8 Septembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Prima atestare documentară a localității Râmnicu Sărat

 

Nașterea Maicii Domnului / Nașterea Sfintei Fecioare Maria

Celebrată de Calendarul ortodox, Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma / Calendarul Romano-Catolic

Cunoscută în popor și ca Sfânta Maria Mică, este o zi de sărbătoare creștină care prăznuiește nașterea Fecioarei Maria, mama lui Isus.

 

1439 – Prima atestare documentară a localității Râmnicu Sărat

Târgul Râmnicului a fost vamă la hotarul dintre Moldova și Țara Românească, un loc de schimbat caii și hrănit echipajul, pe drumul spre Dunăre, spre Istanbul. Cu timpul, a început a fi locuit, devenind târg.

Prima mențiune documentară a așezării este legată de privilegiul comercial acordat de Vlad Dracul la 8 septembrie 1439 negustorilor din Polonia, Galiția și Moldova.

1825 – S-a născut Alexandru Cihac

8 septembrie 1825, Iași – 29 iulie/10 august 1887, Mainz

Filolog, membru de onoare (din 1872) a Societății Academice Române; fiul adoptiv al doctorului Iacob Cihac (medic de origine cehă stabilit la Iași). A studiat în Germania. După cumpărarea moșiei de la Tețcani (Roman) a obținut rangul de spătar. De numele său se leagă punerea bazelor etimologiei românești, fiind autorul primului dicționar explicativ etimologic întocmit pe baze științifice al limbii române. A primit Premiul Volney în 1880.

1856 – S-a născut Ion Bianu

8 septembrie 1856, Făget, comitatul Târnava Mică – 13 februarie 1935, București

Filolog și bibliograf, profesor universitar, membru titular (din 1902), președinte (1927–1932) și vicepreședinte (1932–1935) al Academiei Române. S-a născut într-o familie numeroasă și modestă de țărani. Pe vremea când era elev la Liceul confesional greco-catolic Sfântul Vasile din Blaj a stat în gazdă la profesorul și istoricul Ioan Micu Moldovan, de la care a învățat iubirea pentru limba și istoria românilor. După ce a absolvit Facultatea de Litere a Universității București, cu sprijinul oferit de Alexandru Odobescu și Bogdan Petriceicu Hașdeu, și-a continuat studiile la Milano, Madrid și Paris. A fost profesor de Limba și literatura română la Liceul Sfântul Sava și șeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române, la Facultatea de Litere și Filosofie din București. La numai 28 de ani a fost numit bibliotecar la Academia Română, funcție pe care a onorat-o până la sfârșitul vieții sale. Considerat ctitorul Bibliotecii Academiei Române, el este cel care a organizat Biblioteca Academiei, achiziționând un număr important de manuscrise, cărți și periodice. A editat numeroase texte vechi și a fost unul dintre autorii reformei ortografice din 1904, care a dus la introducerea principiului fonetic în scrierea limbii române. Sub conducerea sa s-au alcătuit mari lucrări de bibliografie, între care primele trei volume din Bibliografia românească veche, 1508–1830 și Catalogul manuscriptelor românești. Într-un discurs rostit în aula Academiei Române, poetul Octavian Goga  a spus despre filologul de excepție Ion Bianu: „Stăpân și majordom, a petrecut sub aceste ziduri vechi, adunând cărți de azi și mâine peste o jumătate de secol. Nu există colț pe care să nu-l fi chibzuit, foaie în bibliotecă pe care să nu o fi atins”. S-a stins din viață la 79 de ani și a fost înmormîntat alături de soția sa la cimitirul Bellu din București.

1874 – S-a născut Virgil Cioflec

8 septembrie 1874, Gherăseni, Buzău – 10 martie 1948, București

Prozator, critic de artă și colecționar. A fost director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor, care era condus în 1918 de către Octavian Goga. A legat o prietenie strânsă cu pictorii Nicolae Grigorescu  și Ștefan Luchian, ale căror monografii le-a publicat în anii 1924 (pentru Luchian) și 1925 (pentru Grigorescu). Toate lucrările de pictură și sculptură pe care le-a achiziționat de-a lungul vieții, 77 de tablouri și desene și două busturi, le-a donat în data de 26 iunie 1930 Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj. Astfel s-a înființat Pinacoteca Virgil Cioflec din Cluj, care ulterior, împreună cu exponatele Muzeului Ardelean, a reprezentat nucleul central de exponate ale Muzeului de Artă din Cluj.

 

1880 – Marea Lojă Națională Română

A fost fondată de către căpitanul Constantin Moroiu la 8/20 septembrie 1880, ca federație a lojilor românești. Până la primul război mondial, sub Marea Jurisdicție Masonică a Marii Loji se aflau 27 de Loji Simbolice.

 

1884 – S-a născut George Ulieru

8 septembrie 1884, Câmpulung – 28 august 1943, Câmpulung

Medic și prozator. A studiat la Facultatea de Medicină din București, obținând în 1913 titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie, cu teza Operațiunea lui Foester în crizele gastrice ale tabesului. Repartizat la țară, la Turtucaia, a intrat în conflict cu autoritățile și a fost mutat de la o circumscripție sanitară la alta (Constanța, Alexandria și Dragoslavele). În 1921 a debutat în Analele Dobrogei. A colaborat cu lucrări literare, traduceri și articole de știință popularizată la Adevărul literar și artistic, Revista Fundațiilor Regale, Gazeta Alexandriei, Glasul țării, Muguri, Muscelul nostru etc. A condus publicațiile: Rândunica (Alexandria), Facla Muscelului (Câmpulung), Piatra Craiului (Dragoslavele). Notorietatea sa este datorată jurnalului sau intim, publicat postum sub titlul Din carnetul unui medic de plasă, de catre Al. Rosetti în Revista Fundațiilor Regale (1946), apoi în volum (1948). Alte scrieri: Amintiri, Marea și efectele ei binefăcătoare, Lacul Tekirghiol, Puterea nerușinată, Orașul Alexandria din punct de vedere igienic, Răspunderea tăcerii, Patima băuturei, Florile bune de leac, Povețe către săteni, Mănăstirea Hămăiești.

1889 – S-a născut Ion Borgovan

8 septembrie 1889, București – 28 mai 1970, București

Compozitor și critic muzical. A absolvit Conservatorul și în paralel Facultatea de Medicină din București. A fost cronicar muzical permanent la Gazeta Transilvaniei (Brașov), Luceafărul (Sibiu), Epoca (București), Courrier Musical et Théatral (Paris), membru fondator al Societății Compozitorilor (1920). A fost distins cu numeroase premii. A compus muzică de teatru: Cununa Sânzienilor; muzică vocal-simfonică: Nașterea Domnului; muzică simfonică: Rapsodia Someșului; muzică de cameră: Toamnă în Făget; muzică corală: Opincuța; muzică vocală: Ruptura etc. A fost distins cu Premiul de compoziție de către Societatea pentru Fond de Teatru Român din Ardeal (Brașov, 1910), Premiul ASTRA (Sibiu, 1911), mențiune onorifică la premiul de compoziție „George Enescu” (1913), Premiul „Robert Cremer” (București, 1930).

Ion Borgovan – Moș Crăciun • Corul Orfeu, Dirijor prof. Gelu Onțanu-Crăciun

1906 – Congresul Internațional pentru Protecția Proprietății Literare și Artistice

S-a desfășurat la București, în perioada 8/21–12/25 septembrie 1906, fiind primul congres internațional organizat și găzduit de România. A influențat prin studiile prezentate, prin temele dezbătute, legislația și soluțiile practice adoptate, aderarea României la Convenția de la Berna.

1907 – A încetat din viață Iosif Vulcan (31 martie 1841 – 8 septembrie 1907)

Gazetar, publicist, scriitor, animator cultural; fondatorul revistei Familia; membru titular al Academiei Române.

1909 – S-a născut Max Blecher

8 septembrie 1909, Botoșani – 31 mai 1938, Roman

Prozator și poet considerat de critica literară drept principalul reprezentant al literaturii autenticității, descris de multe ori drept „un Kafka român”. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Paris, dar a întrerupt studiile imediat după declanșarea bolii sale – suferea de o boală pe atunci incurabilă, morbul lui Pott (tuberculoză la coloana vertebrală). A fost internat în câteva sanatorii, dar a murit la 29 de ani. Operele sale sunt în foarte mare măsură autobiografice. A publicat o plachetă de versuri, Corp transparent și proză: Întâmplări din irealitatea imediată, Inimi cicatrizate, Vizuina luminată. Și-a semnat toate cărțile M. Blecher.

1916 – A încetat din viață Nicolae Vulovici (8 iunie 1877 – 8 septembrie 1916)

Ofițer de carieră în Armata României; unul dintre principalii poeți-militari români creatori de versuri cu tematică militară și patriotică; a fost primul căzut la datorie dintre ofițerii Regimentul 15 Infanterie Războieni, după intrarea României în primul război mondial.

1922 – A încetat din viață Ilarion Pușcariu (Bucur Pușcariu; 5 septembrie 1842 – 8 septembrie 1922)

Teolog, pedagog și istoric; membru de onoare al Academiei Române.

1924 – S-a născut Gheorghe Carp

8 septembrie 1924 Gorban, Iași – 15 martie 1988 București

Compozitor, profesor, publicist. A absolvit Conservatorul București în 1953. A fost profesor de muzică la licee din București, profesor de Teorie și solfegiu și director (1955–1956) la Școala Populară de Artă din București, redactor principal la Editura Didactică și Pedagogică din București. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A compus muzică corală: O patrie scump tezaur, Patrie vatră străbună, Pămînt strămoșesc, Triptic pentru cor mixt, Apleacă-te bradule, Zi-mi bădiță, cîntecu.

1925 – Regele Ferdinand I al României a vizitat pentru a treia oară Chișinău

Regele Ferdinand I a vizitat orașul cu ocazia Expoziției Moldovei întregite de la Chișinău.

1925 – S-a născut Gheorghe Coman

8 septembrie 1925, Ploiești – 9 august 2005

Sculptor, membru fondator al Uniunii Artiștilor Plastici din România (1951). A absolvit Institutul de Artă „Nicolae Grigorescu” București, secția Sculptură, seria 1945–1950. A trăit la Ploiești, fiind unul dintre cei mai cunoscuți artiști plastici de pe meleagurile prahovene. Lui i se datorează celebrul bust al lui Ion Luca Caragiale din centrul Ploieștiului.

Sculpturile sale, dedicate reprezentării unora dintre cele mai mari figuri ale istoriei și culturii naționale, ca și decorării spațiului urban, monahal, turistic, sunt expuse în Ploiești, Buzău, Târgoviște. Alături de George Apostu, Brăduț Covaliu, Ion Sârbu, a fost creatorul, și animatorul vestitei Tabere de sculptură Măgura, de la mânăstirea Ciolanu (Buzău), printre primele de acest gen din România, inițiativă care a avut un larg ecou și peste hotare. A pus la punct acest proiect împreună cu ziaristul Paul Lampert de la România liberă, coordonând lucrările timp de 16 ediții. S-a remarcat, de asemenea, printr-un gest de mare probitate morală, refuzând o comandă foarte promițătoare sub raport pecuniar, de a prezenta figura dominantă a așa-numitei „epoci de aur”, Nicolae Ceaușescu, lucrare preluată ulterior de alt sculptor. După 1989 a desfășurat și o susținută activitate publicistică.

Mai mult: Gheorghe Coman, Măgura, 1971–1984 [Modernism]

1926 – S-a născut Ștefan Bănulescu

8 septembrie 1926, Făcăeni, Ialomița – 25 mai 1998, București

„Nuvelist uriaș, romancier solid, eseist fin, poet folcloric, epigramist strălucit, pamfletar meteoric, reporter îngândurat și memorialist riguros” [Sultana Bănulescu]. A urmat Facultatea de Filologie din București, având profesori pe George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan, Alexandru Graur, absolvind în 1952. A avut o intensă activitate publicistică: a debutat în anul 1949, în revista Viața românească, cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol. A colaborat la revistele Contemporanul, Gazeta literară, Tribuna, Steaua, cu eseuri, unele despre locurile de origine ale scriitorilor clasici Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu. A fost redactor la Gazeta literară, redactor-șef la Luceafărul. Între 1963–1964 a început publicarea nuvelelor sale în periodice, Gazeta literară și Luceafărul. A debutat editorial în 1965 cu volumul de nuvele Iarna Bărbaților (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor), urmat de volumul de poeme Cântece de câmpie, volumul de eseuri Scrisori provinciale, romanul Cartea de la Metopolis, întâiul volum din ciclul Cartea Milionarului, proiectată în patru părți (Premiul pentru roman al Uniunii Scriitorilor), volumele Un regat imaginar, prima ediție de nuvele și povestiri, care înglobează aproape toate piesele de acest gen, apărute în diferite volume sau în reviste literare. În anul 1997 i s-a decernat Pemiul național pentru literatură. Ultima sa carte, Elegii la sfârșit de secol (1998) are un caracter memorialistic.

1926 – S-a născut Gabriel Ștrempel

8 septembrie 1926, Pomi, Satu Mare – 1 decembrie 2020, București

Istoric al culturii, filolog, editor și bibliograf, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Istorie a Universității din București între 1947–1951 și a susținut doctoratul în Istorie medievală și Paleografie românească în 1967, la Universitatea din Cluj, cu teza Copiști de manuscrise românești până la 1800 (1959). Întreaga sa activitate științifică s-a desfășurat în cadrul Bibliotecii Academiei Române, ca șef al secției de Manuscrise și Carte rară, fiind un timp director adjunct și director general. A fost profesor asociat la Facultatea de Litere a Universității din București și președinte executiv al Fundației „Nicolae Iorga” de pe lângă Academia Română, fiind, până la sfârșitul vieții, director onorific al Bibliotecii Academiei Române. A debutat în 1953 în Viața Capitalei, ulterior fiind prezent în Studii și cercetări de bibliologie, Revista bibliotecilor, Buletinul monumentelor istorice, Revue roumaine, Studii și cercetări de documentare și bibliologie, Magazin istoric, Luceafărul, Revista de istorie și teorie literară, Manuscriptum, România literară, Schema et schematisation (publicația Societății de Bibliologie din Paris) etc. I-au fost acordate Premiul revistei Manuscriptum (1972), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1976), Premiul „Perpessicius” al revistei Manuscriptum (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor (1999) și Premiul Ministerului Culturii (2001). A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural, cl.III și cu Ordinul Steaua României în grad de Ofițer. A făcut parte din Societatea Numismatică Română și din American Biographical Institute. A avut o contribuție majoră la îmbogățirea colecțiilor, la repertorizarea întregii producții de carte și la apariția unor volume de mare însemnătate.

1926 – A încetat din viață Vasile Bogrea (26 septembrie/8 octombrie 1881 – 8 septembrie 1926)

Lingvist și filolog, membru corespondent al Academiei Române; a pus bazele Muzeului Limbii Române și a Societății Etnografice din Cluj.

1927 – S-a născut Ioan Moraru

8 septembrie 1927, Dârloș, Târnava Mare/Sibiu – 20 decembrie 1989, București

Medic, membru titular și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, membru post-mortem al Academiei Române. A fost absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, doctor în științe medicale din 1957 și doctor docent din 1968. A activat succesiv la catedrele de Fiziopatologie, Medicină legală și Morfopatologie, parcurgând toate etapele ierarhice, de la preparator până la profesor șef de catedră. A fost apoi directorul Institutului Medico-Legal „Mina Minovici” și director al Institutului „Victor Babeș”. A reprezentat România la Organizația Mondială a Sănătății ca membru al Comitetului Executiv și vicepreședinte al acestui comitet. A fost membru al organizației International Physicians for the prevention of Nuclear War, căreia i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace (1985). Activitatea sa științifică s-a concretizat în tratate, monografii și peste 300 de lucrări publicate în reviste din țară și străinătate. A scris, în colaborare cu Ștefan Antohi, Introducere în genetica moleculară, iar sub redacția sa au apărut tratatele: Medicină legală, Anatomia patologică, Dicționar de imunologie (împreună cu E. Păunescu), Imunopatologie și a colaborat la volumul Methods in Enzymology.

1929 – Inaugurarea Hipodromului Ploiești

La Bariera București, Camera Agricolă a județului Prahova a înființat Hipodromul de trap din Ploiești, sau Hipodromul Republican, pe terenul propriu o. Se anunța deschiderea oficială pe data de 8 septembrie 1929, la orele 14:30. Anunțul informa despre cele 30 boxe amenajate pentru caii de trap, că exista un comitet al comisarilor de curse și se solicitase intervenția instituțiilor publice și private pentru a sponsoriza cu premii cursele pe hipodrom. Urma să aibă loc 7 alergări zilnice cu premii cu 15% mai mici decât cele din București, pentru transportul cailor de la București la Ploiești fiind desemnată o garnitură specială de tren. La data de 10 august au început înscrierile pentru alergările de trap. Din 1930, pe lângă trap au fost și galop și galop cu obstacole.

Mai mult: Hipodromul Ploiești [Herghelie.ro]

1930 – S-a născut Aretin Corciovei

8 septembrie 1930, București – 25 ianuarie 1992, București

Fizician, profesor universitar, membru corespondent (din 1974) al Academiei Române. Licențiat în Fizică în 1953 și Matematică în 1954 al Facultății de Mecanică-Fizică a Universității din București, în 1958 a devenit Doctor în Științe Fizice cu teza Teoria undelor de spin pentru antiferomagnetic; în 1969 a obținut titlul de Doctor Docent. A fost profesor asociat la Facultatea de Fizică a Universității din București, șef al Secției a VI-a din cadrul Institutului de Fizică Atomică (IFA), București-Măgurele, A elaborat o serie de lucrări științifice valoroase, citate în repetate rânduri în literatura de specialitate, din domeniul teoriei stării condensate a materiei și fizicii corpului solid: studiul proprietăților fizice ale straturilor subțiri feromagnetice de grosimi nanometrice; modificarea proprietăților corpurilor solide sub acțiunea iradierii; fenomene de ordine și dezordine în cristale; studiul benzilor de energie în aliaje binare; problema frecvenței plasmei în gazul de electroni în sisteme fizice parțial finite; descrierea fenomenului de canalare prin cristale a particulelor energetice încărcate electric; studiul efectului Mössbauer în straturi subțiri cu simetrie cubică etc.

1930 – S-a născut Tudor Popescu

Teodor Popescu; 8 septembrie 1930, Constanța – 22 august 1999, București

Dramaturg, prozator, publicist și scenarist. A urmat studii universitare la București: Facultatea de Filosofie (1949–1953), Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1953–1955 – neterminat). A fost redactor, șef de redacție la Editura Tineretului, directorul unei case de filme din București, redactor-șef al revistei Educația pionierească, redactor la Era socialistă (rubrica literar-artistică), apoi la Urzica, unde în 1989 a fost redactor-șef. Piesele sale au constituit o puternică satiră la adresa regimului comunist. A scris romane, Ultima aventură, Ecuația cu trei necunoscute, Doi domni fără umbrele, Turistul singuratic, dramaturgie: Baiatul cu floarea, Scaunul, Concurs de frumusețe, Dulcea ipocrizie a bărbatului matur, Nu ne naștem toți la aceeași vârstă, Jolly Joker, Casa nebunului, Lunga poveste de dragoste, Transmitem în direct.

Tudor Popescu – Un dac la Roma Teatru radiofonic • Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Adrian Pintea, Florian Pittiş, Florina Cercel, Gheorghe Cozorici, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Marinescu, Valentin Uritescu, Theodor Danetti etc.

1930 – S-a născut Petre Sălcudeanu

8 septembrie 1930, Gligorești, Turda/Cluj – 6 noiembrie 2005, București

Scriitor, scenarist de film și om politic, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Critică și Literatură din Moscova și Facultatea de Filosofie din București. A fost secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov, redactor-șef adjunct, redactor-șef, director, director general la Studioul Cinematografic București. A ocupat funcția de ministru al Culturii din România în 1993. A debutat cu versuri în ziarul Drum nou în 1947. Deși scrisese romane cu activiști de partid, în epoca Realismului socialist: Cântecul muncitoresc, Strada Lux, Săptămâna neterminată, a publicat și cărți de succes la public și critici atât în perioada comunismului: Ucenicie printre gloanțe, Biblioteca din Alexandria, Cina cea de taină, Judecata de apoi, Ochiul și marea, cât și după Revoluția din 1989. A scris scenarii de film: Răscoala, Toamna bobocilor, Împușcături sub clar de lună, Iarna bobocilor, O lacrimă de fată, Primăvara bobocilor, Dulcea saună a morții.

O lacrimă de fată (1980) • Regia Iosif Demian. Cu: Dorel Vișan, George Negoescu, Dragoș Pâslaru, Luiza Orosz, George Bosun, Horia Baciu, Costel Rădulescu

1930 – S-a născut Ion Arieșanu

8 septembrie 1930, Ocna Mureș, Alba – 2 noiembrie 2019, Timișoara

Prozator și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1951–1955). A fost asistent universitar la Politehnica Timișoara, Catedra de Istorie și Filosofie, redactor la ziarul Drapelul roșu, muncitor la Prodexport Timișoara, redactor la revista Scrisul bănățean, redactor-șef adjunct la Drapelul roșu, redactor-șef la revista Orizont. A colaborat la: Familia, Steaua, România literară, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, Radio Timișoara, TVR. Volume publicate: Anii adolescenței (proză scurtă, debut editorial 1962), Trenul albastru, Vară târzie, O complicată stare de fericire, Primiți puțină duioșie, Amintiri de pe planeta pământ, Prietenul pe care îl caut pretutindeni, Respirație liberă, Lumină stranie, O pasăre în iarnă, Lumina de la capătul nopții, Cei buni mor cei dintâi, Cruci de lemn, Flacăra singuratică etc.

1932 – S-a născut Marius Sala

8 septembrie 1932, Vașcău, Bihor – 19 august 2018, București

Lingvist, membru titular (din 2001) și vicepreședinte (2006–2014) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1955. Din 1953, a lucrat cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București, actualmente Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan–Alexandru Rosetti”, al cărui director a fost din 1994. A făcut cercetări și studii de lingvistică generală și romanică, hispanică, istoria limbii române. Și-a luat Doctoratul în Filologie cu teza Fonetica și fonologia iudeospaniolei din București (1967), sub conducerea lui Iorgu Iordan. A fost profesor invitat la universitățile din Heidelberg, Ciudad de México, Köln, Frankfurt, Oviedo, Málaga, Madrid și Udine. A susținut cursuri la Universitatea București, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București, Universitatea de Vest și Universitatea Tibiscus din Timișoara. A fost redactor responsabil la o serie de lucrări fundamentale: Dicționarul limbii române, Dicționarul etimologic al limbii române, Istoria limbii române, Micul dicționar academic. A fost inițiatorul și coordonatorul seriilor Etymologica și Limba română de la Editura Univers Enciclopedic. Din 1990, a fost directorul Biroului din România al Uniunii Latine. A fost, de asemenea, director al Pavilionului României la Expo ’92 de la Sevilla și comisar general al Pavilionului României la Expo ’98 de la Lisabona. Dintre volumele publicate: Contribuții la fonetica istorică a limbii române, L’unité des langues romanes, Limbi în contact, De la latină la română, Contemporanul lor, contemporanul lui, Aventurile unor cuvinte românești, Portrete, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create etc.

1934 – Primul Campionat Național de haltere

A avut loc la București, în perioada 8–12 septembrie.1934, la cele trei stiluri: împins, smuls și aruncat.

1935 – S-a născut Gheorghe Izbășescu

8 septembrie 1935, Lăicăi, Cetățeni, Argeș – 9 octombrie 2017, Bacău

Scriitor și poet, membru al Uniunii Scriitorilor din 1990. A studiat la Facultatea de Filologie, Secția Slavistică din București, în anul IV a întrerupt cursurile, continuând și absolvind Facultatea de Filologie, Secția limbă și literatură română a Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1970). Debutul absolut în presa literară a fost în Revista Ateneu (1979) și debutul editorial, cu Viața în Tablouri, în 1984, în urma câștigării concursului organizat de Editura Albatros. A fost membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO) din 1994, iar din 1996, membru în Consiliul de Conducere. A fondat la Onești Liga culturală Zburătorul, noua serie a revistei cu același nume și Cenaclul literar Zburătorul la Clubul Elevilor „Alecu Aslan” din Onești, publicând trei culegeri ale elevilor. Din scrierile sale: Garsoniera 49, Coborârea din tablouri, Ulise al orașului, Melodrama realului, Mâna cu efect întârziat, Muza din tomberon, Scările de marmură, Experimente mentale (Poemele de la Athena), Un pumnal sub cămașă etc.

1937 – S-a născut Gheorghe Vlăduțescu

8 septembrie 1937, Târgu Cărbunești, Gorj

Filosof, profesor universitar, membru titular (din 1999) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București în anul 1962, după care a fost încadrat în învățământul universitar, pe rând în funcțiile de preparator, asistent, lector și ulterior de conferențiar la Catedra de Istorie a filosofiei. În anul 1971, a obținut titlul științific de Doctor în Filosofie cu teza Inducția aristotelică. A fost profesor și șef de caterdă la Facultatea de Filosofie a Universității București, secretar de stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor, membru în Asociația internațională pentru apărarea libertății religioase de pe lângă Consiliul European și UNESCO. În 1974, a primit din partea Academiei Române premiul „Vasile Conta” pentru lucrarea Introducere în filosofia evului mediu – O istorie a ideilor filosofice. A fost decorat cu Ordinul Steaua Romaniei, în grad de cavaler.

1938 – S-a născut Gheorghe Udubașa

8 septembrie 1938, Ocnele Mari – 2 martie 2019

Geolog și profesor, membru titular (din 2017) al Academiei Române. Absolvent, cu diplomă de merit, al Facultății de Geologie și Geografie, Universitatea din București (1960), a obținut doctoratul la Universitatea din Heidelberg, cu distincția Summa cum laude (1972). A lucrat la Institutul de Geologie și Geografie al Academiei Române, ulterior la Institutul Geologic al României, al cărui director a fost vreme de 17 ani (1996–2003). A obținut rezultate remarcabile, uneori cu caracter de pionierat, în direcții ca: identificarea unui mare număr de minerale (mackinawit, cymrit, heterolit, greigit, maghemit), identificarea unor minerale rare – prime ocurențe în România (fayalit manganifer și humite manganifere la Răzoare, kermezit și berthierit la Țibleș), aplicarea analizelor de izotopi ai sulfului în aprecierea genezei mineralizațiilor, utilizarea spectroscopiei Mössbauer în precizarea unor particularități structurale ale unor minerale (olivine, amfiboli, nagyagit, pirită). Între 1970–1972 a fost cercetător asociat ca bursier Humboldt al Institutului de Mineralogie și Petrografie al Universității din Heidelberg. A fost profesor-asociat la Universitatea din Stellenbosch, Africa de Sud, la Universitatea de Nord din Baia Mare, profesor-asociat și cercetător științific la Centrul de Cercetare Lythos al Universității din București, conducător de doctorat la Universitatea din București. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în peste 300 de lucrări și studii, scrise singur sau în colaborare.

1938 – S-a născut Remus Câmpeanu

8 septembrie 1938, Cluj – 3 aprilie 2021

Fotbalist care a jucat ca fundaș stânga pentru Universitatea Cluj. A evoluat timp de 14 ani la Universitatea Cluj (1960–1974). El a fost unul dintre marcatorii finalei Cupei României din sezonul 1964/1965, de pe stadionul Republicii din București, încheiată cu victoria Șepcilor Roșii. După ce s-a retras din activitatea competițională a fost președintele clubului Universitatea Cluj (1975–1989).

1940 – Masacrul de la Nușfalău

După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei a trecut sub jurisdicția Ungariei. În toamna anului 1940, în mai multe localități din Ardealul de Nord, anexat la Ungaria, trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, țigani și evrei, în intenția de a determina prin teroare un exod din populațiile conlocuitoare nemaghiare.

La 8 septembrie 1940, în comuna Nușfalău (Sălaj), trupe ale armatei maghiare, cu sprijinul unor localnici au torturat și ucis 11 oameni din satul bihorean Almașu Mare (două femei și 9 bărbați), aflați în trecere prin Nușfalău. În dimineața zilei de 8 septembrie 1940, la ieșirea din Nușfalău, oamenii au fost opriți din drum de un localnic din comună etnic maghiar și de un soldat ungur, care-l însoțea. Potrivit sentinței Tribunalului Poporului, cei doi maghiari au readus victimele în centrul satului, le-au percheziționat, și-au însușit obiectele personale, le-au bătut sistematic și le-au împus cu baionetele. Cele două femei au fost lăsate în libertate. Cei nouă bărbați au fost duși într-o căruță militară spre comuna Zăuan, la circa 500 de metri de intrarea în comună, unde au fost uciși cu baionetele. Concomitent, alți doi localnici etnici maghiari, din proprie inițiativă, le-au prins pe cele două femei lăsate libere și le-au dus la locul masacrului, unde au fost înjunghiate și ele. Cadavrele au fost înmormântate sumar și acoperite cu frunze. Înhumarea în cimitirul din Nușfalău a avut loc numai peste câteva zile, la stăruința localnicilor, după ce cadavrele începuseră să se descompună. Numele etnicilor maghiari este cunoscut, au fost pedepsiți de Tribunalul Poporului din Cluj, dar militarii unguri implicați în crimă au rămas neidentificați.

1940 – Masacrul de la Ciumărna

La 8 septembrie 1940 în Ciumărna trupele ungare, în timpul înaintării lor spre partea centrală a Transilvaniei de Nord, au ucis 11 români: Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Țiriac și soția sa Ana, N. Rati, Teodor Țiriac, Rozalia Țiriac, Gavrilă Oprea Ticău, Gavrilă Ortelecan, Florea Ciglăneanu, Niculae Barburaș și un țăran din Trăznea. În 1940, pe lângă cei 873 de români, locuiau aici doar 22 de maghiari și 11 evrei. Pentru a evita deportarea, evreii s-au declarat etnici maghiari, renunțând la numele evreiești și adoptând nume de rezonanță maghiară. După masacru, autoritățile ungare au adus alți 21 de maghiari, jandarmi și alți funcționari, crescând astfel la 54 numărul maghiarilor din sat.

1940 – S-a născut Marioara Tănase

8 septembrie 1940, Sighișoara – 27 iulie 1970, Brașov

Interpretă de muzică populară și romanțe. Încă de la o vârstă fragedă a colaborat cu diferitele ansambluri folclorice din zona Sighișoarei, la 18 ani fiind angajată a ansamblului folcloric al UGSR din București. În 1958 a înregistrat la Radiodifuziunea Română primele cântece. A activat în Ansamblul Rapsodia Română. A cules cântece și doine de o inestimabilă valoare artistică, din Sighișoara sa natală și din satele limitrofe orașului, pe care le-a valorificat în fața publicului spectator din țară și din afara granițelor, în turnee de mare succes în URSS, Germania, Franța, Italia, Elveția, Iugoslavia, Israel, Ungaria dar și în Asia și Africa.

Marioara Tănase – Eu pe-aicea n-am jucat

1940 – S-a născut Dionisie Duma

8 septembrie 1940, Tecuci – 19 ianuarie 2018, Iași

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași. În 1968 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A fost profesor în învățământul preuniversitar la școala din Nărtești și la Grupul Școlar Industrial Tecuci. A debutat ca poet în revista Iașul literar (1960). A fost membru al Societății Culturale Junimea 1990 și al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Iași. A colaborat la cele mai importante reviste literare din țară: Convorbiri literare, Luceafărul, Cronica, Dacia literară, Ateneu etc. și din străinătate, Lumina lină (SUA). Volume de poezii publicate: Ardere, Catedrala de cuvinte, Extemporal la inimă, Oceanul de stres (ed. bilingvă română/engleză), Al patrulea păcat, Aceste zile (ed. bilingvă română/engleză). A publicat și volumul Scrisori (corespondență cu Tatiana Stănescu, mama poetului Nichita Stănescu) și Nichita Stănescu – O pată de sânge care vorbește (antologie, ed. bilingvă română/engleză).

1940 – A încetat din viață Constantin Gheorghe Banu (20 martie 1873 – 8 septembrie 1940)

Jurnalist, politician și scriitor; fondatorul, editorul și directorul revistei Flacăra; ministru al Culturii și al Patrimoniului național din România (1922–1923).

1941 – S-a născut Dan Coe

8 septembrie 1941, București – 19 octombrie 1981, Köln, Germania

Fotbalist care a jucat ca fundaș central (stoper) la Rapid București, Royal Antwerpen FC, FC Galați. În Divizia A, a jucat un număr de 214 meciuri și a marcat 12 goluri. A jucat timp de 11 sezoane la echipa feroviară, fiind căpitan al echipei, cu care a câștigat în 1967 titlul de campion al României la fotbal. A făcut parte din Echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970, fiind supranumit „Ministrul apărării”. În anul 1970 i s-a decernat titlul de Maestru emerit al sportului.

1941 – S-a născut Nae Lăzărescu

8 septembrie 1941, București – 19 decembrie 2013, București

Actor de comedie. Primele veleități artistice le-a arătat încă de foarte mic, de pe băncile școlii primare, unde i-a întâlnit pe Bimbo Mărculescu, Vasile Tomazian, un actor de monologuri foarte bun, iar la pauzele dintre filmele cinematografe a dat mâna cu regretații Puiu Călinescu, Alexandru Giugaru, Nae Roman etc. A jucat la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, alături de Vasile Muraru, iar cupletele interpretate de ei sunt memorabile, reușind să joace vreme de aproape 50 de ani. A jucat și în filme: Grăbește-te încet, Viraj periculos, Căsătorie cu repetiție.

Deputatul și Văcarul

1944 – Armata română a eliberat orașul Sfântu Gheorghe

Ocupația horthystă s-a instalat la Sfântu Gheorghe în primele zile ale lunii septembrie 1940. Una dintre primele măsuri instituite a fost interzicerea limbii române, prin Ordonanța nr. 2 a Comandamentului Militar (horthyist, de ocupație) din oraș, care avea următorul text: „Înștiințare: În termen de 8 zile toate denumirile românești din oraș să fie înlocuite cu denumiri maghiare. Colonel baron Gaudernack Emil, comandant militar al orașului Sf. Gheorghe, 14 septembrie 1940”.

În urma întoarcerii armelor împotriva Germaniei naziste și a aliaților acesteia la 23 august 1944, un obiectiv prioritar pentru armata română l-a constituit recuperarea Transilvaniei de Nord pierdută în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, în favoarea Ungariei. Convenția de armistițiu din septembrie 1944, încheiată între Puterile Aliate și România, proclama nulitatea acestui arbitraj. Armata Română, înfruntând un inamic bine pregătit și dotat, cu experiență de război, a eliberat 872 de localități, dintre care 8 orașe (Sfântu Gheorghe, Odorhei, Târgu Mureș, Gherla, Zalău, Cehu Silvaniei, Tășnad și Carei) și, în cooperare cu trupele sovietice, a participat efectiv la eliberarea orașelor Cluj, Oradea, Satu Mare și Salonta. De asemenea, Armata Română a străbătut prin lupte 4 masive muntoase (Baraolt, Meseș, Lăpuș și Făget) și a forțat 5 cursuri de apă, între care, cel mai important, râul Mureș.

Sfântu Gheorghe a fost primul oraș din Ardealul de Nord eliberat de armata română de sub ocupația fascisto-hortystă.

1946 – S-a născut Aurel Șorobetea

8 septembrie 1946, Brașov

Poet, publicist și traducător din poezia contemporană maghiară, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj, absolvită în 1969. A debutat în Steaua în 1966. Face parte din prima generație de echinoxiști. Debutul editorial a fost în volumul colectiv Eu port această ființă (1972). Din scrierile sale: Apărătorii, Privire de pe Cetățuie, Altminteri, Anotimpuri, Öiå. Emigrat în 1988 în Suedia, revine după 1990, când și când, cu versuri și alte texte în periodicele culturale.

1955 – A încetat din viață Ștefan Vencov (17 noiembrie 1899 – 8 septembrie 1955)

Fizician cu contribuții în domeniul descărcărilor electrice în gaze și al spectrelor de absorbție a numeroase substanțe; membru corespondent al Academiei Române.

1968 – S-a născut Ștefan Nanu

Ștefan Dumitru Nanu; 8 septembrie 1968, Filiași, Dolj

Fost fotbalist care a jucat în postul de fundaș. A debutat în Liga 1 în 1991, cu echipa Electroputere Craiova. A jucat apoi la Farul Constanța, Rapid București, Vitesse Arnhem, Steaua București, Oțelul Galați etc. Ca antrenor, a pregătit echipele: FC Câmpina, Petrolul Ploiești, Farul Constanța, SCM Râmnicu Vâlcea etc.

1969 – A încetat din viață Domniţa Gherghinescu-Vania

1908, Bucureşti – 8 septembrie 1969, Braşov

Scriitoare și traducătoare. Absolventă a Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti, a fost căsătorită cu D. Gherghinescu-Vania şi s-a stabilit la Braşov în 1937. Amfitrioană a manifestărilor literare din casa Gherghineştilor de pe str. Crişan din Braşov, a inspirat poeme ale unor scriitori canonici  din literatura română, printre care Tudor Arghezi şi Lucian Blaga. A tradus preponderent din literatura franceză: Alain-Fournier, Antoine de Saint-Éxupery, Valéry Lambaud, Fermina Marquez etc. Opera ei a fost publicată postum: Cartea pierdută, Domniţa nebănuitelor trepte.

1971 – S-a născut Cornel Milan

8 septembrie 1971, București

Scrimer olimpic specializat pe spadă, antrenor de scrimă. A început scrima în 1984 la clubul Viitorul București, a fost componentul clubului Progresul București, în 1990 fiind cooptat, ca militar în termen la CSA Steaua București, unde a rămas până la pensionare (2020). A cucerit o medalie de bronz la Campionatul Mondial pentru juniori din 1991 de la Istanbul. A luat parte la probele de spadă individual și de spadă pe echipe la Jocurile Olimpice din 1992 de la Barcelona. A fost campion național în anul 1996. După ce s-a retras din competiție, a absolvit ANEFS București și a devenit antrenor de scrimă la CSA Steaua București, unde le-a pregătit pe campioanele mondiale Ana Maria Popescu (Brânză), Cristina Simona Alexandru (Gherman), Anca Măroiu și alte campioane mondiale, europene, naționale. Alături de Dan Podeanu a fost antrenorul lotului olimpic de spadă feminin. A primit Ordinul Meritul Sportiv cl.III (2008). Din 26 noiembrie 2021 este ales, cu un mandat de 4 ani Președintele Federației Române de Tir cu Arcul.

1972 – A încetat din viață Alexandru Finți

1910, Craiova – 8 septembrie 1972, București

Regizor și actor, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Printre actorii formați de către profesorul Finți se numără Amza Pellea, Florin Piersic, Constantin Dinulescu, Eusebiu Ștefănescu, Corneliu Revent, Petru Ciubotaru, Sergiu Tudose și Adela Mărculescu. A fost pentru o perioadă director al Teatrului Armatei. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.II (1967).

1973 – S-a născut Petre Marin

8 septembrie 1973, București

Fotbalist retras din activitate, cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș stânga la echipa Steaua București, unde a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor. A debutat în echipa națională în 2004, Irlanda – România (1-0), pentru care a jucat nouă meciuri.

1974 – S-a născut Bobby Păunescu

8 septembrie 1974 București

Regizor, producător, scenarist și om de presă. A absolvit Facultatea International Management în Elveția în 1998. În 2007 a urmat un curs intensiv de film la Universty of Southern California – School of Cinematic Arts. Este proprietarul ziarelor Evenimentul zilei, Capital, Curierul Național, Gazeta de sud, Gazeta de Olt precum și a televiziunii B1TV. A fondat, împreună cu Anca și Cristi Puiu casa de producție Mandragora, unde au fost produse: Moartea domnului Lăzărescu, Francesca (unde a fost și regizor), Stopover, Aurora, După dealuri, Closer to the Moon.

Closer to the Moon Trailer

1980 – S-a născut Mariana Solomon

Mariana Sârbu; 8 septembrie 1980, Nehoiu, Buzău

Fostă atletă, specializată în triplusalt. A început atletismul în 1990. Prima ei performanță notabilă a fost medalia de argint la Campionatul Mondial de Juniori (U20) din 1998 de la Annecy, iar anul următor a devenit vicecampioană europeană la Campionatul European de Juniori (U20) de la Riga. La Universiada din 2003 de la Daegu a câștigat medalia de bronz, stabilind un nou record personal cu o săritură de 14,09 m. În 2004 a participat la Jocurile Olimpice. Pe Stadionul Olimpic din Atena a stabilit un nou record personal cu o săritură de 14,42 m, dar nu a reușit să se califice în finală.

1982 – S-a născut Marian Cozma

8 septembrie 1982, București – 8 februarie 2009, Veszprém

Handbalist care a jucat pe postul de pivot. A debutat la HC Dinamo București în sezonul 2002–2003, a evoluat la Dinamo până în 2006, timp în care a câștigat campionatul României (2004-2005). În 2006 s-a transferat în Ungaria, la KC Veszprém, unde participe în Liga Campionilor a Federației Europene de Handbal, marcând 17 goluri în meciurile din sezonul 2006–2007, iar în 2008 a câștigat titlul de campion al Ungariei cu echipa și primul trofeu european din carieră: Cupa Cupelor EHF, după o finală în care KC Veszprém a învins formația germană Rhein-Neckar Löwen. Cariera sa a fost oprită brusc, fiind ucis într-un club la Veszprém.

 

Ziua Petrolistului

Sărbatorită, din 1990, la inițiativa Federației Sindicatelor Libere și Independente Petrom; se desfășoară sub patronajul Sfintei Maria, aleasă drept protectoare a petroliștilor.

1997 – A încetat din viață Constantin Voicescu (28 iulie 1924 – 8 septembrie 1997)

Preot ortodox, unul din marii duhovnici ai zilelor noastre, preot paroh la Biserica Sapienței; a stat 13 ani în temnițele comuniste; unul dintre fondatorii așezământului medical-creștin Christiana. 

 

Ziua Metrologiei în România 2024

La 15 septembrie 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea pentru adoptarea sistemului metric de măsuri și greutăți în România, prima lege a metrologiei la noi. Recunoscând importanța măsurărilor în dezvoltarea economico-socială a țării, Guvernul României, prin Hotărârea nr. 879/6 septembrie 2001 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie „Ziua metrologiei”, a stabilit ziua metrologiei, cu celebrare anuală.

Ziua internațională a metrologiei este marcată la 20 mai – la această dată, în 1875 a fost semnată, la Paris, Convenția Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internațional de Unități de Măsură.

 

2001 – Primul Târg de pâine din România

S-a desfășurat, la Palatul Ghica Tei din București.

2004 – A încetat din viață Dan Spătaru (2 octombrie 1939 – 8 septembrie 2004)

Unul dintre cei mai iubiți artiști ai României, cântăreț, compozitor și actor.

2009 – Noua uzină Ford de la Craiova a început producția de serie

În anii ’30, Henry Ford a cumpărat teren în Cartierul Floreasca unde a deschis prima uzină Ford, dotată cu prima linie de montaj operațională din Europa de Est. Deschisă în 1936, uzina se numea Ford Romana SAR, avea 100 de angajați, producând aproximativ 2.500 de autovehicule pe an. Principala mașină construită aici a fost Ford V8 Fordor Sedan.

Uzina Ford a fost închisă în 1948, după ce România a intrat sub influența sovieticilor. Ford a revenit in România în anul 2008, după ce a cumpărat uzina de la Craiova, fosta fabrică Oltcit/Daewoo.

Primul autovehicul asamblat de grupul american Ford la Craiova, un Ford Transit Connect de culoare albă, a ieșit de pe linia de fabricație în 8 septembrie 2009 și a fost donat spitalului municipal din Craiova.

2009 – A încetat din viață Radu Dobre Basarab (22 august 1941 – 8 septembrie 2009)

Actor, regizor la Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu; profesor la Academia de Artă Teatrală din Târgu-Mureș dar și inginer; fondator al Societății literare „Radu Stanca” și al Clubului de jazz din Sibiu.

2016 – A încetat din viață Aureliu Răzvan Ionescu (3 august 1956 – 8 septembrie 2016)

Pictor și grafician de mare cultură și rafinament.

2019 – Echipa națională de tenis de masă feminin a României a câștigat, pentru a cincea oară, titlul european

Bernadette Szocs, Daniela Dodean Monteiro și Elizabeta Samara au asigurat echipei antrenate de Viorel Filimon victoria în minimum de meciuri în fața Portugaliei.

Din lotul României au mai făcut parte Adina Diaconu și Irina Ciobanu. Tricolorele au depășit în grupe Slovacia cu 3-0, și Spania cu 3-0, în sferturi au trecut de Franța, tot cu 3-0, iar în semifinale au învins Polonia cu 3-1.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită