9 Decembrie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Primul tramvai electric în București

 

1668 – Hrisovul Voievodului Țării Românești Radu Leon

Radu Leon (sec. XVII – 1669), autodeclarat fiul lui Leon Tomșa, a fost Domn al Țării Românești între 12/22 februarie 1665–3/13 martie 1669. A obținut tronul cu sprijinul marelui vizir Ahmed Fazil Köprülü, în schimbul plății unei mari sume de bani. Pentru a plăti datoriile acumulate, a impus o politică fiscală aspră, numind în dregătorii numeroși greci și intrând în conflict cu marile grupări boierești, Cantacuzinii și Leurdenii, care au inițiat o mișcare de îndepărtare a sa de la tron. La 3 decembrie 1668, Mitropolitul Valahiei, Teodosie și unii boieri au cerut domnitorului Radu Leon să-i alunge pe greci din țară. La presiunea acestora, domnul a emis, în 9/19 decembrie 1668, un hrisov prin care stabilea „îndepărtarea grecilor neîmpământeniți din Sfatul Domnesc”. Cu toate acestea, Radu Leon a fost mazilit. S-a remarcat ca sprijinitor al Bisericii.

1671 – Răscoala împotriva Domnitorului Gheorghe Duca

A fost una din cele mai mari răscoale din istoria Moldovei. La sfârșitul anului 1671, boierii moldoveni Mihalcea Hâncu și Apostol Durac au organizat o răscoală împotriva domnitorului Gheorghe Duca. Moldovenii erau nemulțumiți de taxele mari și foarte numeroase impuse de conducătorul țării, precum și de către boierii greci. Hâncu a reușit să adune circa 8.000 de răsculați cu care a pornit din zona Hâncești către capitala Iași. Răsculații orheieni, lăpușneni și soroceni au ocupat capitala și au jefuit casele boierilor, omorând mai mulți greci pe care îi considerau vinovați de situația în care se afla Moldova. Domnitorul Gheorghe Duca a părăsit tronul țării, refugiindu-se la Galați. Unele surse îl prezintă pe Hâncu domn al Moldovei în perioada decembrie 1671–ianuarie 1672, cât răsculații au controlat capitala. Gheorghe Duca s-a întors în curând cu oaste și sprijin din partea turcilor și tătarilor. Astfel, la Iepureni, oastea lui Duca, condusă de boierul Alexandru Buhuș, i-a învins pe răsculați, dispersându-i. Ulterior, răsculații au fost înfrânți la Pașcanii din ținutul Orheiului și lângă satul Ulmu. A urmat represiunea lui Duca, mulți oameni din ținuturile răsculate fiind robiți de tătari, spânzurați sau trași în țeapă.

1744 – Ioan Inocențiu Micu–Klein a plecat la Roma

Episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu–Klein, care fusese convocat la 23 iulie în fața unei comisii de anchetă, a căzut în dizgrația împărătesei. La 9 decembrie, după ce a aflat că împărăteasa ar vrea să-l închidă în faimoasa temniță de la Graz, episcopul, sfătuit de nunțiul apostolic, a părăsit Viena, plecând la Roma pentru a apăra cauza românilor din Transilvania și a cere dreptate și sprijin Papei Benedict al XIV-lea, în lupta sa sfântă, însă, din cauza presiunilor Curții de la Viena, nu s-a mai întors din autoexil. Aproape 7 ani s-au dus tratative între Sfântul Scaun și Curtea din Viena pentru întoarcerea episcopului în patrie, dar toate intervențiile Romei au fost zadarnice, împărăteasa neputând fi înduplecată, ba chiar amenințând că dacă episcopul s-ar întoarce fără aprobarea ei, ar da dispoziție să fie întemnițat.

1864 – Fotografia a fost recunoscută ca artă în România

Prin Decretul nr. 1774/9 decembrie 1864, emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fotografia a fost recunoscută ca artă și, totodată, fotografia românească a fost atestată oficial, pentru prima dată. Până în 2009, la 9 decembrie a fost Ziua Națională a Artei Fotografice.

Prima fotografie din spațiul românesc se numește Cupidon cu brațele frânte și a fost făcută în noiembrie 1848 de către fotograful transilvănean Carol Popp de Szathmári (11 ianuarie 1812 – 3 iulie 1887). Este o calotipie [„procedeu vechi de fotografiere, cu clorură de argint ca sensibilizator și clorură de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare” – DEX online] realizată în studioul său de pe Calea Victoriei din București (pe atunci Podul Mogoșoaiei) care înfățișează o statuetă din colecția personală a artistului.

Din 2010, în data de 11 ianuarie este marcată Ziua Artei Fotografice în România, în ziua de nașterea lui Carol Popp de Szathmári, unul dintre primii fotografi români și unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii.

1878 – S-a născut Emil Hațieganu

9 decembrie 1878, Tritiul de Sus, comitatul Turda/Tritenii de Sus–Tritenii de Jos, Cluj – 13 mai 1959, Cluj

Jurist, politician, membru de onoare (din 1945) al Academiei Române. A studiat și practicat dreptul. A devenit profesor la Universitatea din Cluj și a deținut funcția de rector (1929–1930). A fost un membru proeminent al Partidului Național Român din Ungaria și Transilvania și al succesorului său, Partidul Național-Țărănesc. A fost prezent la adunarea de la Alba Iulia, fiind membru în Consiliul Director desemnat de participanți. A deținut funcția de ministru al Muncii și Securității Sociale din Guvernul Iuliu Maniu, ministru de Stat pentru Transilvania, în 1940, a devenit cunoscut pentru protestul său împotriva cedării Transilvaniei de Nord Ungariei. A fost fondator și director al revistei Glasul libertății care a apărut la Cluj, cu subtitlul Foaie pentru popor, organ al Partidului Național Român și membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei În anul 1945 a fost arestat la Sibiu de autoritățile comuniste și anchetat de temutul ofițer de Securitate Gheorghe Crăciun, a fost condamnat pentru sabotaj la detenție în Închisoarea Sighet în 1951, fiind eliberat în 1955.

1880 – S-a născut Avram Imbroane

9 decembrie 1880, Coștei, Banatul sârbesc – 23 septembrie 1938, București

Preot ortodox, teolog, politician bănățean, luptător pentru unirea Banatului și Ardealului cu România, deputat. Încă din școala secundară a avut primele probleme cu autoritățile, după ce a fost surprins că discuta pe tema cărții lui Vincențiu Babeș, Die Sprach un Nationalitaetnfrage in Oesterreich (Problema privind limba și naționalitatea în Austria). După ce a absolvit Facultatea de Teologie de la Cernăuți, s-a reîntors în Banat pentru a face „școală politică și națională” poporului român din Banat, stabilindu-se în Lugoj. A fost redactor la ziarul Drapelul condus de Valeriu Braniște și s-a implicat în activitatea socială și culturală. A colaborat la manifestările filialei lugojene a ASTRA, a organizat zborul lui Aurel Vlaicu la Lugoj în 1912, a susținut turneul Teatrului Național din București prin Banat în 1913, a fost președinte al mai multor societăți culturale lugojene. În 1913 a participat el însuși la alegeri, dar a intrat în vizorul autorităților care l-au declarat „agitator periculos”.

1885 – S-a născut Lidia Kotzebue

9 decembrie 1885, Saratov, Imperiul Rus – 13 iulie 1944, Moara Domnească–Găneasa, Ilfov

Sculptoriță română de origine rusă. În 1914 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Moscova, secția sculptură. A participat ca infirmieră voluntară la spitale de campanie în Războiul Ruso-Japonez. În această perioadă l-a cunoscut pe generalul Pavel Kotzebue, pe care l-a îngrijit fiind rănit, iar mai târziu s-au căsătorit. La sfârșitul primului război mondial, cei doi au rămas în Basarabia. După câțiva ani s-au stabilit la București, unde Lidia Kotzebue și-a deschis un atelier. A participat la mai multe ediții ale Salonului Oficial al Ministerului Artelor, prima expoziție personală fiind realizată în 1926. A înfățișat suferința oamenilor (Copil basarabean refugiat, Doi orfani, O pereche pe Grivița), aspecte din viața țăranilor (Cioban, Copilă cu gâște, Cal cu mânz), a realizat portrete-bust – soția pianistului Culibin, Alexandra Cantacuzino, Maria Ghica, bacteriologii Pasteur și Claude Bernard. A fost cunoscută, în special, pentru realizarea Monumentului Eroilor Aerului din București împreună cu sculptorul Iosif Fekete.

1885 – S-a născut Daniel Ciugureanu

9 decembrie 1885, Șirăuți, Briceni, Basarabia, Imperiul Rus/Moldova – 6 mai 1950, închisoarea Sighet

Medic, om politic din Basarabia, important luptător pentru reunirea Basarabiei cu România. Provenind dintr-o familie nobilă de intelectuali, învățătura a început-o în familie, studiile secundare le-a făcut la Seminarul Teologic din Chișinău și a absolvit în 1912 Facultatea de Medicină a Universității Sfântul Vladimir din Kiev cu diplomă de Medic chirurg-urolog. A practicat chirurgia la spitale din Vorniceni–Strășeni, Hîncești, apoi la Spitalul „Regina Maria” din Chișinău, Spitalul „Doctor Ion Cantacuzino” și Spitalul Central IOV din București. S-a manifestat de timpuriu în lupta pentru emanciparea românilor din Basarabia, în 1908, împreună cu alți tineri basarabeni, a înființat cercul Deșteptarea, fiind ales președintele cercului. A fost membru fondator al Partidului Național Moldovenesc, din partea căruia a fost deputat în Sfatul Țării. La 16/29 ianuarie 1918, Dr. Daniel Ciugureanu a fost ales de către Sfatul Țării în calitate de Președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Democratice Moldovenești. A doua zi după Unire, împreună cu Pantelimon Halippa, Ștefan Ciobanu și Ion Pelivan a făcut parte din delegația care a dus la Iași Actul Unirii Basarabiei cu România, care a fost înmânat solemn Regelui Ferdinand I. După Unire a demisionat din funcția de Premier pentru a intra în guvernul României ca reprezentant al Basarabiei. Conform condițiilor Unirii, Basarabia urma să aibă asigurați doi reprezentanți proprii în guvernul României. Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu au fost aleși miniștri pentru Basarabia în guvernul României, fiind ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, apoi, deputat și senator, vicepreședinte al Camerei Deputaților, vicepreședinte și președinte al Senatului Regatului România Mare, rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”. În Noaptea demnitarilor (5/6 mai 1950), odată cu toată elita politică, a fost arestat. A murit la 6 mai 1950, în urma unui atac de congestie cerebrală în duba care-l transporta la închisoarea Sighet. Securitatea l-a înregistrat ca mort la 19 mai 1950, în închisoarea Sighet.

1891 – S-a născut Mihail Manoilescu

9 decembrie 1891, Tecuci – 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet

Publicist, economist, inginer, politician, dintr-o veche familie aristocratică. A intrat primul la Școala de Poduri și Șosele din București, pe care a absolvit-o șef de promoție în 1915. A fost funcționar cu rang secundar în guvernele vremii. Admirator al dictatorului fascist Benito Mussolini, partizan al revenirii regelui Carol al II-lea pe tronul României, a fost întemnițat în toamna lui 1927, dar achitat la procesul din 1928. După revenirea pe tron a regelui Carol al II-lea, a fost foarte influent în cadrul camarilei regale, fiind ministru pe resort economic în diverse guverne, în paralel, desfășurând o mare activitate teoretică în domeniul economic, în țară, Italia și Portugalia. Ideile sale corporatiste și protecționiste au fost adoptate în Brazilia, în scopul dezvoltării industriale. În 1940, desemnat ministru de Externe în guvernul Ion Gigurtu, a participat la „arbitrajul” de la Viena. Luând la cunoștință de noua frontieră pe care o trasaseră „arbitrii”, ministrul Manoilescu „s-a prăbușit pe masă leșinat”, conform mărturiei ministrului de externe italian, Galeazzo Ciano. Cu toate acestea, în calitatea sa oficială, la 30 august 1940, Manoilescu a trebuit să semneze Dictatul de la Viena, prin care Germania și Italia au acordat Ungariei o importantă parte a Transilvaniei. Întemnițat de mai multe ori după începutul ocupației sovietice, a fost deținut în închisorile de la Jilava, Ocnele Mari și Sighet, unde și-a aflat sfârșitul.

1893 – Noua convenție comercială româno–austro-ungară

S-a semnat la București, în 9/21 decembrie 1893, după doi ani de tratative, o nouă convenție comercială româno–austro-ungară, care a marcat încheierea „războiului vamal” început în 1886. Aceasta avea 9 articole, completate de un articol adițional și un protocol final. Printre prevederi figurau reintroducerea clauzei de națiune cea mai favorizată sau interzicerea prohibirii importurilor sau a tranzitului mărfurilor. Convenția a intrat în vigoare la 2/14 iunie 1894.

1894 – Primul tramvai electric la București

La 9 decembrie 1894 s-a dat în folosință în Capitală primul tramvai electric, între Obor și Cotroceni. „Pe străzile Bucureștilor a apărut un fel de arătare, în locul cunoscutelor tramvaie cu cai, noul vehicul se mișca de-a lungul străzii netras de nimeni, urmând riguros traiectoria drumului de fier”. În mod ciudat, prima linie de tramvai electric din București purta numărul 14, întrucât până la data respectivă funcționau deja 13 linii de tramvai cu cai, toate numerotate și marcate printr-o culoare distinctivă (sau combinație de două culori). Culoarea liniei 14 era verde.

Tramvaiul 14, cel din 1894, după cum relatează George Potra în Bucureștii de altădată, avea un traseu destul de întortocheat, care începea în Cotroceni și se termina la Obor, plecând de la Uzina Electrică, mergând pe Splaiul Independenței, trecând Dâmbovița pe podul Domnița Maria, traversând bulevardul Regina Elisabeta și continuându-și drumul spre Bulevardele Carol I și Pache Protopopescu.. Dar Oborul nu era cel de astăzi, ci undeva prin Piața Iancului, care se găsea la limita perimetrului urban și unde se organiza târgul de vite. Ulterior s-a adoptat extinderea liniilor de tracțiune electrică, o vreme au circulat și tramvaie cu cai și electrice, iar în 1929 a fost tras pe dreapta ultimul tramvai tras de cai.

1898 – A încetat din viață Gogu Cantacuzino (George C. Cantacuzino-Râfoveanu; 16 martie 1845, Ploiești – 9 decembrie 1898, București)

Jurnalist; fruntaș liberal; director al căilor ferate; ministru de finanțe (1895–1898)

1904 – S-a născut Vasile Velican

9 decembrie 1904, Hărman, Brașov – 6 septembrie 1984, Cluj-Napoca

Inginer agronom, profesor universitar; membru corespondent (din 1963) al Academiei Române; membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice (din 1969) și președinte al secției de Cultura plantelor din această instituție. A absolvit Academia de Agricultură din Cluj (1928), numărându-se printre absolvenții de elită. A fost secretar general al aceleiași facultăți, asistent la Stațiunea de Ameliorarea plantelor din Cluj. S-a specializat la Institutul de Cercetări Agronomice din Brno în ameliorarea plantelor și cultura cartofului și a obținut titlul de Doctor în Științe agronomice la Academia de Agricultură din Cluj, cu teza Puterea de absorbție ca metodă de ameliorare a grâului de toamnă (1935). În anul 1935 a fost avansat la funcția de șef de lucrări, apoi director la Stațiunea Experimentală Agricolă din Câmpia Turzii. În anul 1945 a revenit la Cluj pe postul de Director al Stațiunii de Ameliorarea Plantelor, profesor titular al catedrei de Fitotehnie, până la pensionare, la 70 ani. Ampla sa activitate de cercetare științifică a fost valorificată în peste 50 de lucrări publicate în reviste de specialitate, fiind coautor a 13 lucrări de proporții: tratate, monografii, manuale și cursuri universitare, care prin nivelul științific și aplicativ contribuie la tezaurul literaturii agricole, naționale și mondiale. A fost distins cu Meritul agricol și Coroana României în grad de cavaler (1938), Medalia muncii (1954), Ordinul Muncii cl.I (1962) și cl.II (1965), Ordinul Steaua României cl.III (1970).

1905 – S-a născut George Demetru

Dumitru Georgescu; 9 decembrie 1905, București – 27 februarie 1984, București

Actor de teatru și film. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică (promoția 1926). A fost distins cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (anterior anului 1964) și cu Ordinul Meritul Cultural cl.II (1967). A jucat în numeroase filme, printre care: O noapte furtunoasă, Visul unei nopți de iarnă, Directorul nostru, Pasărea furtunii, Pași spre lună, Străinul, De-aș fi… Harap Alb, Mihai Viteazul, Pentru că se iubesc.

O noapte furtunoasă (1943) • Alexandru Giugaru, Ștefan Iordănescu-Bruno, George Demetru, Radu Beligan, Maria Maximilian, Florica Demion, Gheorghe Ciprian etc.

1911 – S-a născut Willi Kirschner

Wilhelm Kirschner; 9 decembrie 1911, Sibiu – 26 martie 1994, Drabenderhöhe, Germania

Handbalist român de etnie germană care a jucat în postul de atacant. Ca junior, a jucat la clubul Voința Sibiu, apoi a fost component de bază al clubului Hermannstädter Turnverein (Societatea de Gimnastică Sibiu). A fost component al selecționatei în 11 jucători a României care s-a clasat pe locul al șaselea la Olimpiada din Germania 1936, jucând în toate cele trei meciuri disputate de România și în lotul selecționatei în 11 jucători a României care s-a clasat pe locul 5 la Campionatul Mondial de Handbal de câmp din Germania 1938.

1916 – Deschiderea Parlamentului în exil la Iași

După ce în toamna lui 1916 două treimi din teritoriul țării a fost ocupat de Puterile Centrale, a urmat o perioadă extrem de grea pentru români. Regele Ferdinand I, acționând de comun acord cu Ion I.C. Brătianu și cu Barbu Știrbey, a căutat să dea o notă de normalitate unei societăți complet debusolate și intrate în panică. În acest spirit s-a pregătit deschiderea sesiunii parlamentare la Iași, în Sala Teatrului Național. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor.

1917 – Armistițiul de la Focșani

Acord internațional încheiat între guvernele român și rus, pe de o parte, și guvernele Triplei Alianțe, având ca obiect principal suspendarea ostilităților pe Frontul Român, pe timpul primului război mondial, ca urmare a condițiilor militare intervenite în urma armistițiului ruso-german de la Brest-Litovsk. Începute la 24 noiembrie/7 decembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focșani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie/9 decembrie, când a fost adoptată forma finală a armistițiului, semnat din partea română de generalul Alexandru Lupescu, iar din partea Puterilor Centrale de generalul Curt von Morgen. Între prevederile documentului se aflau obligația suspendării ostilităților pe întregul front răsăritean și interdicția dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistițiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la București, dar ostilitățile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galați între ruși și români (pe atunci încă aliați), cu un deznodământ unic în istoria primului război mondial, când rușii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine și de aviație.

1918 – Partidul Socialist–Democrat din România și-a schimbat denumirea în Partidul Socialist

Partidul Social-Democrat din Țara Românească și Bucovina și Partidul Socialist din Transilvania s-au unit și au adoptat denumirea de Partidul Socialist din România. Comitetul executiv al Partidului Socialist a adoptat un program politic, cunoscut sub numele de Declarația de principii în care se preciza foarte limpede că pentru Partidul Socialist lupta pentru „cucerirea prin orice mijloc a puterii politice din mâinile burgheziei române și întronarea dictaturii proletare în vederea realizării idealului comunist formează unicul scop”.

1923 – România a aderat la Convenția privind regimul internațional al căilor ferate

România a semnat, la Geneva, la 9 decembrie 1923, Convenția și statutul privind regimul internațional al căilor ferate, alături de celelalte state participante, ratificată prin Legea nr. 10/1925 privind ratificarea Convenției regimului internațional al căilor ferate de la Geneva. Legea a intrat în vigoare de la 13 ianuarie 1926.

1923 – S-a născut Aspazia Oțel-Petrescu

9 decembrie 1923, Cotul Ostriței, Cernăuți, Bucovina/Ucraina – 22/23 ianuarie 2018

Memorialistă și mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani. Între 1944–1948 a urmat Facultatea de Litere și Filosofie de la Universitatea „Babeș Bolyai” – primul an la Sibiu, unde Universitatea era refugiată, și apoi la Cluj. În studenție a conferențiat în cadrul Frăției Ortodoxe Române Studențești, cu lucrarea Iisus în poezia română. A fost una dintre studentele preferate ale lui Lucian Blaga, care a încurajat-o să-și cultive talentul literar. A lucrat ca dactilografă la Centrul de Studii Transilvane (1946–1948). În iulie 1948 a fost arestată, în plină sesiune de examene, pe motivul clasic pentru ideologia comunistă, atee: aderența la Cetățuia – organizația de tineret a femeilor din Mișcarea Legionară, din cadrul Liceul ortodox de fete „Elena Doamna” din Cernăuți. A fost condamnată la 10 ani de temniță grea, executați în închisorile Mislea, Dumbrăveni, Miercurea Ciuc. În 1958, în loc de eliberare, i s-au dat încă 4 ani de închisoare, la Mislea, Jilava, Botoșani și Arad – de unde a fost eliberată. S-a mutat cu mama sa, pensionară și văduvă, în Roman, cu foarte mare dificultate a reușit să se angajeze pe un post de contabilă la o cooperativă, în 1964 s-a căsătorit cu Ilie Alexandru Petrescu, văduv, împreună cu care a crescut cei doi copii orfani. După decembrie 1989 a participat la toate comemorările martirilor și mucenicilor din temnițele comuniste, fiind coorganizatoarea Sfântului Paraclis de la Mislea, locul de pomenire a tuturor martirelor și sfintelor din temnițele comuniste. În 2007 a primit Premiul Fundației Culturale „Lucian Blaga” pentru creație literară – proză scurtă, în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, Lancrăm-Sebeș-Deva.

Aspazia Oțel Petrescu (31 mai 2017)

1931 – S-a născut Valeria Gagealov

9 decembrie 1931, Galați – 9 februarie 2021, București

Actriță de film, radio, teatru, televiziune și voce. A urmat Institutul de Artă Cinematografică și Institutul de Teatru „I.L.Caragiale” între anii 1950–1954, absolvind ca șefă de promoție. Între anii 1954–2004 a interpretat numeroase personaje pe scena Teatrului Național din București în spectacole memorabile ca Oameni și șoareci de John Steinbeck, care s-a jucat timp de 13 ani, Camera de alături de Paul Everac (Premiul de creație în 1983 pentru rolul Sonia). A jucat alături de unii dintre cei mai mari actori ai noștri: George Vraca, Silvia Dumitrescu Timică, Alexandru Giugaru, George Calboreanu, Radu Beligan, Irina Răchițeanu Șirianu, Mihai Fotino, Draga Olteanu Matei, Dem Rădulescu și Florin Piersic. Totodată, vocea sa a fost auzită în zeci de piese de teatru radiofonic. A prezentat Festivalul de muzică ușoară, Cerbul de Aur, de la Brașov. Din filmografia sa: La Moara cu noroc, Mutter Courage, Serata, Departe de Tipperary, Singurătatea florilor, Mihail, câine de circ, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, Ultima noapte de dragoste, Promisiuni. Începând cu anul 2001 a fost societară de onoare a Teatrului Național din București. A fost decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor (2004).

Promisiuni (1985) • Maria Ploae, Mircea Diaconu, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Ioana Crăciunescu, Valeria Gagealov, Sanda Toma etc.

1932 – România a semnat, la Madrid, Convenția internațională de telecomunicații

În cadrul Conferinței de la Madrid s-a hotărât adoptarea numelui de Uniunea Internațională de Telecomunicații, utilizat efectiv de la 1 ianuarie 1934.

1933 – Consiliul de Miniștri al României a hotărât dizolvarea Gărzii de Fier

În toamna anului 1933, după căderea guvernului Vaida-Voevod, regele Carol al II-lea l-a însărcinat pe liberalul I.G. Duca cu formarea unui nou guvern și, potrivit tradiției politice, organizarea unor noi alegeri parlamentare. În pragul alegerilor parlamentare, Zelea-Codreanu a întemeiat, ca expresie politică a Mișcării Legionare, partidul Totul pentru Țară (prezidat de ing. Gheorghe Clime), „ […] Legionarii s-au pregătit de alegerile din țară cu un program atât de violent fascist, antisemit și antioccidental, încât Guvernul I.G. Duca a crezut de cuviință să interzică participarea la alegeri a Gărzii de Fier”. Dizolvarea Gărzii de Fier, hotărâtă în Consiliul de Miniștri pe 9 decembrie 1933, cu scurt timp înainte de organizarea alegerilor, pentru ca legionarii să nu poată participa la scrutin, a fost motivată prin nevoia de a păstra ordinea socială și chiar existența statului. Același argument fusese folosit în 1924, când Partidul Comunist a fost scos în afara legii, fiind definit drept organizație ce pune în pericol chiar existența statului.

1934 – Dinu Lipatti a primit Premiul „George Enescu”

La doar 17 ani, Dinu Lipatti a primit Premiul „George Enescu” pentru compoziție, cu suita simfonică Șătrarii, dar și medalia de argint a Republicii Franceze în 1937, pentru aceeași lucrare. Prima audiție a avut loc la București, în 23 ianuarie 1936, cu Orchestra Filarmonicii din București și dirijorul Mihail Jora.

Dinu Lipatti – Șătrarii • Orchestra Filarmonica Cluj-Napoca, Dirijor Emil Simon

1934 – A încetat din viață George Boldea (16 mai 1905, Mercheașa–Homorod, Brașov – 9 decembrie 1934, jud.Cluj)

Poet din grupul „tinerilor poeți ardeleni”, profesor; întemeietorul revistei Abecedar, împreună cu Emil Giurgiuca

1941 – S-a născut Mircea Vaida-Voevod

9 decembrie 1941, Timișoara

Poet, eseist și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1965, devenind Doctor în Filologie în 1971, cu teza: Influențe străine în opera literară a lui Lucian Blaga. A fost profesor universitar, bursier DAAD în 1970 și 1987 pentru specializare la Universitatea din Tübingen, sub îndrumarea profesorilor E. Coșeriu și Kurt Waiss. Debutul editorial, cu versuri în Steaua s-a produs în 1963. Până în anul 1990 a semnat cu numele Mircea Vaida pentru a evita persecuțiile politice. A publicat volume de poezie: Cenușa verde, Marginea lacrimei, Cetăți și călătorii, Pod în Balcani. Poeme sumbre; proză: Ospățul lui Trimalchio. Eseuri literare, Soarele la miezul nopții, Zile în cuibul păsării, Corinda; critică și istorie literară: Sextil Pușcariu. Critic și istoric literar, Ion Budai Deleanu. Monografie, Turnul de fildeș. Însemnări solitare despre literatura română, 1 Decembrie 1918. Mărturii ale participanților, votanți ai Marii Uniri (2 vol.).

1942 – S-a născut Ilie Călian

9 decembrie 1942, București – 14 iunie 2016, Cluj

Jurnalist, cronicar literar și critic de artă. A absolvit Facultatea de Filologie la Cluj, apoi a lucrat în presă întreaga sa viață activă. A fost considerat ultimul reprezentant al jurnalismului tradițional, preocupat mai mult de acuratețea informației și de calitatea analizei decât de tiraj sau rating. A fost membru fondator al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. După 1989 a condus ziarul Adevărul de Cluj, care în 2007 a revenit la vechiul său nume, Făclia. În anul 2000 a fost distins de Uniunea Ziariștilor Profesioniști cu Ordinul Ziariștilor, cl.I, iar în 2006 a fost desemnat Jurnalistul de nota 10 al județului Cluj.

1944 – S-a născut Mircea Axente

9 decembrie 1944, Arad

Fost fotbalist, arbitru și observator de fotbal supranumit Senatorul. A evoluat în postul de mijlocaș pentru formația UTA Arad, cu care a fost campion al României de două ori (1968–1969, 1969–1970), jucând în peste 300 de meciuri și marcând 50 de goluri. A dat centrarea decisivă pentru golul marcat cu capul de Florian Dumitrescu în poarta celor de la Feyenoord Rotterdam în egalul istoric de 1-1 obținut în 1970, în urma căruia Feyenoord a fost eliminată din Cupa Campionilor Europeni. S-a retras din fotbal în anul 1976 în urma unei accidentări. După activitatea de fotbalist s-a dedicat arbitrajului și a arbitrat până în anul 1993, atât în Divizia A, cât și în 30 de meciuri internaționale.

1946 – S-a născut Florica Duma

9 decembrie 1946, Cărănzel, Bihor – 9 mai 2017, Oradea

Interpretă de muzică populară din zona Bihorului, culegătoare de folclor, considerată una dintre cele mai mari interprete de muzică populară din Ardeal. A fost atrasă de mică de cântecul popular, a început să cânte încă de la vârsta de 9 ani, într-un borcan, care-i amplifica vocea, iar la 12 ani, a obținut primul său premiu, la un concurs organizat la Ștei. A colaborat cu ansambluri artistice de amatori din zona Bihorului, împreună cu care a mers în turnee prin țară și peste hotare, cântând românilor, aducând bucurie și, la rândul ei, bucurându-se de mare succes. În 1970, și-a lansat primul disc, la vârsta de 24 de ani. În anii ’80, a absolvit Facultatea de Științe Economice, la Timișoara, după care s-a stabilit la Oradea, profesând ca economist. De-a lungul anilor, a cules și a interpretat peste 150 de melodii populare autentice, a cultivat doina cea „tărăgănată”, cântecele de joc, de nuntă și de jale, a transformat chiuitul în artă. Cea mai cunoscută melodie a ei rămâne „Lică Sămădău”, pe care a creat-o având ca sursă de inspirație nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici. Nu a fost căsătorită niciodată, iar cu un an înainte să se stingă a mărturisit într-o emisiune de televiziune că nu s-a căsătorit deoarece niciun bărbat nu ar fi iubit-o așa cum își dorea ea.

Bade la măta nu-i plac

1949 – S-a născut Valentin Marica

9 decembrie 1949, Zoreni–Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud

Scriitor, poet și publicist, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Scriitorilor din România. După absolvirea Facultății de Litere, specialitatea Română-Italiană, a Universității „Babeș-Bolyai”, a urmat cursurile Facultății de Filosofie, la aceeași universitate. A fost profesor de Limba și literatura română la Școala Generală nr. 11 din Tg. Mureș, unde a inițiat primul cenaclu literar al copiilor din Tg. Mureș, a publicat culegerea Exerciții gramaticale structurale și i-a dedicat poetei Alice Călugăru monografia Tragicul unei vieți și al unei operei literare. Este Doctor în Filologie și Științele Comunicării. A fost redactor al Radioteleviziunii Române, secretar literar la Teatrul Național din Târgu Mureș, lector la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș și la Facultatea de Jurnalism a Universității „Dimitrie Cantemir”, consilier al Direcției pentru Cultură Mureș. Este senior-editor la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Regional de Radio Tg. Mureș, colaborator permanent la Radio România Cultural și Radio România Internațional, redactor al revistei Târnava, secretar al Despărțământului Central Mureș al ASTRA, președintele Fundației Culturale Cezara. A debutat, cu poezie, în revista Cronica din Iași în 1970, a publicat în: Tribuna, Steaua, Vatra (cu pseudonim), Teatrul, Poesis, Luceafărul, Transilvania, Mișcarea Literară, Jurnal literar, Hyperion, Târnava, Revista Română etc. A publicat volume de versuri: Metanii, Laguna umbrei, Secantă la ochiul mimozei, În naosul râului, Schitul numelui, Îndurarea amiezii.

1956 – S-a născut Nicolae Tilihoi

9 decembrie 1956, Brăila – 25 martie 2018, Craiova

Fotbalist care a jucat pe postul de fundaș central. A debutat la FC Brăila, apoi a jucat pentru Universitatea Craiova (1976–1987), cu care a cucerit două trofee de campion și patru cupe ale României. A a evoluat în 294 de partide, marcând de 7 ori și a avut 36 de apariții în cupele europene. A jucat pentru echipa națională în 10 meciuri (1979–1981). A fost antrenor pentru o scurtă perioadă.

1957 – S-a născut Virgil Bercea

9 decembrie 1957, Habic, Mureș

Cleric român unit, episcop. A urmat cursurile Facultății de Agronomie (1977–1981) a Institutului Agronomic din Cluj, fiind apoi repartizat ca inginer agronom și cercetător științific la Stațiunea de Cercetări Târgu Mureș, unde a lucrat până în anul 1990. În timpul facultății a urmat clandestin cursuri de Teologie, fiind îndrumat și sprijinit în mod permanent de către episcopul Alexandru Todea, unchiul său. A fost hirotonit preot la 9 decembrie 1982, de către Alexandru Todea, desfășurând o activitate pastorală clandestină în municipiul Târgu Mureș și în împrejurimi. În perioada 1990–1992 a urmat o specializare în Teologie dogmatică la Universitatea Urbaniana din Roma, unde și-a susținut licența. S-a întors în România, la Blaj, unde a fost numit vicar general și cadru didactic la Academia Teologică. Din 1997 este episcop unit al Episcopiei de Oradea.

1958 – S-a născut Mircea Liviu Goga

9 decembrie 1958, Craiova

Poet și scriitor de literatură științifico-fantastică. A absolvit în 1992 Facultatea de Electrotehnică din Craiova și în 2007 Facultatea de Comunicare și Relații Publice a SNSPA din București. Din 1990, este redactor la Radio Oltenia Craiova, în cadrul departamentului de știri. La 23 decembrie 1989 a fost unul din cei trei inițiatori ai primului ziar studențesc apărut după revoluție în Craiova, Grai Studențesc. A patronat Jurnalul de Craiova (ulterior Jurnalul de Dolj, apoi Jurnalul de Jiu). A publicat mai multe povestiri științifico-fantastice în Jurnalul SF, în 1988 a debutat cu poezie în volumul colectiv Zboruri lirice. Este membru al Clubului SF „Victor Anestin”. A publicat volume de povestiri: Crucea Sudului, Artefactul, Fiara, Învățătorul; romane: Insula pescărușilor, Clinica de psihiatrie, A doua Lună a Pământului, Târgu-Jiu ’59, Noapte cu vampir și steag; poezie: Pe dealuri cu moartea, Cânturile catârului. A primit Premiul Național pentru poezie la Festivalul Sensul Iubirii (2000) și Premiul Special pentru poezie la Festivalul Serile la Brădiceni (2011).

1963 – A încetat din viață Teofil Vescan (11 iulie 1913, Bratislava – 9 decembrie 1963, Iași)

Fizician și pedagog; militant antifascism; a creat la Iași o școală de cercetare în fizica relativistă

1965 – Prima magistrală feroviară electrificată din România, Brașov–Predeal

În perioada 1962–1969 a avut loc electrificarea treptată a traseului între Brașov și București cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Tronsonul dintre Predeal și Brașov a fost finalizat încă din 1963 (primul sistem de suspensie catenară a fost amplasat la Predeal, la 27 decembrie 1960), deoarece diverși producătorii au vrut să facă experimente cu locomotive electrice pe acest traseu montan dificil. La 9 decembrie 1965 s-a deschis secția electrificată Brașov–Predeal, prima linie electrificată cu ecartament normal din România, iar în 20 aprilie 1966 s-a deschis circulației și linia electrificată Predeal–Câmpina.

1965 – S-a născut Gheorghe Mihali

9 decembrie 1965, Borșa, Maramureș

Fotbalist retras din activitate, care a jucat în postul de fundaș central, antrenor. A debutat ca junior la Minerul Borșa, apoi la Luceafărul București. A jucat, ca senior, la Olt Scornicești, Inter Sibiu (Cupa Balcanică: 1991), Dinamo București (cu care a câștigat Campionatul României în 1991–1992), Guingamp (Franța; Cupa UEFA Intertoto 1996), din nou Dinamo (cu care a câștigat Campionatul României în 1999–2000 și Cupa României în 2000, 2001). A jucat în 31 de meciuri pentru Echipa națională de fotbal a României (1991–1996), a participat la Campionatul Mondial de Fotbal din 1994. După retragerea din activitatea de jucător, a devenit antrenor. Printre cluburile pe care le-a pregătit sunt CSM Focșani și Universitatea Cluj. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv cl.III (2008), pentru rezultatele obținute la turneele finale din perioada 1990–2000 și pentru întreaga activitate.

1966 – Hidrocentrala Vidraru

Construcția amenajării hidroenergetice Vidraru, de pe râul Argeș a durat cinci ani și jumătate, plasând hidrocentrala pe locul doi ca mărime din istoria țării, după cea de pe Bistrița.
A intrat în funcțiune la 9 decembrie 1966. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa și al nouălea în lume între construcțiile similare.

1967 – Nicolae Ceaușescu, președinte al Consiliului de Stat

La ședința Marii Adunări Naționale din 9 decembrie 1967, Nicolae Ceaușescu a fost ales, în locul lui Chivu Stoica, în funcția de președinte al Consiliului de Stat pentru perioada 9 decembrie 1967–28 martie 1974. Deținea și funcția de secretar general al partidului, încălcându-se, astfel, articolul 13 din Statutul PCR, care interzicea cumulul de funcții. Oricum, din 28 martie 1974, când Marea Adunare Națională a aprobat instituirea funcției de președinte al republicii, Nicolae Ceaușescu a deținut trei funcții… dar și cultul personalității!

1968 – S-a născut Ionuț Lupescu

Ioan Angelo Lupescu; 9 decembrie 1968, București

Fost fotbalist și antrenor de fotbal. A jucat pe post de mijlocaș la echipele Dinamo București (ca junior, apoi senior; cu care a câștigat Campionatul național în 1989–1990, 1999–2000, 2001–2002 și Cupa României în 1990, 2000, 2001), Bayer Leverkusen (Cupa Germaniei: 1993), Gladbach, pentru echipa națională a României (1988–2000), având 74 de apariții (6 goluri) și participând la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1990 și 1994. După retragerea din activitatea de fotbalist, a încercat pentru o scurtă durată cariera de antrenor (FCM Bacău, AS SR Brașov) apoi a devenit director general al Federației Române de Fotbal (2005–2011), membru al Comitetului Tehnic și de Dezvoltare al FIFA, șef al Comisiei Tehnice a UEFA. A fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv cl.III (2008).

1970 – S-a născut Niculina Stoican

9 decembrie 1970, Balta, Mehedinți

Interpretă de muzică populară, fiica Angelicăi Stoican, interpretă de muzică populară din Mehedinți. Este solistă a Ansamblului folcloric „Maria Tănase” din Craiova. A făcut parte din juriul de la emisiunea Vreau să fiu mare vedetă la Antena 1 și a prezentat reality show-ul Te vreau lângă mine de pe Kanal D.

Niculina Stoican și Taraful din Gorj [O dată-n viată]

1979 – S-a născut Erwin Șimșensohn

9 decembrie 1979, Piatra Neamț, Neamț

Regizor de teatru și actor, român de origine evreiască. A absolvit UNATC „I.L. Caragiale” București, Facultatea de Teatru, specializarea Regie de teatru, clasa Cătălina Buzoianu – Felix Alexa în 2003. A participat la un workshop de Antropologie teatrală cu Eugenio Barba (Holstebro, Danemarca). A fost președinte al Ligii Studenților din UNATC (2001-2003). A montat spectacole la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București, la Teatrul Evreiesc de Stat din București, la Teatrul „Maria Filotti” Brăila, la Teatrul Excelsior București, la Teatrul „Fani Tardini” Galați, la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoșani. A fost Secretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii în guvernul Cioloș. Din 2019 este Director General al Teatrului de Stat Constanța. A jucat și în filme: The Whistleblower, Ces Amours-La, Method, Megatron, Amatorul.

Erwin Șimșensohn, invitatul lui Emil Tatu la „Între alb și negru”

1991 – Primul post privat de televiziune din România – SOTI

A fost un proiect finanțat prin International Media Fund, o asociație de donatori internaționali cu sediul la Washington, constituit la 24 august 1990. Primul canal privat de televiziune se chema SOTI, acronim de la Societatea pentru o Televiziune Independentă, alternativă la Televiziunea de Stat, fiind primul post independent de televiziune din România și din Europa de Est. În baza Sentinței nr. 2011/24 august 1990 s-a constituit Societatea Română pentru Înființarea unei Companii Naționale de Televiziune Independentă SOTI. A început să emită la inițiativa lui Răzvan Huzuneanu, pe 9 decembrie 1991, pe canalul 57, și își difuza emisunile luni, marți, miercuri și joi, o oră după ora 23.00, pe frecvențele TVR 2 (care emitea zilnic între orele 16–23). În cadrul acestui post s-au lansat mai multe vedete, printre care Andreea Esca, Lucian Mîndruță, Andreea Berecleanu sau Răzvan Dumitrescu.

Andreea Esca și Cristian Răutu în primele lor apariții la TV SOTI

1993 – Sentința asa-numitului tribunal al poporului transnistrean de la Tiraspol

Pe 9 decembrie 1993, un tribunal ilegitim de la Tiraspol din autoproclamata republică moldovenească nistreană, a pronunțat sentința în procesul grupului de patrioți români cunoscut de opinia publică mondială sub numele de „Grupul Ilașcu”. Sentința: Ilie Ilașcu a fost condamnat la moarte, iar ceilalți membri la închisoare între 2 și 15 ani. După nouă ani de detenție și izolare, în mai 2001, Ilie Ilașcu a fost eliberat din închisoare.

1993 – România a ratificat Convenția privind interzicerea armelor chimice

Prin Legea nr.125/9 decembrie 1994 pentru ratificarea Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, semnată la Paris la 13 ianuarie 1993, publicată în Monitorul Oficial nr. 356/22 decembrie 1994.

2007 – A încetat din viață Cristian Iordănescu (14 ianuarie 1955 – 9 decembrie 2007, București)

Avocat; decan al Baroului București

2010 – A încetat din viață Elena Dima-Toroiman (12 martie 1926, Curtea de Argeș – 9 decembrie 2010, București)

Soprană; a făcut parte din generația de aur a teatrului liric romanesc; a slujit cu devotament viața artistică a Operei Române din București pentru mai bine de un sfert de veac

2011 – A încetat din viață Mihai Botez (31 mai 1922, Oradea – 8 decembrie 2011, Arad)

Primul campion național absolut la gimnastică (1948); părintele judo-ului din România; primul antrenor român de arte marțiale; campion mondial la judo veterani la 86 de ani (2008); a avut două centuri negre în jiu-jitsu

2012 – Alegeri parlamentare în România

Alegerile parlamentare au avut loc pe 9 decembrie 2012. Procentul prezenței la vot a fost de 41,76%, Alianța social-liberală (USL) fiind alianța care a câștigat cele mai multe locuri de deputați și senatori. Numărul alegătorilor înscriși în listele electorale: 18.423.066. În urma alegerilor parlamentare numărul de parlamentari a crescut de la 470 la 588. Numărul deputaților a ajuns la 412, iar cel al senatorilor la 176.

2013 – A încetat din viață Hristu Cândroveanu (5 februarie 1928, Babuc, Durostor, România/Bulgaria – 9 decembrie 2013, București)

Critic literar, poet, prozator, traducător și publicist aromân

2015 – Vizita oficială a prim-ministrului britanic David Cameron la București

Președintele României, Klaus Iohannis, și premierul Dacian Cioloș s-au întâlnit cu premierul britanic David Cameron, discuțiile vizând criza migranților, securitatea europeană și Parteneriatul Strategic bilateral. Vizita premierului britanic la Bucureşti a făcut parte dintr-un turneu care a mai inclus Bulgaria şi Polonia, în contextul negocierilor pentru reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană, precum şi în condiţiile în care Londra pregătea referendumul privind rămânerea sau părăsirea Uniunii Europene.

2015 – A încetat din viață Gheorghe Gruia (Gheorghe Gruia Marinescu; 2 octombrie 1940, București – 9 decembrie 2015, Mexico City)

Handbalist; supranumit „mâna de aur a handbalului românesc”; a fost declarat de 7 ori cel mai bun handbalist al lumii; în 1978 s-a stabilit în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această țară

2017 – A încetat din viață Radu Cârneci (14 februarie 1928, Valea lui Lalu–Pardoși, Râmnicu-Sărat/Buzău – 9 decembrie 2017, București)

Poet, eseist, antologator, traducător, jurnalist și editor; autor al unor antologii valoroase; membru al Uniunii Scriitorilor din România

2018 – A încetat din viață Elena Ionescu Cojocaru (3 iulie 1950, Moșneni, Constanța – 9 decembrie 2018)

Cântăreață de muzică populară și profesoară, una dintre cele mai îndrăgite cântărețe de muzică populară din Dobrogea

2020 – A încetat din viață Marius Iosifescu (12 august 1936, Pitești – 9 decembrie 2020)

Matematician; profesor invitat la mari universități din lume; membru titular și vicepreședinte (2002–2010) al Academiei Române

2021 – A încetat din viață Horia Traian Gherghina (22 decembrie 1954, Făget, Timiș – 9 decembrie 2021)

Pictor, sculptor, restaurator; membru al Uniunii Artiștilor Plastici; președinte al organizației UAP Hunedoara

2021 – A încetat din viață Petre Florescu (22 iunie 1945, Valea Ciorii, Ialomița – 8 decembrie 2021)

Jucător de rugby și antrenor; Maestru emerit al sportului 

2022 – A încetat din viață Ion Vlad (26 noiembrie 1929, Archiud–Teaca, Năsăud/Bistrița-Năsăud – 9 decembrie 2022, Cluj-Napoca)

Critic și teoretician literar, eseist, profesor universitar

 

#amintirilezilei #istoriaRomaniei #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită