Conferința națională de la Sibiu -cover
Amintirile zilei Istoria românilor

7 Aprilie în istoria românilor

Conferința națională Sibiu, Amza Pellea, Nestor Ratesh, Gheorghe Anghel, Mircea Daneliuc, Ion Aldea Teodorovici, Gheorghe Tecuci, Florian Doru Crihană, Laura Bretan

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Conferința națională de la Sibiu

 

1701 – Declarația mitropolitului unit Atanasie Anghel

1701 Atanasie Anghel Mitropolit UnitAtanasie Anghel mitropolit ortodox al Bălgradului (Alba Iulia) a fost primul episcop român unit, oficial. În 1698, a convocat sinodul de unire de la Alba Iulia, dând publicității o Carte de mărturie. Actul unirii cu Biserica Catolică a fost semnat de Atanasie Anghel și de toți membrii Sinodului de la Alba Iulia (38 de protopopi districtuali și de 2.270 de preoți), fiind pecetluit cu sigiliul Mitropoliei Bălgradului. Actul a fost întărit în 1700, tot la Alba Iulia. Pe 7 aprilie 1701, Atanasie Anghel a făcut o declarație prin care nu-l mai recunoștea pe arhiepiscopul Bucureștiului ca superiorul său.

1765 – S-a născut Johann Christian Baumgarten

7 aprilie 1765, Luckau, Niederlausitz – 29 decembrie 1843, Sighișoara

Medic și botanist german stabilit în Transilvania. A fost autor al primului conspect critic al florei din Transilvania și al unui valoros ierbar, păstrat parțial până astăzi, la Cluj. 1765-1843 Johann Christian Baumgarten MedicÎn toamna anului 1794 s-a hotărât să ramână pentru totdeauna în Transilvania, respingând mai multe oferte de a deveni profesor la Universitatea din Leipzig. La Sighișoara a fost profesor de fizică la Școala din Deal, dar cel mai mult a fost apreciat pentru calitățile sale de medic, care l-au făcut cunoscut chiar și peste granițele comitatului Târnava Mare, fiind căutat de nobilmea din părțile mai îndepărtate ale țării. Deoarece era bine plătit de nobilime, își putea permite să trateze săracii fără onorariu și plătea el însuși medicamentele celor ce nu și le puteau permite.

1859 – Conferința de la Paris a reprezentanților Puterilor Garante

În cadrul Conferinței de la Paris (26 martie/7 aprilie–25 august/6 septembrie 1859), alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite a fost recunoscută de jure la 1/13 aprilie 1859 de Franța, Rusia, Marea Britanie, Prusia și Regatul Sardiniei. Austria și Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Recunoașterea dublei alegeri de către Puterile garante și Imperiul Otoman au consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

1863 – Conferința națională de la Sibiu

Între 7/19–11/23 aprilie 1863, a avut loc la Sibiu o Conferință la care a participat un mare număr de reprezentanți ai laicilor și clericilor, în egală măsură ortodocși și uniți, la care fost dezbătute și adoptate revendicările națiunii, care urmau să fie înaintate împăratului: recunoașterea legislativă a egalității națiunii române și confesiunilor sale, introducerea limbii române în viața publică, autonomia Transilvaniei și reanexarea Partium-ului, o nouă împărțire administrativ teritorială, reprezentarea românilor în dietă și în aparatul de conducere proporțional cu obligațiile lor față de stat, înființarea unui tribunal suprem, reprezentarea echitabilă a românilor în dregătoriile cardinale, recunoașterea dreptului lor de coproprietari ai averilor naționale săsești, dotarea bisericilor și școlilor românești, instituirea unei universități comune transilvănene și a unei bănci ipotecare pentru populația rurală. 1863 Conferința Națională SibiuA fost desemnată o delegație de zece persoane, puse sub conducerea episcopului Andrei Șaguna, care să prezinte împăratului Franz Joseph I, la Viena hotărârile conferinței.

 

Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări

Instituită începând din anul 2008.

1881 – A intrat în vigoare Legea asupra streinilor

Prima reglementare în materie de migrație, din istoria statului modern român, publicată în Monitorul Oficial nr. 6/7 aprilie 1881. 1881a Legea Asupra Streinilor PublicatăPrevedea sancțiuni pentru străinii care amenințau siguranța națională sau liniștea publică.

1881 – Guvernul SUA a recunoscut independența de stat a României

Statele Unite au recunoscut existența Regatului României pe 7 aprilie 1881, când însărcinatul cu afaceri Eugene Schuyler a avut o audiență la Regele Carol I și a anunțat că Statele Unite au recunoscut noul Regat. Pe 3 aprilie, secretarul de stat american James G. Blaine îl autorizase pe Schuyler să recunoască România după ce Marile Puteri ale Europei făcuseră același lucru.

1881 – S-a născut Nyárády Erasmus Julius

7 aprilie 1881, Nirașteu/Ungheni, Mureș – 10 iunie 1966, Budapesta

Botanist maghiar din România, membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1948) al Academiei Române. A studiat la Școala Normală din Cluj, unde și‑a dezvoltat pasiunea pentru botanică. Studiile superioare le-a făcut la Institutul Pedagogic din Budapesta, absolvit în 1904. Ca student, a participat la excursii botanice în Munții Tatra și pe coasta Adriaticii, dedicându-se cercetării plantelor, fiind apreciat drept cel mai bun botanist al institutului. 1881b- 1966 Nyárády Erasmus Julius BotanistDupă absolvire, a fost profesor la gimnaziul din Kežmarok, la poalele Munților Tatra, rezultatele cercetărilor sale (1904–1911) fiind concretizate în 15 lucrări științifice și începutul unui ierbar propriu. S-a transferat la gimnaziul din Tg. Mureș, unde a predat timp de 11 ani. A continuat cercetările floristice, publicând în anul 1914 cartea Flora de primăvară și vară din împrejurimile orașului Tg. Mureș. În 1922, a fost solicitat de Alexandru Borza, să ocupe postul de conservator (custode) al colecțiilor botanice din Institutul Botanic Cluj, iar la propunerea botanistului Iuliu Prodan a fost invitat la catedra de botanică de la Academia de Înalte Studii Agronomice din Cluj. A lucrat în paralel la cele două instituții, ani de-a rândul, formându-se o colaborare fructuoasă între cei patru mari botaniști, care au creat „școala botanică Clujană”: Al. Borza, J. Prodan, I. Grințescu și E.J. Nyárády. Sub conducerea lui, Muzeul botanic din Cluj a devenit cel mai mare și mai bine cotat herbar din România, cu plantele cele mai bine determinate.

1889 – Legea privind vânzarea către țărani de pământ din moșiile statului

Publicată la 7/19 aprilie, Legea a permis vânzarea unei suprafețe de peste o jumătate de milion de hectare.

1890 – S-a născut Muza Ghermani-Ciomac

Ecaterina Germani; 7/20 octombrie 1890, Brăila – 22 ianuarie 1970

Pianistă, profesoară universitară. A studiat la Conservatorul din București, la clasa de Pian Ecaterina Ioaniu, apoi la celebrul Conservator din Leipzig, la clasa renumitului pedagog şi pianist Robert Teichmüller. Maestrul o considera și o recomanda drept cea mai talentată elevă a sa din acea perioadă. În paralel, a studiat Contrapunctul şi Fuga cu profesorul Stefan Krehl, precum şi muzica de cameră. A fost colegă cu Mihail Jora, Filip Lazăr, Silvia Apostolescu Căpăţână. În timpul studiilor a obţinut două premii importante: Premiul ”Beethoven” şi premiul ”Helbing”. După absolvire, cu rezultate strălucite, a rămas o vreme în Germania, pentru a continua seria concertelor şi recitalurilor începute în timpul studiilor. Concertele de la Berlin, Dresda, Zwikau şi din nou Leipzig au fost primite cu admiraţie şi entuziasm de public și presă. În 1914 s-a căsătorit cu muzicologul Emanoil Ciomac, cunoscut în timpul studiilor la Leipzig. Debutul bucureştean a avut loc în decembrie 1921, sub bagheta dirijorului George Georgescu, cu Concertul nr. 5 „Imperialul” de Beethoven. A urmat o perioadă de activitate pianistică bogată în țară, cântând sub bagheta maeştrilor George Georgescu, Alfred Alessandescu, Mihail Jora, Vincent D’Indy. A concertat alături de George Enescu, interpretând lucrări ale acestuia (Sonatele pentru vioară şi pian) sau din repertoriul altor compozitori. Din 1921, a fost profesoară la catedra de Pian a Conservatorului Bucureşti, fiind pensionată abuziv în 1949, din motive religioase (era catolică).

1910 – S-a născut Nicolae Alb

7 aprilie 1910, Adrian–Gurghiu, Mureș – 17 ianuarie 1986

Istoric al învățământului din Transilvania si Banat. Și-a Început activitatea ca învățător, iar dupa finalizarea studiilor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, secția Istorie, a fost profesor la Liceul Pedagogic și Liceul Agricol din Blaj. Adevarata sa vocație a fost de cercetător și istoric al învățământului din Ardeal, dar și istoric literar, prin scrieri menite a păstra vie menoria Școlii Ardelene. Cercetările sale în arhivele din Blaj, Sibiu, Brașov și Tg. Mureș și colaborarea în plan științific cu Institutul de Istorie Națională de la Cluj au dus la finalizarea unor lucrări importante: Istoria învățământului românesc din Transilvania până în 1800 (1944, Premiul „Gheorghe Asachi” al Academiei Române), Petru Maior – Scrisori și documente inedite, Istoria școlilor românești din Transilvania între 1800–1867, Un satelit al Școlii Ardelene – St. Neagoe, Istoria învățământului românesc din Transilvania și Banat. Ca publicist a scris studii și articole editate de periodicele blăjene Unirea, Unirea poporului, Cultura creștină și revista Blajul, și alte reviste: Transilvania, Familia, Revista arhivelor, Apullum etc. A fost membru al Societății de Știinte Filologice din România și a activat în cadrul Societății ASTRA.

1913 – A apărut săptămânalul Glasul Basarabiei

Editat la Chișinău, gubernia rusească Basarabia, în perioada 7 aprilie 1913–16 august 1917. Redactor-editor a fost preotul ieșean Gr.D. Constantinescu, profesor de limba română la Școala Eparhială de fete din Chișinău. 1913 Glasul Basarabiei SăptămânalÎn primul număr, Glasul Basarabiei a publicat un articol-program, în care colegiul redacțional a schițat în linii mari tabloul „realității dure și vitrege în care lâncezea românul basarabean” și a formulat eventuale metode și posibilități de ieșire „din acel impas disperat”.

1921 – Relații diplomatice România – Finlanda

Pe 7 aprilie 1921, s-a înființat ambasada României la Helsinki. Primul Ambasador al României la Helsinki, Démetrè Plesnilă și-a prezentat scrisorile de acreditare Președintelui Finlandei, K.J. Ståhlberg.

1922 – Ratificarea Tratatului de la Paris din 28 octombrie 1920

Tratatul prin care se recunoștea suveranitatea României asupra Basarabiei, a fost semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanții Marii Britanii, Franței, Italiei, pe de o parte și ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) și la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaților), când a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

1925 – S-a născut Oltea Ionescu

7 Aprilie 1925, Caransebeș – 28 august 1993, București

Pictoriță, designer costume, regizor artistic. A absolvit Școala de Arte decorative din București. A creat costume pentru filme, colaborând cu regizorii Nicolae Corjos, Sergiu Nicolaescu, Malvina Urșianu, Mircea Daneliuc: Ultimul cartuș, 100 de lei, Tatăl risipitor, Zile fierbinți, Trei zile și trei nopți, Osânda, Orgolii, Pe malul stâng al Dunării albastre.

Trei zile și trei nopți (1976) • Petre Gheorghiu, George Constantin, Ion Caramitru, Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Irina Petrescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Gabriel Oseciuc, Constantin Codrescu etc.

1931 – S-a născut Amza Pellea

7 aprilie 1931, Băilești, Dolj – 12 decembrie 1983, București

Actor de teatru și film. A absolvit în 1956 Institutul de Cinematografie din București, clasa Actorie. A jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul „Nottara”, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s-a impus ca unul dintre marii actori ai scenei românești. 1931-1983 Amza Pellea ActorPe scena craioveană a realizat, în perioada stagiaturii, nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing în Ce înseamnă să fii onest de Oscar Wilde, Vlădica Ilarion în Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Bepe în Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni, Horatio în Hamlet de Shakespeare etc. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat disponibilitățile pentru comedie. A interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor: Decebal sau Mihai Viteazul. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa. A fost director al Teatrului Național Craiova și profesor la IATC. Din filmografie: Tudor, Neamul Șoimăreștilor, Dacii, Mihai Viteazul, Porțile albastre ale orașului, Tată de duminică, Accident, Nea Mărin miliardar.

Imposibila iubire (1983) • Șerban Ionescu, Amza Pellea (în ultimul său film), Tora Vasilescu, Valentin Teodosiu, Irina Petrescu etc.

1933 – S-a născut Nestor Ratesh

1933 Nestor Ratesh Jurnalist

Nathan Stessel/Nestor Rateș; 7 aprilie 1933, Moinești, Bacău

Jurnalist și scriitor american originar din România. A urmat Facultatea de Filosofie la Universitatea din București. A fost redactor la Agerpres și, din 1973, în departamentul românesc al postului de Radio Europa Liberă (în redacțiile din Washington și München), fiind de două ori directorul departamentului românesc, la München și Praga, apoi consilier pentru politici editoriale ale directorului general la Europa Liberă. După pensionare a fost un an consultant principal al președintelui posturilor de radio Europa Liberă/Libertatea.

1934 – Ultima lege de conversiune a datoriilor agricole

Legea nr. 33/7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane, publicată în Monitorul Oficial nr. 83/7 aprilie 1934, preciza: „Datoriile debitorilor se reduc cu 50 la sută din cuantumul lor stabilit. Datoriile astfel reduse, se vor plăti în 34 rate trimestriale, care vor cuprinde și o dobînda de 3 la sută pe an, plătibile la fiecare 15 Mai și 15 Noemvrie ale fiecărui an, scadența primei rate fiind la 15 Noemvrie 1934”.

1936 – Federația Română de Handbal

După ce, în anul 1933 handbalul a intrat alaturi de Volei și Baschet în Federația Română de Volei, Baschet și Handbal, în seara zilei de 7 aprilie 1936 a avut loc ședința de constituire a Federației Române de Handbal (FRH) – desprinzându-se astfel de FRBVH și devenind independentă, având la conducere pe marele arbitru și jucător al acelor vremuri, Emil Drăgan.

1936 – S-a născut Laza Cnejevici

7 aprilie 1936, Sângeorge, Timiș – 6 decembrie 2015, Timișoara

Interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor și căutător de talente; mare rapsod al cântecului bănățean. S-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbești și bănățene. A învățat să cânte în timpul liceului sârbesc din Timișoara. În 1954 a intrat la Facultatea de Limbi străine a Universității București, însă a renunțat după un trimestru și s-a întors la Timișoara. În același an s-a înființat Ansamblul sârb de cântece și jocuri, unde a fost selectat ca acordeonist. A absolvit Facultatea de Muzică din Timișoara. În anii ’60 a cântat în Ansamblul Zora, iar apoi a devenit instrumentist și solist în Ansamblul Timișul. A susținut turnee în America și Canada alături de Irina Loghin, Dan Spătaru, Stela și Arșinel, Doru Octavian Dumitru, Mirabela Dauer, Oana Sârbu, Silvia Dumitrescu, Horia Moculescu și mulți alții. A compus în 2002 imnul echipei de fotbal Poli Timișoara, Alb-violeții din Banat. A fost profesor la Școala Populară de Artă din Timișoara, de la absolvirea facultății, până în anul 2014, când a ieșit la pensie. A înregistrat zece discuri înainte de 1989, apoi încă opt casete și CD-uri.

Laza Cnejevici – Ana și Maria

1938 – S-a născut Gheorghe I. Anghel

7 aprilie 1938, Cluj

Pictor, sculptor, poet, profesor universitar, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1967. Bunicii săi au venit din Grecia și s-au stabilit în România, părinții săi fiind născuți în România. A urmat Școala Militară de Marină, a luat lecții de desen cu Lola Schmierer Roth, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, cu profesorii Ion Marflic și Catul Bogdan (1951–1956). 1938 Gheorghe I. Anghel PictorA fost profesor la Universitatea Națională de Arte București. În 2005 a devenit Doctor în Arte Vizuale. A avut numeroase expoziții personale la: Muzeul de Artă Galați (1968, 1975, 1986), Galeriile Orizont București (1975), Galeriile de Artă ale Municipiului București (1978), Sala Dalles București (1985), Galeria Kucho Salzburg (1985), Muzeul de Artă din Sofia (1985), Galeria Artexpo de la Teatrul Național București (1991),, Muzeul de Artă Contemporană Galați (1991), Galeria UAP Cluj (1992), Expoziții personale la Roma și Viena (1993), Centrul Cultural Palatele Mogoșoaia (1994, 2003), Muzeul Național de Arta, București (1996), Muzeul de Artă Târgu-Mureș (1998), Galeria Apollo București (1999), Galeria Muzeului Brukenthal Sibiu (1999), Galeria Joella Turku (2000), Muzeul de Artă din Constanța (2001 Pictură și ceramică), Muzeul de Artă al Transilvaniei Cluj (2004). A fost distins cu Premiul Special al Festivalului Internațional de Artă, Piramo, Slovacia (1976), Premiul Triomfo, Italia (1981), Premiul Rafael, Italia (1983), Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1983) Premiul pentru pictură al Uniunii Artiștilor Plastici din România (1985), Marele Premiu al Saloanelor de Artă ale Republicii Moldova (1994), Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România (2001), Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer (2003), Premiul Breauté al Academiei Franceze (2006) etc.

Biografie ilustrată: Anghel I. Gheorghe [Artindex]

1939 – A încetat din viață Gheorghe Longinescu (Ghiță Loghinescu; 12 septembrie 1869 – 7 aprilie 1939)

Chimist, specialist în chimie analitică și fizică; profesor universitar; co-fondator și director al revistei Natura; membru de onoare al Academiei Române.

1941 – A încetat din viață Lazăr Edeleanu (1 septembrie 1862 – 7 aprilie 1941)

Chimist; unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; a descoperit și sintezat „benzedrina” (numită, mai târziu, amfetamină).

1945 – S-a născut Mircea Daneliuc

7 aprilie 1943, Hotin, Basarabia/Ucraina

Actor, dramaturg, prozator și cineast. A urmat Facultatea de Filologie, la secția de Limbǎ Francezǎ a Universitǎții din Iași și, mai târziu, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, Secția de Regie Film, pe care a absolvit-o în 1969. 1943 Mircea Daneliuc RegizorA debutat cu filmul Cursa (1975), pentru care a primit premiul de debut din partea ACIN și care a participat la festivaluri internaționale de film la Belgrad, New Delhi, Cairo, Moscova, Barcelona. Au urmat: Ediție specială (1977, premiul ACIN pentru regie), Proba de microfon (1988, Marele Premiu ACIN), Vânǎtoarea de Vulpi, Croaziera, Glissando (1984, Marele Premiu ACIN), Iacob (1988, Marele Premiu ACIN), A 11-a poruncă (1991, Marele Premiu UCIN), Tusea și junghiul (1992, Premiul special al juriului la UCIN), Patul conjugal (1993, Marele Premiu UCIN), Această lehamite, Senatorul Melcilor, Sistemul nervos (2005, premiul Anno Uno in Italia), Legiunea străină, Marilena, Cele ce plutesc etc. A scris scenariile pentru 19 dintre filmele pe care le-a regizat și a jucat ca actor în câteva dintre ele. Printre cărțile sale se numără Pisica ruptă (premiul ASPRO, Cea mai bună carte a anului 1997), Marilena și câteva voluptăți, Apa din cizme, Strigoii fără țară, Petru și Pavel, Ora Lanti (premiul de proză al revistei Ateneu), Spălări pe cap

Sistemul nervos / The nervous system (2005) • Rodica Tapalagă, Cecilia Bârbora, Valentin Teodosiu, Camelia Zorlescu, Dorel Vișan, Mitică Popescu etc.

1947 – S-a născut Petru Poantă

7 aprilie 1947, Cerișor–Lelese, Hunedoara – 7 septembrie 2013, Cluj-Napoca

Critic literar și eseist. Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970), a făcut parte din gruparea Echinox, fiind membru fondator al revistei. 1947-2013 Petru Poantă CriticDupă terminarea facultății, a fost redactor la revista Steaua, consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură al județului Cluj, director la Centrul Creației Populare, director al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Cluj. A debutat în revista Tribuna (1966) cu o traducere din Georg Trakl, iar cu cronică literară în Echinox (1968). A debutat aditorial cu volumul Modalități lirice contemporane în 1974, bine primit de critica literară. Din scrierile sale: Radiografii (2 vol.), George Coșbuc, poetul, Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar etc.

1951 – S-a născut Ana Bantoș

7 aprilie 1951, Chișinău, URSS/Moldova

Critic și istoric literar din Republica Moldova. A studiat la Facultatea de Filologie 1951 Ana Bantoș Critica Universității de Stat din Chișinău, pe care a absolvit-o în 1973 și a devenit în 1998 Doctor în Filologie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sub coordonarea academicianului Constantin Ciopraga. Este realizatoare de emisiuni la Radio România Chișinău, cu o contribuție importantă în promovarea culturii, limbii și spiritualității românești în Moldova. A publicat peste 200 de studii și articole, printre cele mai relevante publicații fiind Reabilitatea autenticului, Deschidere spre universalism. Este căsătorită cu editorul Alexandru Bantoș.

1952 – S-a născut Nichita Danilov

7 aprilie 1952, Climăuți–Mușenița, Suceava

Poet, scriitor, publicist și politician, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iași. 1952 Nichita Danilov PoetA lucrat în Iași ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor la Convorbiri literare, redactor șef la Kitej-Grad, șef departament cultură la Monitorul de Iași, director la Teatrul de copii și tineret Luceafărul, secretar literar la Teatrul Național, director al Casei de Cultură „Mihai Ursachi”. Debutul său literar a avut loc în anul 1979 în paginile revistei Dialog. Poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din SUA, Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia etc., sub semnătura unor traducători de prestigiu. Din volumele sale: Fântâni carteziene (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor), Arlechini la marginea câmpului (1985, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Poezii (1987, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), Deasupra lucrurilor, neantul (1990, Premiul Asociației Scriitorilor din Iași, Premiul revistei Cronica, Premiul revistei Poesis), Nouă variațiuni pentru orgă (1999, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) etc.

1953 – S-a născut Daniel Corbu

7 aprilie 1953, Târgu Neamț

Poet și eseist. A studiat la Facultatea de Limba și Literatura română a Universității București, secția Română-Franceză. 1953 Daniel Corbu EseistÎncepând cu 1984, a inițiat și organizat prin Casa de cultură din Tîrgu Neamț, unde era instructor de teatru și poezie, Colocviile Naționale de Poezie de la Târgu Neamț. Este directorul fondator al revistei de experiment literar Feed Back și organizează, începând cu 2006, Festivalul Internațional de Neoavangardă, iar din 2009, Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru”. A tradus pentru reviste literare, precum și în volume, din prestigioși scriitori ai lumii: Emil Cioran, Roland Barthes, Alphonse Daudet, Prospere Mérimée, Paul Valéry, Edmond Jabès, Henri Michaux, Odysseas Elytis, Jorge Luis Borges, Jacques Le Goff etc.

1954 – S-a născut Ion Aldea-Teodorovici

7 aprilie 1954, Leova, RSS Moldovenească/R. Moldova – 29/30 octombrie 1992, Coșereni, Ialomița

Compozitor și cântăreț din Republica Moldova. A studiat clarinetul la Școala de Muzică „Eugeniu Coca” din Chișinău și saxofonul la Școala medie de muzică din Tiraspol. A fost membru în formația de muzică ușoară Contemporanul, condusă de Mihai Dolgan, fiind instrumentist, compozitor și solist. 1954-1992 Ion Aldea TeodoroviciÎn 1981 a devenit student la Facultatea de Compoziție și Pedagogie a Conservatorului „G. Musicescu” din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1988. Tot atunci s-a căsătorit cu Doina Marin, duetul Doina și Ion fiind lansat la o seară de creație a poetului Grigore Vieru. Între 1982–1992, cuplul Aldea-Teodorovici, fiind respins la Radio și Televiziune, a făcut turnee în satele Moldovei. A înființat formația Telefon, apoi DIATE, a lucrat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, a scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii, pentru filme, pentru spectacole dramatice, muzică sacră. În 1989 i s-a conferit titlul onorific Artist Emerit din Moldova. Împreună cu soția sa, a militat pentru re-unirea Basarabiei cu România, pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Aldea-Teodorovici sunt primii care în anii ’90 au cântat despre limba română și Eminescu.

Doina și Ion Aldea Teodorovici – Eminescu

1954 – S-a născut Gheorghe Tecuci

7 aprilie 1954, București

Inginer informatician, membru titular (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Automatică a Institutului Politehnic București (1974–1979; șef de promoție pe țară). În 1988 a obținut două titluri de doctor – în iulie, Doctor în Informatică, la Universitatea Paris-Sud, iar în decembrie, Doctor Inginer în Calculatoare, la Institutul Politehnic din București (IPB). 1954b Gheorghe Tecuci InginerA lucrat la Institutul de Cercetări în Informatică din București, efectuând cercetări în domeniul inteligenței artificiale (1979–1990), iar verile la Laboratorul de Cercetări în Informatică al Universității Paris-Sud. Din 1990, s-a alăturat ”George Mason” University (Fairfax, Virginia, SUA), unde, în doar șase ani, a parcurs toate gradele profesorale: Assistant Professor, Associate Professor, Professor, din 1996. Aici a fondat, în 1995, Learning Agents Laboratory (din 2004, Learning Agents Center), pe care îl conduce și în prezent. A fost director al Centrului de Cercetări Avansate în Învățarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural și Modelarea Conceptuală al Academiei Române (1994–1999). A publicat peste 200 de lucrări științifice, contribuind la dezvoltarea unor direcții de cercetare noi în inteligența artificială, precum: învățarea multistrategică (Multistrategy Learning, Morgan Kaufmann, în colaborare); integrarea învățării automate și a achiziției de cunoștințe (Machine Learning and Knowledge Acquisition: Integrated Approaches, în colaborare) și agenții instruibili (Building Intelligent Agents: An Apprenticeship Multistrategy Learning Theory, Methodology, Tool and Case Studies).

1955 – Acord româno-iugoslav probleme hidrotehnice de frontieră

Acordul între RP Română și RPF Iugoslavia privind problemele hidrotehnice de pe sistemele hidrotehnice și cursurile de apă de pe frontieră sau întretăiate de frontieră de stat a fost semnat la București și a fost ratificat prin Decretul nr. 242/17 iunie 1955.

1956 – S-a născut Constanța Adriana Mesteș

7 aprilie 1956, Timișoara – august 2020, București

Soprană, solistă a Operei Naționale Române din Timișoara. A absolvit în anul 1975, Liceul de Arte „Ion Vidu” din Timișoara, secția Canto, fiind angajată, în același an, mai întâi în Corul Operei timișorene, apoi solistă, abordând rolurile solistice din operele și operetele din repertoriu timp de șase stagiuni. A urmat cursurile secției de Canto ale Conservatorului „George Enescu” din Iași, pe care l-a absolvit în anul 1986, sub îndrumarea baritonului Visarion Huțu. Din toamna aceluiași an, s-a angajat la Opera Națională Română din Iași, scenă pe care a debutat încă din studenție, în Răpire din Serai de Wolfgang Amadeus Mozart. A interpretat cu succes de public, cele mai dificile roluri solistice din genuri diferite din repertoriul Operei din Iași: Violetta din Traviata, Gilda din Rigoletto, Oscar din Bal mascat, Fenena din Nabucco, Lucia din Lucia di Lammermoor, Hanna Glavary din opereta Văduva veselă, Rosalinda din opereta Liliacul etc., colaborând cu nume sonore ale scenelor lirice naționale și internaționale. A fost invitată să colaboreze cu numeroase opere și filarmonici din țară: București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Brașov etc. Pe scenele internaționale a debutat cu rolul Gilda din Rigoletto la Opera Națională din Sofia, Bulgaria, urmate de Violetta din Traviata, la Festivalul Internațional de la Plevna, Bulgaria și din nou rolul Gilda, la Varna. A participat la o serie de concursuri internaționale, specializate pe lied, oratoriu și operă, cum ar fi: „Johann Sebastian Bach” 1981, „Robert Schumann” 1985, Concursul Internațional de la Sofia 1988 și Concursul Internațional al tinerilor cântăreți de operă, fiind cotată cea mai bună soprană pentru interpretarea unui repertoriu întins de lied și oratoriu.

1958 – S-a născut Florian Doru Crihană

7 aprilie 1958, Galați

Grafician, unul dintre cei mai populari ilustratori satirici europeni. Absolvent al Facultății de Arhitectură navală și Inginerie mecanică al Universității Galați, a intrat în lumea artei în 1985, renunțând la ocupația de inginer, desenând primele caricaturi, pe care le-a expus în instituții din România și le-a publicat în ziare și reviste. În 30 de ani de activitate, a câștigat 80 de premii internaționale, între care Medalii de aur și Grand Prix-uri în concursurile de caricatură și a fost premiat cu diferite distincții de onoare în România și în străinătate. 1958 Pictor Florian Doru CrihanăA susținut peste 60 de expoziții pesonale, dintre care cele mai cunoscute sunt cele tematice, multe purtând nume de orașe: Veneția, La Tour Eiffel, Bruges, Legnica, Titanic, Berna, Strasbourg, Sacile, Value of Poverty, Don Quijote de la Mancha, Galați, Pordenone, Potsdam, La Réole. Lucrările sale au fost apreciate de colecționarul german Dieter Burkamp, care i-a oferit un contract. În această colaborare, care durat 20 de ani, lucrările sale au fost expuse în două expoziții internaționale majore retrospective: Karikatur – Europaische Kunstler der Gegenwar (Wilhelm-Busch-Museum, Hanovra, Germania 1991) și Spuren des Don Quijote (Muzeul de Artă Modernă, Goslar, Germania 2005) alături de artiști celebri în lume.

Biografie ilustrată: Florian Doru Crihană [site personal]

1959-2017 George Ovidiu Marciuc Pictor

1959 – S-a născut Ovidiu Marciuc

George Ovidiu Marciuc; 7 aprilie 1959, Rădăuți, Suceava – 30 ianuarie 2017, Bacău

Pictor și grafician, profesor. A fost absolvent al Academiei de Arte Frumoase din București, promoția 1984. A fost și profesor la Colegiul Național de Artă „George Apostu” din Bacău.

Marciuc este un perfecționist, mereu în cursa cu el însuși, cu dorința de a fi performant în funcție de criteriile autoimpuse. Crede în legitatea lucrurilor, în reguli, ordine, în motivații solide” [Carmen Mihalache].

Galerie pictură: George Ovidiu Marciuc [Filiala Bacău a UAP]

1967 – A încetat din viață George Giuglea (29 ianuarie 1884 – 7 aprilie 1967)

Lingvist specializat în lexicologie, etimologie și toponimie; membru corespondent al Academiei Române.

1968 – A încetat din viață George Ciprian (Gheorghe Pană Constantin; 7 iunie 1883 – 7 aprilie 1968)

Dramaturg, prozator, actor și om de teatru; considerat un precursor al teatrului absurd.

1973 – A încetat din viață H. Dj. Siruni (Hagop Djololian Siruni; 6/18 aprilie 1890 – 7 aprilie 1973)

Jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător; român de origine armeană.

1984 – S-a născut Nimeni Altu’

Adrian Voicu; 7 aprilie 1984

Cântăreț de rap. În clasa a patra a scris primul său text rap, pe care i l-a recitat mamei sale. Doi ani mai târziu avea piese întregi scrise și activa într-o trupă rap alături de câțiva prieteni din școala generală. În anul 1999 a format alături de 1OARECARE trupa ULTIMA FAZĂ. Cu banii pentru manuale școlare au plătit primele ore la studio BOX pentru a lucra la primul album. Nimeni Altu ‘ a continuat solo din 2001.

nvmnd X Nimeni Altu’ – Poteca

1987 – A încetat din viață Alexandru Bîlciurescu (13 decembrie 1901 – 7aprilie 1987)

Jurist, scriitor și publicist, autor a peste 30 volume de proză, romane, eseuri.

1990 Ion Ilici Iliescu

1990 – Prima Conferință Națională a FSN

A avut loc la București în perioada 7–8 aprilie. Ion Iliescu a fost ales președinte al partidului și a fost desemnat drept candidat al formațiunii la alegerile prezidențiale. Considerând că noua putere după revoluția din decembrie mima democrația și nu se făcuse decât rotație a fostei nomenclaturi, decizia conferinței a declanșat fenomenul Piața Universității.

1990 – S-a născut Sorana Cîrstea

7 aprilie 1990, București

Jucătoare de tenis. A început să joace tenis de la 4 ani. În august 2009, era cel mai bine clasată jucătoare de tenis română, pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles. 1990 Sorana Cîrstea TeniswomanÎn august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), a ajuns pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA anual. La dublu, cea mai înaltă poziție în clasament a fost locul 35 (9 martie 2009). Cele mai mari realizări ale sale: sferturi de finală la Openul Franței din 2009 și finala Cupei Rogers din 2013. De-a lungul carierei sale, a învins 13 jucătoare din Top 10: Jelena Janković, Anna Chakvetadze, Caroline Wozniacki, Francesca Schiavone, Sam Stosur, Vera Zvonareva, Marion Bartoli, Angelique Kerber, Petra Kvitová, Li Na, Sara Errani, Karolína Plíšková, Caroline Garcia și Arina Sabalenka. A fost antrenată de Marius Comănescu și Andrei Cociașu, în prezent de Thomas Johansson (din 2022). Poziția actuală: Nr. 22 (12 februarie 2024) la simplu.

1990 – A încetat din viață Sterian Munteanu (6 august 1918 – 7 aprilie 1990)

Silvicultor, profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române.

1992 – S-a născut Andreea Acatrinei

Andreea Roxana Acatrinei; 7 aprilie 1992, Brașov

Gimnastă de talie mondială, medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Sportiv cl.III cu 2 barete (2008).

1994 – A încetat din viață Ștefan Dobay (26 septembrie 1909, Dumbrăvița, Timiș – 7 aprilie 1994, Târgu Mureș)

Jucător internațional de fotbal și antrenor; nume de legendă a fotbalului românesc

1999 – Regizorul Andrei Șerban a primit Premiul de Excelență în Cultura Românească

1999 Andrei Șerban RegizorFundația Națională pentru Arte și Științe împreună cu Academia Română i-a acordat regizorului Andrei Șerban noul fondat Premiu pentru excelență în cultura română.

Tot în 1999, Andrei Șerban a primit Premiul ”Elliot Norton” pentru excelență susținută, de la Boston Theatre Critics Association și, de la Societatea regizorilor de scenă și coregrafilor, a primit prestigiosul Premiu ”George Abbott”, onorând artiștii care au avut un impact major asupra teatrului în secolul XX.

2002 – S-a născut Laura Bretan

7 aprilie 2002, Chicago, Illinois, SUA

Cântăreață de classical crossover româno-americană. A început să cânte de la 4 ani, învățând de la mama ei, Rahela Bretan, originară din Hațeg. S-a remarcat datorită vocii sale, pe plan național și internațional, a urcat pe scene din Statele Unite, Germania, Italia, Spania, Canada, Anglia, Belgia, Emiratele Arabe Unite, Elveția, Vatican și în România. A devenit un fenomen în SUA, unde fost invitată și intervievată la posturi importante de televiziune: NBC, CBS, CNN, WLS-TV, WGN, WCIU-TV, Today’s Show etc. A cântat cu David Foster, Il Volo, Andre Rieu, Ethan Bortnick, Matteo Bocelli (fiul lui Andrea Bocelli), Victor Micallef, membru al celebrului grup The Tenors, John McDermott, Stephan Moccio și alături de Steven Tyler (solistul vocal al formației Aerosmith), Jay Leno, Carly Rae Jepsen, Reba McEntire, violinista Caroline Campbell, Paul Anka, Trisha Yearwood, Toto Cutugno, Ricchi e Poveri și Michael Bolton. A apărut în filmul Aria pentru Albrights unde a jucat rolul principal, Anne.

Adagio Muzica: Tomaso Albinoni Aranjament & Pian: Giora Linenberg

 

Ziua Libertății Moldovei

2009 – Protestele de la Chișinău

Protestele de la Chișinău (6–8 aprilie 2009), supranumite Revolta de la Chișinău, reprezintă o serie de manifestații de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, desfășurate pe 5 aprilie, câștigate suspect de comuniști. Dacă în prima zi, Revolta de la Chișinău s-a manifestat pașnic, în 7 aprilie protestul a devenit violent. Peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. 2009a Protestele De La ChişinăuUnii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat, au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția a intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești și au arborat drapelul României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției. În consecință, Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, dar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului. În cursul nopții de 7/8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de studenți sub acuzația de instigare la violențe.

Proteste de solidaritate față de manifestanții din Chișinău au avut loc în Cimișlia, Bălți, Ungheni ș.a., în schimb în unele orașe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acțiunile protestatarilor din 7 aprilie. În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanții din Republica Moldova în București, Iași, Timișoara, Cluj Napoca, Brașov, Constanța, Suceava, Galați, Hunedoara, Valea Jiului și nu numai. Manifestații au avut loc și în fața ambasadei Republicii Moldova din Washington, precum și în Boston în SUA și Londra în Regatul Unit.

2009b Alexandru Darie Regizor

2009 – Alexandru Darie – președinte al Uniunii Teatrelor din Europa

Uniunea Teatrelor din Europa, cu sediul la Paris, a fost fondată de Giorgio Strehler în 1990. Directorul Teatrului „Bulandra” din București, regretatul regizor Alexandru Darie a fost ales președinte al Uniunii Teatrelor din Europa în decembrie 2006 și a fost reales la Wroclaw, Polonia la 7 aprilie 2009.

 

2014 – A încetat din viață Radu Ițcuș (27 iulie 1944 – 7 aprilie 2014)

Actor la Teatrul Național București și Teatrul Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca și de teatru radiofonic și de film.

2017 – A încetat din viață Nicolae-Șerban Tanașoca (3 octombrie 1941– 7 aprilie 2017)

Filolog și istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizației bizantine și al culturilor din Balcani.

2021 – A încetat din viață Dominuț Pădurean (11 iulie 1947 – 7 aprilie 2021)

Profesor universitar; primul autor care a realizat o monografie a Insulei Șerpilor.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită

0 comentarii la „7 Aprilie în istoria românilor

Lasă un răspuns