7 August în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Atacul cămășilor albe în timpul bătăliei de la Mărășești (Fotografie de la Muzeul Militar)

 

1602 – Cetatea Lugoj a fost cucerită de turci

Beylerbeyul de Timișoara, Bektaș, cu ajutorul oștirii anatoliene, a pornit pe Valea Mureșului împotriva lui Basta. Pe 7 august a cucerit Cetatea Lugojului, apoi s-a îndreptat spre Făget, combinând atacul cu tătarii, care au distrus semănăturile și fortificațiile din zonă. A trecut apoi în Transilvania, dar a fost învins de Basta și s-a întors la Timișoara. Acolo se afla și Moise Secuiul, pe care beylerbeyul timișorean îl dorea domn în țara Românească.

1758 – Sfîrșitul domniei lui Scarlat Ghica în Moldova

Scarlat Ghica (1715 – 2 decembrie 1766, București) a domnit în Moldova în perioada 2 martie 1757–7 august 1758. Era fiul lui Grigore II Ghica și fratele lui Matei Ghica. Și-a îndreptat atenția asupra a două probleme: ameliorarea administrației și acordarea de numeroase slujbe boierimii locale și celei de origine grecească. Pentru a obține bani pentru plata sumelor îndatorate la obținerea domniei a urcat dările și a reintrodus văcăritul într-o formă mărită. Au crescut astfel nemulțumirile, Poarta fiind nevoită să-l mute pe tronul Valahiei, după plata unei alte mari sume de bani: un milion de piaștri. A murit ca domnitor, fiind înmormîntat în biserica Sfîntul Spiridon Nou (București).

1758 – Începutul domniei lui Ioan Teodor Callimachi în Moldova

Ioan Teodor Callimachi sau Călmașul (cca. 1690 – 1780) a domnit în Moldova în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761. Era boier de origine moldoveană, feciorul cel mai mare al lui Teodor Călmașul, originar din ținutul Orheiului. A studiat la Liov și a ajuns dragoman la Constantinopol (1741–1751 și 1752–1758) Cunoștea limbile latină, turcă, italiană, greacă și franceză. Ca domn, nu s-a distins de ceilalți domni fanarioți.

1819 – S-a născut Ion Emanoil Florescu

7 august 1819, Râmnicu Vâlcea – 10 mai 1893, Paris

General de armată, om politic, prim-ministru, ministru de Război și ministru de Interne, președinte al Senatului. A studiat la școala militară Saint-Cyr de la Paris. În războiul din Crimeea din 1854, a servit în armata rusă cu gradul de colonel. În cariera sa politică, a fost unul din conducătorii Partidului Conservator. A fost consilier militar atât al Domnului Alexandru Ioan Cuza, cât și al succesorului acestuia, Regele Carol I al României, fiind în același timp militarul care a construit Armata Română timp de optsprezece ani înainte de Războiul de independență. Astfel, sub mandatul său s-au realizat: contopirea școlilor militare de la Iași și București, înființarea Arsenalului Armatei, unificarea regulamentelor de recrutare, a Codului penal militar și a reglementărilor serviciului de garnizoană, elaborarea și aplicarea Legii puterii armate, elaborarea reglementărilor cu privire la funcționarea Statului Major General al Armatei României, unificarea ministerelor de război și a administrației militare din Moldova și Muntenia, înființarea celor trei comandamente (București, Craiova și Iași), elaborarea regulamentelor cavaleriei și de manevră, întrunirea taberei de la Florești și efectuarea primelor manevre de anvergură ale Armatei române etc.

1864 – Primăria București

Deși orașul București este menționat încă de la 1563, organizarea administrației sale a început mult mai târziu. În anul 1830 s-a înființat Sfatul Orășenesc – Administrația Publică Locală de azi, orașul fiind împărțit în cinci zone. Primăria orașului București a fost înființată la 7 august 1864, după modelul francez.

Prin aplicarea noii Legi comunale a Domnului Alexandru Ioan Cuza – prin care Bucureștiul a fost declarat Comuna urbană a județului Ilfov – vechiul sfat orășenesc a fost înlocuit cu un Consiliu comunal, iar în locul Maghistratului s-a instituit Primăria. Practic, fostul președinte al sfatului se numea acum primar și era ales din rândul consilierilor (vechii mădulari ai sfatului orășenesc). Primul primar a fost Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a Domnitorului Cuza. În timpul primului său mandat de primar, morile de apă de pe râul Dâmbovița au fost desființate și a fost proiectat un sistem de canalizare a râului pentru a împiedica inundațiile, constante până la acea dată. A organizat primul corp de pietrari, în vederea pietruirii străzilor Capitalei. În 1865 a înființat, Oficiul de stare civilă și a semnat contractul de cesiune pentru construirea primei linii de cale ferată de pe teritoriul României între București și Giurgiu. În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a dispus începerea lucrărilor de pavare cu gresie și granit a Podului Mogoșoaia (actuala Calea Victoriei, din 1878). Lucrările au fost finalizate în 1872 și a inaugurat în decembrie 1872 prima linie de tramvai tras de cai („tramcar”), care făcea legătura între Gara Târgoviștei (actuala Gară de Nord) și bariera Moșilor.

1866 – Concesionarea construcției căii ferate București–Giurgiu

Prin Decretul domnesc din 1 septembrie 1865, Domnul Alexandru Ioan Cuza a autorizat Ministerul de Interne, Agricultură și Lucrări Publice, să încheie cu John Trevor Barkley și John Staniforth o convenție, „[…] conform proiectului aprobat de Consiliul de miniștri, pentru construirea drumului de fier de la București la Giurgiu, în condițiile conținute în caietul de sarcini statornicit și care face parte întregitoare a convenției”. În mesajul de deschidere a Camerei (5/7 decembrie 1865) Vodă Cuza anunța: „Studiile drumului de fier de la București la Giurgiu în mare parte s-au săvârșit […] întreprinzătorii se pregătesc cu activitate să înceapă lucrările lor și la 2 aprilie viitor se va pune cea dintâi piatră a gării din București […]”.Răspunsurile la acest mesaj al tronului au fost foarte aprinse, atât în Cameră cât și în Senat, antrenând opinia publică (de exemplu, Jalba celor 400 de cetățeni din Giurgiu, împotriva căii ferate). Imediat după abdicarea lui Cuza, Adunarea electivă a hotărât anularea concesiunii. Cei doi asociați, cu sprijinul consulului britanic la București, au protestat vehement, amenințând că vor informa „piețele Europei“ în legătură cu modul în care au fost „călcate în picioare drepturile recunoscute în materie de contracte publice“. Dorind să evite publicitatea negativă și un proces ale cărui consecințe nu puteau fi anticipate, guvernul a reluat tratativele cu concesionarii, în vederea revizuirii termenilor financiari ai convenției.

La 7 august 1866 s-a semnat o anexă la convenția inițială și în decembrie Parlamentul a reluat în discuție realocarea concesiunii, legea fiind adoptată în martie 1867, iar calea ferată fiind inaugurată în 1869.

1890 – A încetat din viață Nicolae T. Orășanu

1833, Craiova – 7 august 1890, Negreni, Olt

Gazetar, poet, prozator, publicist, memorialist. A urmat Școala de la Sf. Sava din București, fără a termina studiile. A fost inspector, director la Monitorul Oficial, director al Imprimeriei Statului, a servit un timp la Ministerul Justiției în 1852, apoi a fost comisar de poliție în București (1866–1867). Participant la evenimentele din timpul Unirii Principatelor Române din 1859, ulterior a devenit un adversar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A debutat cu volumul Floricele de primăvară (1854), a scris pamflete, versuri antidinastice și epigrame politice, publicate în volumul Iluștrii contimpurani (1861). A fost redactor la: Spiriduș, Țânțarul, Nichipercea, Sarsailă, Asmodeu, Urzicătorul, Daracul etc., a colaborat la: Dâmbovița și Resboiul, a fondat gazete cu teme satirice. George Călinescu îl descria: „prin satirele sale astăzi cu totul anodine, lipsite de spirit și decență. Totul era persiflat […] Domnitorul Carol e atacat într-un chip nedemn”. A tradus din Charles Paul de Cock, Jean-Pierre Claris de Florian, Jean-Louis Carra și Béranger.

1904 – S-a născut Nicolae Brancomir

7 august 1904, București – 27 august 1991, București

Actor de teatru și film. A debutat în 1926, pe când era student în anul I la Conservatorul de Artă Dramatică din București, clasa profesorului Nicolae Soreanu, în piesa Sapho, cu Agatha Bîrsescu în rolul principal. A jucat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București. A jucat în primele filme de la noi: Tigăncușa de la iatac, Tinerețe fără bătrânețe, Mihai Viteazul, Frații Jderi, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475 și a făcut lectura comentariului pentru filme documentare: Castelul Peleș, Războiul nostru sfânt, Vulturașii, În slujba eroilor și aproapelui, Țigări, Pelicanii, Balta paradisului pescarilor, Cetatea Deva etc. A fost distins cu Medalia Muncii (1953) și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) și clasa I (1971).

Frații Jderi (1974) • Gheorghe Cozorici, George Calboreanu, Geo Barton, Sebastian Papaiani, Iurie Darie, Florin Piersic, George Motoi, Sandina Stan, Emanoil Petruț, Ștefan Velniciuc, Carmen Stănescu, Draga Olteanu-Matei, Nicolae Brancomir [Iusuf Ceauș] etc.

1907 – S-a născut Ion Zamfirescu

7 august 1907, Craiova – 31 decembrie 2001, București

Personalitate a culturii române, filosof, eseist, istoric al teatrului, memorialist, profesor și publicist. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926–1929), devenind profesorul de Filosofie a trei licee prestigioase din București: Sfântul Sava, „Gheorghe Lazăr” și „Mihai Viteazul”, în primii ani de activitate, apoi profesor universitar la aceeași facultate a Universitatății din București. A debutat în ziarul Adevărul (1934) cu cronici și articole. A devenit Doctor în Litere și Filosofie cu teza Spiritualități românești (1940), cu care a debutat și editorial, un an mai târziu (1941). Din opera sa: Orizonturi filosofice, Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane, Istoria universală a teatrului (3 vol.), Istoria literaturii universale: I Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea; II Clasicismul, Iluminismul, Romantismul, Simbolismul (în colaborare cu Margareta Dolinescu, 1970), Drama istorică universală și națională, Teatrul european în secolul luminilor, Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața, Pagini memorialistice.

1910 – S-a născut Teddy Cosma

Theodor Zwiebel; 7 august 1910, București – 9 octombrie 2011, Paris

Dirijor pianist și aranjor din România, stabilit din 1963 în Franța. Descendent al unei familii originare din Craiova, a fost tatăl compozitorului de muzică de film Vladimir Cosma, și fratele compozitorului și dirijorului Edgar Cosma. A studiat la Facultatea de Drept din Paris, Facultatea de muzică din București (Pian) și Ecole normale de musique din Paris.

A fost dirijor al orchestrei de jazz a Radioului, șef al orchestrei Teatrului evreiesc Barașeum din București, director al Teatrului Alhambra, șef al formației Mon Jardin, cu Alexandru Imre, Gabriel Mezei, Gyula Balogh, Harry Micu, Sergiu Malagamba, grup care urma să devină ulterior nucleul orchestrei Electrecord. A susținut concerte în România și Cehoslovacia, Polonia, URSS și a fost distins cu Premiul I, medalia de aur, la Festivalul Tineretului Moscova, 1957.

În vacanță – Orchestra condusă de Theodor Cosma

1911 – A încetat din viață Badea Cârțan (Gheorghe Cârțan; 24 ianuarie 1849 – 7 august 1911)

Țăran autodidact care a luptat pentru eliberarea românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate; a călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român.

1917 – Atacul cămășilor albe

În timpul bătăliei de la Mărășești (24 iulie/6 august–6 august/19 august) a avut loc Atacul cămășilor albe (sau Bătălia Fantomelor albe) din Regimentul 32 Infanterie Mircea. La data de 25 iulie/7 august, românii, sub conducerea Generalului Ieremia Grigorescu, au respins atacul german și au contra-atacat cu mare succes. Ceea ce nu se știe este că soldații români au luptat în izmene. Maiorul Atanasie Ionescu, comandantul Batalionului 3 din cadrul Regimentului 32, a ordonat soldaților să-și dea jos ranițele și vestoanele, fiind o zi caniculară, și să păstreze doar capelele și sacii cu merinde. În ciuda faptului că au fost surprinși, și nervoși din cauza vizitei neanunțate, românii au respins atacul și au pornit la contraatac, evident, tot in izmene, învingându-i pe veteranii lui von Mackensen, supranumit Spărgătorul de fronturi, care, probabil, nu mai văzuseră vreodată adversari îmbrăcați atât de sumar.

„Ostașii Batalionului 3, Regimentul 32, și companiile 5-6 din Regimentul 7 pornesc la contraatac în cămăși, cu un formidabil «Ura, ura…» Dușmanul, la apariția ostașilor noștri în cămăși, fuge, ai noștri îi fugăresc, îi ajung din urmă și îi trec prin baionetă pe cei ajunși” (Căpitanul Filip Dascălu, comandantul unei companii din Regimentul 7 Prahova, într-un raport din 11 iunie 1933). Regimentul Mircea din Constanța, care s-a distins la Mărășești, a avut o vreme uniforme de paradă alb complet, în cinstea acelei zile.

Mai mult: Bătălia fantomelor albe: „S-au apărat ca niște nebuni!” [Digi24]

1922 – S-a născut Aurel Mihale

7 august 1922, Spanțov, Călărași – 2017, Râmnicu Vâlcea

Prozator, fratele scriitorului Dan Mihale și tatăl actriței Dana Dogaru. După absolvirea liceului la Chișinău, s-a înscris la Școala de Ofițeri de Rezervă, iar din 1944 a participat la război, luptând și pe frontul din Cehoslovacia. Odată încheiat conflictul mondial, a abandonat cariera militară, devenind student al Facultății de Litere și Filosofie și, în paralel, al Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1945–1947). A fost cadru didactic universitar și a primit numeroase atribuții în domeniul cultural, la Uniunea Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, la Uniunea Scriitorilor, la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă Socialistă. A mai fost redactor-șef adjunct la Viața românească, în conducerea revistelor Luceafărul și Gazeta literară, director al Editurii pentru Literatură. Deși debutul său din 1943, cu versuri antirăzboinice publicate în Dacia rediviva, prefigura o activitate poetică, după 1948 aceasta va fi lăsată deoparte în favoarea construcțiilor în proză. Din scrierile sale: Vin apele, În pragul primăverii, Scrisoarea, Floarea vieții, Nopți înfrigurate, Cronică de război, Focurile, Nimeni nu moare singur, Îngerul negru, Lumini și umbre, Argus.

1924 – S-a născut Ștefan Luca

7 august 1924, Berghia, Mureș – 1991

Prozator, fratele scriitorului Remus Luca. A absolvit Școala Normală la Blaj în 1943, devenind învățător. După instaurarea comunimului a devenit propagandist cultural și a urmat Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” (1952–1954). A fost gazetar și activist cultural, redactor la Contemporanul, Gazeta literară și la Editura Eminescu. A debutat cu o schiță satirică în Viața Românească în 1953, iar debutul editorial s-a produs în 1954, cu volumul de proză scurtă Cișmele și noroi. A colaborat la Gazeta literară, România literară, Contemporanul. A publicat romane: Balul intelectualilor, Moștenirea, Însemnările unui învățător, Salcia supărată, Servieta Eleonorei, Penumbre, Septembrie pe Crișuri, Cheia de fa; volume de nuvele: Zile de iulie, Din satul meu, Itinerar neobișnuit, Nu e senină dimineața, Drumul trece prin pădure; versuri, povestiri pentru copii: Ani de școală, Lala etc.

1928 – S-a născut Dan Costescu

7 august 1928, Slobozia, Ialomița – 23 octombrie 2002, Crestwood Village, New Jersey, USA

Prozator, dramaturg, editor, stabilit în SUA în 1984. A debutat în Universul Copiilor. În 1952, a obținut licența în Drept, la Universitatea din București. Din același an, a avut funcția de redactor și apoi de colaborator, la Studioul de Radio București. A fost arestat și condamnat, fiind deținut politic între 1962–1964. Refuzând dictatura, a părăsit România în 1984. A colaborat la publicațiile newyorkeze Universul, Micromagazin, Lumea liberă, fiind unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc, Lumea Liberă Românească. A colaborat la postul de Radio Europa Liberă, a fost membru al Asociatiei Foștilor Detinuți Politici din România și al Uniunii Scriitorilor din România. Din opera sa: Pavel Dogaru, roman, În sat la noi, povestire (în colaborare cu G. Anghel), Las’ că vine Nuță!, comedie (în colaborare cu A. Adrian).

1931 – S-a născut Emilia Căldăraru

7 august 1931, Tulcea – 12 ianuarie 1988

Poetă, prozatoare, autoare de literatură pentru copii. Absolventă a cursurilor ideologice ale Școlii de literatură și critică literară „Mihai Eminescu” din Bucuresti, a fost redactor la Editura Politică, la Gazeta literară, la Direcția Teatrelor din Ministerul Culturii, secretar literar la Teatrul Tineretului, redactor-șef la revista Luminița. A debutat în revista Arici Pogonici (1951), cu povestirea Stiopa, băiatul Deltei și, în același an, cu poezie în Flacăra. A debutat editorial cu cartea de versuri pentru copii, În gradină (1960). A colaborat cu versuri și proză scurtă la Viața Românească, Tânărul scriitor, Tribuna, Contemporanul, Luceafărul și cu poezii, povestiri, reportaje, scenarii, teatru scurt, seriale în versuri și imagini în revistele pentru copii. Dintre volumele publicate: Râdea mesteacănul (povestiri), Ursuza (schițe), Seara de suflet (versuri), Roua (versuri), Puntea de aur. Opiniile unei mame, La confluența sentimentelor (versuri), Lângă păsări, lângă vânt (povestiri), Floarea grâului sub stele (versuri), În fiecare zi o faptă bună (povestiri), Galaxia cu mure etc.

1936 – S-a născut Mariana Celac

7 august 1936, Chișinău, România/Moldova – 22 octombrie 2018, București

Cunoscută arhitectă, opozantă a regimului comunist, soția reputatului disident Mihai Botez, plecat din țară în vara anului 1987 în SUA, sora primului ministru de externe al României post-decembriste, Sergiu Celac, fiica lui Nicolae Cealik, găgăuz, primul prefect comunist instalat de Armata Roșie în România, la Craiova. Din 1984 a militat împotriva gravelor demolări din București ale regimului Ceaușescu, iar după 1987 împotriva „sistematizării rurale”, proiect prin care se urmărea demolarea a 7–8 mii de sate din cele 13.123 existente. Până la Revoluție, a ținut constant legătura cu exilul românesc, în special cu Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, cu sediul la Paris. A fost membră de onoare al Fundației Pro Patrimonio, coordonatoarea studiilor Grupului pentru Dialog Social, directoare a Centrului pentru Politici Publice, directoare a revistei Arhitectura. A realizat un număr semnificativ de studii și proiecte de locuire, spații publice și patrimoniu. La începutul anilor 1990 a făcut parte din principalele comisii profesionale: Comisia Monumentelor Istorice și Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei București. Printre proiectele și studiile sale se numără: Dezvoltarea pe termen lung a zonelor rezidențiale în orașul București, Banca de date urbană. Sisteme computerizate de stocare și prelucrare a datelor pentru planificare și proiectare urbanistică, Formal Structures in the Modelling of Spatial Systems, Neobișnuitul oaspete (scenariu, comentariu, regie film), Memorialul de la Constanța (Premiul I, alături de plasticianul Ion Nicodim), București, arhitectură și modernitate, Bucureștiul – ghid adnotat de arhitectură, Arhitectul B. Ioanide. Viața și opera etc.

1937 – S-a născut Mora Windt–Martini

Mora Windt; 7 august 1937, Brașov – 11 ianuarie 2014, Haag, Germania

Handbalistă de origine germană din România care a evoluat pe postul de atacant central, jucătoare de mâna stângă. A jucat la Progresul Brașov, Flamura Roșie Sibiu, Tractorul Brașov. În 1953, Progresul Brașov a obținut locul al doilea în competiția internă Cupa Orașelor. În paralel cu handbalul, Mora Windt și Anna Stark participau și în campionatul național de baschet. Sâmbăta jucau meciuri de baschet pentru echipa Voința Brașov, iar duminica jucau handbal pentru Progresul. A făcut parte din echipa națională a României în 11 cu care a câștigat medalia de argint la prima ediție a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurată la București (1953), medalia de aur la a doua ediție a Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, desfășurată la Varșovia (1955) și medalia de aur la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 1956. A fost decorată cu Ordinul Meritul Sportiv cl.II cu 1 baretă. S-a căsătorit în mai 1960 cu Fritz Martini, care juca la echipa Dinamo Brașov. După încheierea carierelor sportive, cei doi soți au emigrat în Republica Federală Germană.

1937 – S-a născut Vasile Socoliuc

7 august 1937, Tișăuși, Suceava – 11 august 2008

Artist plastic, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. După ce a urmat cursurile Școlii de Arte Plastice din București, s-a înscris la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția Grafică.

A lucrat ca grafician la Editura pentru Literatura Mondială, București. A participat la mai multe expoziții naționale și internaționale, saloane și bienale de arte. Este creatorul a cel puțin 1.500 de modele de copertă de carte și seriale (teatrul francez contemporan, clasicii literaturii mondiale, cărți ilustrate: Povești despre un pescar și un pește de AS Pușkin, Hășeul de Mihail Sadoveanu), precum și afișe (pentru filmul Andrej Rubliov), găzduit acum de Muzeul Willanow din Varșovia. A obținut Premiul național pentru ilustrație de carte pentru copii, iar în anul 2006 a fost decorat cu Ordinul Meritul cultural în grad de Cavaler.

Biografie ilustrată: Vasile Socoliuc [ColoRo]

1941 – Întâlnire Hitler–Antonescu la Berdicev (Ucraina)

Cu ocazia celei de-a patra întâlniri între Hitler și Antonescu, desfășurată la 6 august 1941, la Berdicev, în Ucraina, au fost stabilite modalitățile de cooperare dintre aliați și obiectivele Armatei Române în operațiunile de pe teritoriul URSS.

Hitler a solicitat, și a obținut, din partea lui Ion Antonescu acordul pentru cooperarea în ofensiva pe care Grupul de armate Sud urma să o declanșeze la 8 august în flancul de sud al frontului. Întâlnirea, la care au mai participat mareșalul Gerd von Runstedt (comandantul Grupului de armate Sud) și generalii Alexandru Ioanițiu (șeful MCG român), Arthur Hauffe (șeful Misiunii Militare a Armatei de Uscat germane în România) și Eugen von Schobert, a constituit și prilejul de decorare al lui Ion Antonescu, cu Crucea de cavaler a Crucii de Fier (Ritterkreuz des Einsernen Kreuzes), act care exprima gratitudinea lui Hitler pentru angajarea României în continuarea campaniei pe Frontul de Est.

1941 – S-a născut Anatol Ghermanschi

7 august 1941, Bălți, Republica Moldova – 8 ianuarie 2001, Brașov

Critic literar, eseist și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov. A urmat Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, studii finalizate în 1966 cu licența în specialitatea Limba și literatura română. A fost profesor de Limba română, director școlar, inspector școlar. A colaborat la: Iașul literar, România literară, Luceafărul, Adevărul literar și artistic, Interval, Astra, Ateneu, Contemporanul, Ramuri, Amfiteatru, Orizont, Vatra, Interval, Brașovul literar și artistic, Almanahul Coresi etc. A debutat editorial în 1979 cu volumul Literatură și eveniment: Permanențe-Perspective, cu o prefață de George Macovescu. A tradus din literatura rusă. Din scrierile sale: Mihai Sebastian interpretat…, Proza satirică română contemporană, Se căsătoresc dovleceii: antologie de proză satirică universală, Despre vechimea și continuitatea românilor.

1947 – S-a născut Sofia Rotaru

Sofia Mihailivna Rotaru-Evdokimenko; 7 august 1947, Marșenița, Noua Suliță, Ucraina

Cântăreață pop, compozitoare pop-rock și actriță de film de origine etnică română din Ucraina. Satul în care s-a născut cântăreața a aparținut în trecut principatului Moldovei, Rusiei țariste, României, apoi RSS Ucraineană. A fost laureată a mai multor concursuri, actriță, scriitoare, manager, setter de tendințe de modă și femeie de afaceri. A fost numită Regina Pop, fiind cunoscută pentru vocea sa lirică, dar și pentru recunoștința socială și religioasă. Cariera sa a fost marcată de un succes mondial pe scena muzicală. A cântat atât în limba română, cât și în rusă. În 1986, a fost prima cântăreață care a primit titlul Artist al Poporului din URSS și în 2000 a fost numită Cîntăreața secolului XX. Azi, Sofia Rotaru are cetățenie ucraineană și este cetățean de onoare al Crimeei și Ialtei. Ialta a fost locul reședinței sale principale, dar locuiește și la Moscova, Kiev și în Baden-Baden. A fost posesoare a mai multor premii, printre care: Artist emerit al Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, Artist al poporului al Ucrainei, Artist al poporului al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, Artist al poporului al URSS, laureată a premiului LTC, Erou al Ucrainei, Erou al Moldovei, Cavaler a Ordinului republican al Moldovei și Ordinul pentru prietenie între popoare al URSS.

Gică Petrescu – Căsuța noastră • Sofia Rotaru

1949 – S-a născut Radu Ghețea

Radu Grațian Ghețea 7 august 1949, Roman

Economist, una din figurile cele mai mediatizate ale sistemului bancar din România. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București (1972) și apoi Facultatea de Științe Economice din cadrul ASE București (1985). Este Doctor în Științe Economice și are o carieră de peste 40 de ani în sistemul bancar. A făcut parte din conducerea Bancorex, Alpha Bank România, CEC-Bank, în prezent, Libra Internet Bank. Din anul 1997, predă ca profesor asociat la Institutul Bancar Român. În anul 2001 a obținut titlul științific de Doctor în Științe Economice, cu teza Metode de analiză economică și financiară în activitatea bancară. Este președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor și membru de onoare al Institutului Bancar Român.

1961 – S-a născut Octavian Morariu

7 august 1961, București

Fost jucător de rugby. La 16 ani s-a legitimat la RC Grivița Roșie și a debutat la echipa națională a României în 1984. În anul 1986 a absolvit Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din Institutul de Construcții din București. De-a lungul carierei a strâns cinci selecții cu Stejarii. În 1987, fiind primul român invitat să joace pentru echipa internațională Barbarians, a obținut azil politic în Franța. A jucat pentru clubul ASPTT Paris Rugby, s-a căsătorit cu Dana Patrichi și a dobândit cetățenia franceză. A fost antrenor al echipei de rugby a clubului Paris Saint-Germain. S-a întors în România în 1990, a fost ales președintele Federației Române de Rugby, președintele Agenției Naționale pentru Sport (ANS), președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (trei mandate), primul președinte al Rugby Europe și membru Comitetului Internațional Olimpic.

1961 – A încetat din viață Tudor Tănăsescu (2 martie 1901 – 7 august 1961)

Inginer, profesor la Institutul Politehnic din București; cu un rol important în dezvoltarea radiodifuziunii și a industriei române de electronică; membru corespondent al Academiei Române.

1968 – S-a născut Cezar Paul-Bădescu

7 august 1968, Pitești

Prozator, scenarist și publicist contemporan. A absolvit Facultatea de Litere din București în 1994. Un an mai târziu, a absolvit masteratul de Teoria literaturii și Literatură contemporană din cadrul aceleiași universități. În studenție, a coordonat, cu Răzvan Rădulescu, lucrările cenaclului Central, fiind membru activ al cenaclului Litere condus de poetul și prozatorul, Mircea Cărtărescu. A fost redactor la revista Dilema, unde a coordonat în 1998 un număr dedicat lui Mihai Eminescu – număr care a stârnit numeroase controverse. A fost șeful Departamentului Cultură al ziarului Adevărul și redactorul-șef al suplimentului Adevărul literar și artistic. A realizat emisiunea Cartea cea de toate zilele la TVR 2. A debutat în antologia Tablou de familie, alături de Sorin Gherguț, Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, T.O. Bobe în 1995, a coordonat volumul Cazul Eminescu (1999) și a debutat individual cu volumul de proză Tinerețile lui Daniel Abagiu (2004). Este co-scenaristul filmului Ana, mon amour, regizat de Călin Peter Netzer, adaptare cinematografică după romanul său, Luminița, mon amour. Alte volume publicate: Umbre pe ecranul tranziției, Frica de umbra mea.

1970 – S-a inaugurat Casa Dosoftei la Iași

Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade, este o clădire veche din municipiul Iași, construită în secolul al XVIII-lea. A făcut parte inițial din incinta Bisericii Sf. Neculai Domnesc, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491–1492, fiind inclusă în zidul de incintă de pe latura nordică al acestui lăcaș de cult. Cercetătorii au considerat că aici ar fi fost locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă, sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679–1686, prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit.

A fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1966–1969, vechile ziduri fiind conservate în bună stare. În această clădire a fost deschisă, la 7 august 1970, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași.

1971 – S-a născut Mihaela Sîrbu

7 august 1971, București

Actriță și regizoare. A absolvit Secția Germană a Facultății de Filologie din cadrul Universității București și Secția Actorie-Teatru a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, aceasta din urmă continuată cu un doctorat în Studii Teatrale. A fost actriță la Teatrul Evreiesc de Stat din București. În 1996 a pus bazele grupului teatral independent Teatrul fără Frontiere, unde îndeplinește dubla funcție de manager și regizor, dar și a primelor cursuri de improvizație din România (Școala de Improvizație). A jucat în filme: Tatăl fantomă, Toată lumea din familia noastră, O umbră de nor, Aferim! (2015, Premiul Gopo pentru Cea mai bună actriță în rol secundar), Doar cu buletinul la Paris.

Tatăl fantomă (2012) • Regia Lucian Georgescu. Cu: Marcel Iureș, Mihaela Sîrbu, Mariana Mihuț, Mimi Brănescu, Șerban Pavlu, Victor Rebengiuc

1972 – S-a născut Sorin Anca

7 august 1972, Poiana Gâldei, Alba

Poet, compozitor, grafician și artist plastic stabilit în Germania. În anul 1990 a absolvit Liceul Agro-Industrial din Aiud. După două încercări eșuate de „evadare” din România comunistă (una din ele sfârșind cu arestare), în iunie 1990 a reușit să ajungă în Germania; s-a stabilit la Nürnberg, apoi la Königsbrunn, după care la Donauwörth. A debutat cu volumul de versuri În numele tău (1997, Premiul Salonului Național de Carte Cluj pentru debut). A colaborat la diferite reviste literare: Rostirea Românească, Vatra, Argo, Columna, Observator Muenchen, Dorul, Arche Noah, Discobolul, Curierul Românesc, Lettre International, unu etc. A fondat, împreună cu soția sa Claudia, revista Galateea, în care publică autori români de pretutindeni. În anul 2000 a realizat primele lucrări de artă plastică și primele sculpturi – a realizat seria Îngerii, unele din aceste lucrări fiind expuse în holul primăriei din Heidelberg.

A publicat volume de versuri: Lumini prăpăstioase, Lacrima pământului (haiku), Nesfârșita naștere / Die entlose Geburt, Zidirea de viu, Dincolo de aici, Nabellos (Fără buric; în limba germană), Wahn (Demență; în limba germană) etc.

1977 – S-a născut Ionuț Curcă

7 august 1977, București

Fost jucător de fobal care a activat în postul de portar. A debutat în Liga I în 2002 la Rapid București, unde a jucat timp de 4 ani, apoi a jucat la Ceahlăul Piatra Neamț și Jiul Petroșani. În martie 2006 a primit Medalia Meritul Sportiv cl.II cu o baretă, deoarece a făcut parte din echipa Rapid care a obținut calificarea în sferturile Cupei UEFA 2005-2006.

1983 – S-a născut Claudiu Komartin

7 august 1983, București

Poet și traducător. A fost student al Facultății de Limbi străine a Universității din București, dar a abandonat studiile pentru a se dedica literaturii. A debutat publicistic în 2002, iar în volum un an mai târziu, cu Păpușarul și alte insomnii. În anul 2005 a publicat articolul-manifest Generația 2000 – o introducere. Din 2010, este redactor-șef al revistei Poesis internațional și al Casei de Editură Max Blecher. A publicat în revistele Vatra, Timpul, Observator cultural, Adevărul literar și artistic, Luceafărul, Tribuna, Steaua, Tomis, Cultura etc. A publicat volume de poezie: Păpușarul și alte insomnii, Circul domestic, Un anotimp în Berceni, Hemoragia soarelui, Cobalt, Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017. A tradus din Philippe Claudel, Jean-Marie Gustave Le Clézio, Ivan Hristov, Glen Calleja, Kurt Vonnegut etc.

1983 – A încetat din viață Nicolae Brânzeu (28 decembrie 1907 – 7 august 1983)

Compozitor, dirijor, profesor și om de cultură; distins cu Premiul „George Enescu” (1934; 1942), precum și cu Ordinul Meritul Cultural.

1985 – A încetat din viață Constantin Miu-Lerca (15 august 1908 – 7 august 1985)

Jurnalist, profesor de matematică și fizică, poet; membru titular al Uniunii Scriitorilor.

1990 – Reglementarea reorganizării unităților economice de stat

Legea nr. 15/7 august 1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale este primul act normativ cu care a început reforma economică postcomunistă. S-a publicat în Monitorul oficial și a intrat în vigoare la 7 septembrie 1990.

1993 – A încetat din viață Aristide Teică (24 aprilie 1922 – 7 august 1993)

Actor de teatru și film; a jucat la Teatrul de Stat din Ploiești.

☺1993 – A încetat din viață Vasile Spoială (3 septembrie 1935 – 7 augst 1993)

Prozator, poet, publicist și traducător.

2001 – Accidentul de la Mina Vulcan

În abatajul de la orizontul 355, în jurul orei 3:35, a avut loc o explozie de metan, provocată de un scurtcircuit în cablul instalației de pușcare, accident soldat cu moartea a 14 mineri și rănirea altor patru.

2002 – A încetat din viață Petru Vintilă (12 iunie 1922 – 7 august 2002)

Poet, prozator, dramaturg, ziarist și pictor naiv.

2007 – Reactorul 2 de la Cernavodă a început să livreze electricitate în sistemul energetic național

Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost conectată la sistemul energetic național.

Prima conexiune la sistemul energetic s-a făcut la 25% din puterea nominală a reactorului, de 700MW, iar la 26 septembrie a început să funcționeze la capacitatea nominală.

2009 – A încetat din viață Tatiana Stepa (21 aprilie 1963 – 7 august 2009)

Cântăreață de muzică folk, a cântat în Cenaclul Flacăra și solo.

2011 – A încetat din viață Constantin Ionete (24 martie 1922 – 7 august 2011)

Economist; specialist în teoria prețurilor, dezechilibrele financiare ale economiei de comandă și prăbușirea acesteia în România; membru de onoare al Academiei Române.

2013 – A încetat din viață Petru Ursache (15 mai 1931 – 7 august 2013)

Folclorist, estetician și etnolog; profesor emerit al Universității „Al.I. Cuza” Iași.

2014 – A încetat din viață Aurel Cioranu (17 octombrie 1929 – 7 august 2014)

Actor de teatru și film; a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” din București.

2016 – A încetat din viață Nicolae Mărășescu (12 noiembrie 1937 – 7 august 2016)

Antrenor de atletism, secretar general al Federației Române de Atletism; politician, senator.

2016 – A încetat din viață Ion Murgeanu (7 iunie 1940 – 7 august 2016)

Poet, prozator și jurnalist din curentul șaizecist; unul dintre participanții activi la Revoluția din 1989.

2016 – A încetat din viață Nicolae Costin (10 august 1944 – 7 august 2016)

Muzicolog, profesor universitar; director artistic al Agenției Române de Impresariat Artistic și Director artistic al Operei Naționale Române.

2018 – A încetat din viață Dumitru Fărcaș (12 mai 1938 – 7 august 2018)

Taragotist celebru de muzică populară; instrumentist al Ansamblului Maramureșul; dirijorul Ansamblului Mărțișorul al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca.

Dumitru Fărcaș – Doina din Bătrâni

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită