de Limbi romanice, clasice și orientale la Universitatea București (secția Franceză-Spaniolă). 1945-2015 Paul GrigoriuDin 1969 a lucrat la Radiodifuziunea Română, Redacția emisiunilor pentru străinătate (REPS), secția Franceză. După 1990 a devenit realizator al emisiunii Matinal de la Radio România Actualități. A fost redactor-șef al Programului III (Radio România Tineret), director general adjunct al Radiodifuziunii Române, director general interimar al Societății Române de Radiodifuziune, Director general adjunct (șef al canalelor naționale). A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepție și moderator al cotidianului program Sfertul academic. Cariera jurnalistică a lui Paul Grigoriu a fost marcată de prestațiile estivale de la Radio Vacanța și de radioprograme precum Noapte albastră. A avut și o activitate literară, debutând cu poezie în 1967, în revista Amfiteatru. Prima sa carte apărută a fost Anatomia unei străzi (1992), urmată de Vară franceză (Un romantic la Paris), Moștenirea tinichigiului, Radiografii. 1969–1989, G de la Gugiumeni. Falsă monografie. A primit două importante distincții: Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Național Serviciul Credincios.

Nocturne cu Paul Grigoriu (TVR1)

1948 – A fost înființat Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești

La 6 martie 1948, sub numele Teatrul Muncitoresc, a ridicat pentru prima dată cortina cu piesa Insula Păcii de Evgheni Petrov în regia lui Victor Handoca. 1948 Teatrul Alexandru Davila Din PiteştiTimp de zece luni, Teatrul Muncitoresc a desfășurat o activitate deosebită, astfel că Ministerul Artelor și Informațiilor a avut inițiativa de a-l transforma în Teatru de Stat. Astfel, în vederea unei noi organizări, Teatrul Muncitoresc a fost preluat la 1 ianuarie 1949 de către Centrala Teatrului Poporului, iar la 1 februarie a fost transformat în Teatru de Stat, alcătuind primul colectiv profesionist, format din optsprezece actori. Spectacolul care marca noul început al teatrului piteștean a avut loc la 26 martie 1949, piesa fiind Fiul meu de Gergely Sandor, din distribuția căreia făceau parte nume mari precum Forry Etterlé și Ernest Maftei, Gheorghe Lascu și Gh. Stănescu.

1948 – S-a născut Gheorghe Turda

6 martie 1948, Săpânța, Maramureș

Cântăreț de muzică populară. A studiat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1966–1973). Încă din anii studenției s-a impus ca interpret, prin calitățile deosebite ale timbrului său vocal, bogăția și valoarea repertoriului ales. A interpretat și arii din operă și operetă. După absolvire, a devenit prim solist al ansamblului artistic Rapsodia română, în cadrul căruia a activat până în 1991. A reorganizat ansamblul artistic Ciocârlia, a inițiat o suită de spectacole literar-muzicale, a devenit directorul ansamblului Ciocârlia, cu care a întreprins multe turnee în țară și peste hotare. A colaborat cu majoritatea ansamblurilor artistice din țară, între care: Cindrelul, Junii Sibiului, Ciprian Porumbescu, Mărțișorul, Doina, Tinerimea română, Doina Carpaților, Doina Gorjului, Doina Banatului, Maramureșul, Mara.

Tropotița din Săpânța

1950 – S-a născut Adrian Frățilă

6 martie 1950, Pocruia–Tismana Gorj

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1997. Locuiește în Târgu Jiu. A debutat cu o poezie în Gazeta Gorjului, în mai 1970. 1950 Adrian FrăţilăA colaborat la Amfiteatru, Luceafărul, Ramuri, Pentru Patrie, Flacăra, Columna, Gorjeanul, Oglinda literară, Vitralii, Povestea vorbei, Scrisul Românesc, Unu, Convorbiri literare, Argeș, Viața Românească etc. A debutat editorial cu volumul Echinocțiul de fiecare zi în 1978. Au urmat cărțile: Vânător înzăpezit, La arat văzduhul (Premiul special al Atelierului național de poezie «Serile la Brădiceni», 2013), Restanțier la primul meu mileniu (Premiul „Marin Sorescu” acordat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Oltenia, 2011), Scrisoare generației următoare, Dodikai (Premiul pentru excelență, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Oltenia, 2017), Balade și versuri pentru copii: Carte pentru învățat alfabetul minunat, Șmecherici. A primit Premiul pentru poezie, acordat de revista Luceafărul (1978).

1957 – A încetat din viață Constantin Rădulescu-Motru (3/15 februarie 1868 – 6 martie 1957)

Filosof, psiholog, pedagog, dramaturg, director de teatru, om politic; membru titular și președinte (1938–1941) al Academiei Române.

1958 – S-a născut George Natsis

6 martie 1958, București

Compozitor, pianist și orchestrator, membru al Big Band-ului Radio. A absolvit Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția Pian, în 1981. 1958 George NatsisA semnat orchestrații, aranjamente și direcția muzicală pentru emisiuni de televiziune, a fost aranjorul multor albume ale unor artiști consacrați, a compus muzica de generic pentru emisiuni TV: Ora 1 a venit (Tele 7 abc), Muzica e viata mea (Romania 1), Festivalul international Cerbul de aur și muzica de film pentru pelicula Divorț din dragoste (regia A. Blaier). În prezent, îl vedem în cadrul show-ului Vocea României, unde asigură, alături de echipa sa, orchestrația pentru piesele prezentate în concurs.

Pink Floyd – Money • Concert Pop Goes Jazz, Teatrul ACT

1968 – S-a născut Bodo

Bogdan Mihai Marin; 6 martie 1968, București

Este membru fondator și solist al formației Pro Consul, prima trupă din România care a câștigat trofeul Cerbul de aur, cu piesa Cerul. Trupa Pro Consul s-a înființat în 1999 și a lansat mai multe hituri, cel mai cunoscut fiind De la ruși. Bodo și gașca lui au spectacole atât în țară, cât și în străinătate, iar de multe ori au fost solicitați să cânte și în biserici.

Zbor

1969 – S-a născut Ilinca Goia

6 martie 1969, București

Actriță de teatru, televiziune, voce și film. A absolvit Academia de Teatru și Film „I.L. Caragiale” din București în 1992, 1969 Ilinca Goiaa urmat un stagiu de pregătire la Universitatea și Teatrul Old Globe din San Diego (SUA), primind ulterior o bursă de studii la Academia Americană de Music-Hall și Artă Dramatică (AMDA) din New York, unde a absolvit în 1996. A fost membră a trupei de teatru studențesc Podul, condusă de profesorul Cătălin Naum. Bogata sa experiență profesională cuprinde spectacole în teatre de repertoriu din San Diego – Civic Light Opera, Repertory Theatre și București: Teatrul „Nottara”, Teatrul Român-American „Eugene O’Neill” și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, sub semnătura unor importanți regizori. Are o importantă carieră în cinematografie: Rochia albă de dantelă, Craii de Curtea Veche, The Vampire Journals, Triunghiul Morții, Lacrimi de iubire, Om sărac, om bogat, Poziția copilului, Three Way Week etc. De asemenea, biografia profesională a actriței cuprinde și o bogată activitate cinematografică de televiziune.

Șarpele (1996) • Claudiu Bleonț, Gheorghe Dinică, Mitică Popescu, Ilinca Goia, Mircea Rusu etc.

1981 – S-a născut Teodor Dună

6 martie 1981, Tâncăbești, Ilfov

1981 Teodor Dună PoetPoet contemporan. A absolvit Facultatea de Litere a Universității București. A debutat în revista Poesis (2000) și a publicat versuri în: Luceafărul, România literară, Viața românească, Steaua, Ziua literară, Cultura, Vatra, Dilemateca, Cuvântul, Wespennest (traducerea de Nora Iuga), Manuskripte (traducerea de Ernest Wichner), Balkani, Alora, la bien cercada, Langage et créativité etc. A debutat în anul 2002 cu volumul Trenul de treieșunu februarie. Alte scrieri: Catafazii, De-a viul, Obiecte umane.

1986 – A încetat din viață Alexandru Rally (Alexandru Traian Rally; 7 septembrie 1897 – 6 martie 1986)

Poet și traducător din poezia franceză; a elaborat o importantă bibliografie franco-română, în colaborare cu soția sa, Getta Elena Rally.

1989 – A încetat din viață Vasile Netea (1 februarie 1912 – 6 martie 1989)

Scriitor, istoric, cercetător al istoriei Transilvaniei.

1991 – A încetat din viață Ion Pavel (Ionel S. Pavel; 14/27 martie 1897 – 6 martie 1991)

Medic diabetolog; profesor la Clinica de Boli de Nutriție și Diabet din cadrul Spitalului Cantacuzino; membru titular al Academiei Române; membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris.

1991 – A încetat din viață Ion Lăncrănjan (13 august, 1928 – 6 martie, 1991)

Scriitor și om politic; deputat în Marea Adunare Națională.

1993 – Convenția privind cooperarea în domeniile culturii, învățământului, științei și informațiilor în zona Mării Negre

A fost semnată, la Istanbul, la 6 martie 1993, de reprezentanții statelor participante la convenție: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Federația Rusă, România, Turcia și Ucraina, urmând a intra în vigoare la 13 martie 1995.

1994 – A încetat din viață Hamdi Cerchez (4 mai 1941 – 6 martie 1994)

Actor de comedie român de origine turcă sau tătară.

2002 – A încetat din viață Dinu Zarifopol (Constantin Radu Zarifopol; 31 iulie/1 august 1921 – 6 martie 2002)

Scriitor, magistrat.

2010 – A încetat din viață Ioan Drăgan (26 februarie 1930 – 6 martie 2010)

Medic, „părintele” medicinei sportive din România.

2018 – A încetat din viață Lavrente Calinov (16 august 1936 – 6 martie 2018)

Canoist român de etnie lipovean, multiplu laureat internațional.

2020 – A încetat din viață Nicolae Dan Cristescu (17 februarie 1929 – 6 martie 2020)

Matematician, cercetător în domeniul mecanicii solidelor și profesor universitar, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

2020 – A încetat din viață Claudiu Longin Moldoveanu (17 martie 1951 – 6 martie 2020)

Artist restaurator, membru al filialei Artă Plastica Religioasă și Restaurare a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită

1 comentariu la „6 Martie în istoria românilor