~ Amintirile zilei* ~
Foto: Biserica memorială „Mihai Viteazul” ridicată pe locul aproximativ al vechii Catedrale mitropolitane ortodoxe
1493 – A început zidirea Bisericii din Borzești
Ctitorită de Ștefan cel Mare, împreună cu fiul său cel mare Alexandru, are hramul Adormirea Maicii Domnului.
Scopul bisericii, după tradiție, a fost de a comemora moartea prietenului Mitruț, străpuns de săgețile năvălitorilor tătari, pe rădăcinile legendarului stejar, fiind singura biserică ridicată de Ștefan ce Mare, nu pentru a serba o victorie, ci în amintirea prietenului său. A fost construită între 9 iulie 1493–12 octombrie 1494.
Biserica din Borzești
1575 – Bătălia de la Sânpaul
A fost o confruntare militară între Principele Transilvaniei, Ștefan Báthory (1571–1575) și pretendentul la tron Gaspar Békés, care a pierdut, în 1571, alegerile din dietă în favoarea lui Ștefan Báthory. În 15 octombrie 1573, în urma uneltirilor sale împotriva Principelui Ștefan Báthory, Dieta l-a declarat pe Gaspar Békés, trădător și toate averile sale au fost confiscate. Sprijinit de către curtea de la Viena, Gaspar Békés, autoexilat la Cașovia (Kosice), s-a întors în Transilvania încercând, cu ajutorul secuilor, să îl îndepărteze de la tron pe Ștefan Báthory. Principele Transilvaniei, cu ajutorul beylerbey-ului de Timișoara și al domnului muntean Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), a înfrânt la 9 iulie 1575, la Sânpaul pe Mureș, oastea prohabsburgică a lui Gaspar Békés.
1600 – Mitropolia românilor ortodocși din Transilvania
În mai 1600, Mihai Viteazul a realizat prima unire a celor trei principate române. Pentru a consolida Unirea, Mihai a luat o serie de măsuri: a adoptat aceeași stemă pentru toate teritoriile, a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, a acordat anumite înlesniri preoților și iobagilor români, a numit un mitropolit al Transilvaniei, cu titlul de Mitropolit a tot Ținutul Ardealului și Orăzii. Ioan de la Prislop, numit încă din 1585 în scaunul Mitropolitan, a început, la Alba Iulia, cu binecuvântarea și banii lui Mihai Bravu, construcția unei biserici cu hramul Sfânta Treime ca simbol al unității în credință, dar și în neam al celor 3 țări românești. Catedrala Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania a fost ridicată în vecinătatea zidului cetății și a reprezentat, mai mult de 100 de ani, centrul cultural și religios al zonei. A fost distrusă în anul 1714 de către regimul habsburgic.
Biserica memorială „Mihai Viteazul” este ridicată pe locul aproximativ al vechii Catedrale mitropolitane ortodoxe, ridicată la inițiativa lui Mihai Viteazul.
Mai mult: „Minunea de la Bălgrad”: Mihai Viteazul și puterea preoților ortodocși de sfințire a apei. Cum i-a convins voievodul pe catolici să îl lase să ridice o biserică ortodoxă la Alba Iulia [Alba24.ro]
1762 – S-a născut Ioan Corneli
Ioan Buțiu, 9 iulie 1762, Coch, comitatul Turda/Pădureni–Tritenii de Jos, Cluj – 3 septembrie 1848, Oradea(?)
Teolog, filolog iluminist. În 1781, la 19 ani, a fost trimis de Episcopia greco-catolică de Oradea cu o bursă de studii la Seminarul Sf. Barbara de la Viena, unde a întâlnit un grup foarte activ din punct de vedere intelectual de studenți români în jurul lui Samuil Micu. Reîntors în țară, a fost hirotonisit preot la Blaj (1788), a devenit capelan la Oradea ocupându-se de soldații răniți. După terminarea războiului a fost numit vicearhidiacon în Protopopiatul Crișului și preot în localitatea Deda (azi, Ghida, Bihor). A fost chemat la Oradea pentru a prelua directoratul Școlii românești (1792–1806), timp în care s-a dedicat cauzei românești. Era prieten bun cu Gheorghe Șincai, pe care l-a sprijinit constant. A fost apoi cenzor al tipografiei de la Buda, din această postură implicându-se în acțiunea de pregătire și redactare a Lexiconului românesc. În prefața Lexiconului de la Buda de la 1825, apar consemnați autorii: Samuil Micu-Klein, Vasile Coloși, Ioan Corneli, Petru Maior, Ioan Theodorovici, Alexandru Theodori. A fost numit din nou director al Școlii din Oradea, post pe care l-a ocupat aproape trei decenii (1817–1847). Din operele sale: Historia ecclesiastica novi testamenti, Raportul ortografic, Moderna orthographia nostra, Lesicon românescu-lătinescu-ungurescu-nemțescu.
1807 – Tratatul ruso–francez de pace și prietenie de la Tilsit
Napoleon I și Alexandru I au semnat la Tilsit (Regatul Prusiei, acum Sovetsk, Kaliningrad, Federația Rusă), la 27 iunie/9 iulie 1807, în timpul războiului ruso–turc, Tratatul ruso–francez de pace și prietenie.
Avea o prevedere care viza Principatele Române, în art. XXIII: „Trupele rossiene se vor retrage din principatele Valahia și Moldova, dar provinciile menționate nu vor fi ocupate de trupele turcești până la schimbul instrumentelor de ratificare a viitorului tratat definitiv de pace între Rusia și Poarta Otomană”. În art. VIII al Tratatului s-au fixat următoarele stipulații, care vizau direct raporturile ruso-turce: „Dacă din cauza schimbărilor care au survenit la Constantinopol” Poarta nu va accepta medierea Franței sau, după acceptarea ei, în termen de trei luni, convorbirile nu se vor solda cu un rezultat satisfăcător, atunci „Franța va acționa împreună cu Rusia împotriva Porții Otomane și ambele părți contractante vor încheia un acord menit să elibereze de jugul și suferințele turcești toate provinciile Imperiului Otoman din Europa cu excepția Constantinopolului și provinciei Rumelia”. În mod tacit s-au delimitat sferele de influență între Rusia și Franța. Curtea imperială rusă nu doar a refuzat să evacueze Principatele, conform prevederilor tratatului, ci a cerut imense achiziții teritoriale în partea europeană a Imperiului Otoman, pe care conta să le obțină cu medierea lui Napoleon.
1848 – Instituirea Comisiei proprietății
Guvernul provizoriu revoluționar a emis decretul de instituire a Comisiei proprietății. Emis sub presiunea mișcărilor țărănești la 9/21 iulie, decretul prevedea alcătuirea Comisiei proprietății, dintr-un numar egal de deputați dintre proprietari și clăcași, având drept obligație întocmirea unui proiect de lege pentru înfăptuirea punctului 13 al Proclamației de la Izlaz. Decretul a fost completat cu ordinul din 14/26 iulie, prin care fiecare județ trebuia să trimită câte 2 membri în această comisie. În cele nouă ședințe, desfășurate în perioada 10/22–19/31 august, au avut loc dispute înverșunate care însă nu au dus la un rezultat.
1885 – S-a născut Marioara Voiculescu
9 iulie 1885, București – 3 martie 1976, București
Actriță și regizoare, una dintre cele mai bune actrițe din primele decenii ale secolulului XX, considerată o adevărată „vedetă”, comparată în epocă cu cele mai celebre interprete ale scenei europene, Eleonora Duse, Sarah Bernhardt și Rejane. A studiat la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București (1900–1903), cu Aristizza Romanescu. A debutat oficial pe scena Naționalului bucureștean la 13 ianuarie 1904, rolul principal din Casta-Diva de Haralamb Lecca. L-a avut maestru pe Paul Gusty, s-a format ca actriță sub direcția lui Alexandru Davila, la Teatrul Național și în Compania acestuia. Alexandru Davila a ridicat-o la rangul de „Mareșală a Teatrului Românesc”. A avut compania ei de teatru, a fost directoare de trupă și a fost protagonistă și coregizoare, pentru primele producții de filme românești, a lui Leon M. Popescu. A regizat filmele: Amorurile unei prințese, Detectivul, Dragoste de marinar, Răzbunarea, Spionul, Viorica; a jucat în filmele: Dragoste la mănăstire, Amorurile unei prințese, Detectivul, Dragoste de marinar, Fedora, Răzbunarea, Spionul, Viorica. În 1953 i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”. În 1947, Zaharia Stancu, devenit directorul Teatrului Național, a pensionat-o forțat. A trăit în sărăcie, cu dorul scenei în suflet.
Rezistența prin cultură – Sanda Manu, despre Marioara Voiculescu [TVR]
1887 – S-a născut Rudolf Steiner
9 iulie 1887, București – 31 decembrie 1963, București
Cântăreț de operă. A studiat la Academia de muzică din Viena. Reîntors în țară, a debutat în anul 1914 în Maeștrii cântăreți din Nurnberg. A interpretat apoi numeroase roluri la Opera din Cluj. A revenit la București unde, în 1919, a contribuit la înființarea Societății lirice Opera și la transformarea ei în Opera Română, printre ai cărei membri fondatori se numără și pe care a slujit-o mai multe decenii.
1893 – S-a născut Octavian Beu
9 iulie 1893, Orlat, Sibiu – 2 ianuarie 1964, Sibiu
Muzicolog, critic muzical, istoric de artă și diplomat. A urmat studii muzicale particulare de pian la Sibiu cu V. Heldenberg, devenind un violoncelist și muzicolog autodidact. Paralel a studiat Științe juridice, politice și filosofice, devenind Doctor în Științe politice la Universitatea din Budapesta (1918) și Doctor în Drept la Universitatea din Cluj (1920). A susținut concerte de muzică de cameră în țară și în străinătate, conferințe și emisiuni radiofonice. După debutul timpuriu în critică muzicală la Budapesta (1912), a semnat cronici de artă plastică, articole și studii de istorie, precum și cronici muzicale în Muzica, Studii muzicologice, Rampa, Universul, Cuvântul, Cele trei Crișuri (Oradea), România (Roma), Radio-Welt (Viena), Stambolul (Istanbul) etc. A fost diplomat la Roma, Constantinopol, Rio de Janeiro, Viena și Praga, adunând un prețios material documentar despre istoria, cultura și muzica românească. A descoperit la Weimar și a publicat partitura pentru pian a Rapsodiei române de Liszt (1936). A întocmit catalogul expoziției de artă plastică Răscoala lui Horea (1935), a publicat eseurile Răscoala lui Horea în arta epocii și Răscoala lui Horea în corespondența împăratului Iosif II cu arhiducele Leopold de Toscana. A sprijinit publicarea colecției lui Matthias Friedwagner, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina. A scris lucrări de muzicologie: Siluete de la Opera Română. Egisto Tango, Gheorghe Dima. Viața și opera sa, George Enescu la Viena, Franz Liszt în România, „Rapsodia română” de Franz Liszt, Muzica românească în Ardeal, Compozitorul Tiberiu Brediceanu în „Societatea de mâine”, ediții critice: Liszt Franz. Rapsodia Română, Miculi Carol. Horă în Moldova.
1900 – S-a născut Alexandru Graur
9 iulie 1900, Botoșani – 9 iulie 1988, București
Lingvist, savant, profesor universitar, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Apoi a studiat la Paris, la École Pratique des Hautes Études. A susținut Doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indo-europeană. Revenit la București, a îmbrățișat activitatea didactică și, în paralel, a publicat studii în diverse periodice. Între 1941–1944, când, din cauza politicii statale antisemite, elevii și profesorii evrei au fost îndepărtați din școlile și universitățile românești, a înființat și a condus Liceul particular evreiesc. Din 1946 a fost încadrat în învățământul superior, fiind profesor la Universitatea din București, a fost apoi decan al Facultății de Filologie, directorul Editurii Academiei, membru al Societății de Lingvistică din Paris (din 1921). Activitatea sa științifică cuprinde studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică Limba noastră, iar în Revista Cultului Mozaic a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. A fost autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu. A fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române. A coordonat volumele de Studii de gramatică, Probleme de lingvistică generală. Din scrierile sale: Nom d‘agent et adjectif en roumain, Studii de lingvistică generală, Etimologii românești, Mic tratat de ortografie, „Capcanele” limbii române, Dicționar al greșelilor de limbă.
1911 – Primul pilot militar român, Ștefan Protopopescu
La 9 iulie 1911, a primit brevet primul pilot militar român, sublocotenenul din arma geniului Ștefan Protopopescu.
La 17 iulie a fost brevetat al doilea pilot militar, sublocotenenul din arma geniului Gheorghe Negrescu. Aceștia au învățat tehnica pilotajului la Complexul Aeronautic de la Chitila, pe avioane tip Farman III model 1909 construite în licență în atelierele de la Chitila.
Mai mult: Ștefan Protopopescu – Povestea primului pilot cu acte
1922 – Johnny Weissmüller a coborât sub 1 minut recordul mondial la 100 m liber
Pe 9 iulie 1922, Johnny Weissmüller, americanul născut la Timișoara, avea să devină primul sportiv care a înotat pe această distanță în mai puțin de un minut, mai exact în 58.6 secunde, într-o cursă care a avut loc la Alameda, în California.
Avea să-și mai îmbunătățească timpul o dată, 57.4 secunde în 1924, iar acest record avea să reziste nu mai puțin de 10 ani. În cinematografie, Weissmüller a rămas celebru prin rolul Tarzan.
1923 – S-a născut Tatiana Nicolescu
Tatiana Golim; 9 iulie 1923, Chișinău
Critic, istoric al literaturii și traducător. S-a născut la Chișinău din părinți fugari din Ucraina bolșevizată. A luat licența în Filologie și în Drept în 1945, iar cea în Filologie rusă în 1947 la Universitatea București. A făcut carieră universitară la catedra de Limbi slave; a fost profesor doctor docent la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, iar în anii ’70 a predat Limba și literatura română la Universitatea din Moscova. A fost redactor la revista Secolul XX, colaborând și cu articole. Și-a luat doctoratul în 1962 cu tema Lev Tolstoi și literatura română, iar în 1971 a obținut docența. A folosit metoda comparatistă în cercetările literare, punând circulația și influența literaturii ruse asupra marilor prozatori români în legătură cu contextul social-cultural și politic al vremii; a tradus din literatura rusă și a prefațat traduceri din rusă. A tradus în română o istorie a literaturii ruse, studiind în special autorii: Pușkin, Gogol, Tolstoi, Ivan Bunin, Vasili Belâi, cărora le-a închinat monografii. A fost coautoare la Dicținarul Rus-Român. A tradus din Turgheniev, Bulgakov, Viktor Astafiev, Leonid Andreev, Ilya Ehremburg, V.A. Kaverin, Leonid Leonov, Galina Serebreacova, K.L. Derjavin, L.V. Nikulin, Vl. Piskunov etc. Din scrierile sale: Opera lui Gogol în România, Tolstoi și literatura română, Prozatori sovietici contemporani, Pe scara timpului etc. A fost soția profesorului universitar, critic și istoric literar George Cristea Nicolescu. Actualmente, locuiește în Italia, la Milano.
1924 – S-a născut Sergiu Sarchizov
9 iulie 1924, Tarutino, Cetatea Albă, Basarabia – 18 septembrie 2003
Compozitor și dirijor. A urmat Conservatorul din București, având profesori pe Mihail Jora, Theodor Rogalski, Constantin Silvestri, absolvind în 1954. A fost dirijor de coruri școlare și de amatori în Ismail, al orchestrelor de la Palatul Pionerilor și al orchestrei Ansamblului CFR Giulești din București, șef al serviciului de creație la Radiodifuziunea Română, secretar muzical la Ansamblul Doina al Armatei, șef al serviciului de documentare al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, inspector la Direcția Muzicii din Ministerul Culturii. Aranjamentele și transcrierile, în principal pentru emisiile radio și TV, au constituit o parte semnificativă din activitatea sa. A compus muzică de teatru: Trei generații; muzică vocal-simfonică: Pasărea albastră; muzică simfonică: Dans simfonic; muzică de film: Secretul cifrului; muzică de cameră: Rondo pentru vioară și pian; muzică corală: August 23; muzică vocală: Pasăre măiastră.
Sergiu Sarchizov – Cântecul murgului • Ansamblul MFA
1926 – S-a născut Marcel Budală
9 iulie 1926, Câmpina – 6 ianuarie 1989, București
Cunoscut acordeonist, faimos pentru interpretarea muzicii lăutărești. În 1933 a început să învețe să cânte la pian, putând trece ușor la acordeon, iar din 1940 a renunțat complet la pian în favoarea acordeonului, devenind, alături de Gheorghe Trandafir, unul dintre primii acordeoniști din București. A debutat pe scena Teatrului Alhambra din București într-o formație de muzică populară (1945). A fost încadrat în orchestra de muzică populară a Direcției Generale a Serviciului Muncii (DGSM), dirijată în acea perioadă de cunoscutul Iancsi Korossy, apoi în cadrul Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii ca solist instrumentist. A întreprins numeroase turnee artistice atât în țară, cât și în străinătate, în Bulgaria, Germania, Iugoslavia, Israel și Franța. Discografia sa însumează numeroase înregistrări discografice (discuri, benzi de magnetofon, casete audio, CD-uri) din perioada 1955–1984, la casa de discuri Electrecord și la Radiodifuziunea Română.
Marcel Budală – Solo acordeon • Pian: Gică Rădulescu, Țambal: Fane Chioru, Contrabas: Gheorghe Dincă
1933 – A încetat din viață Mihail C. Șuțu (15 februarie 1841 – 9 iulie 1933)
Istoric; unul dintre primii numismați din sud-estul Europei; președinte al Societății Române de Numismatică; membru titular al Academiei Române.
1934 – Legea Fondului Național al Cinematografiei
S-a promulgat Legea nr. 2.088/9 iulie 1934 a Fondului Național al Cinematografiei. Fondul, destinat creării bazei materiale și finanțării producției cinematografice naționale, era alimentat din două taxe: una, de 1 leu la fiecare bilet de cinematograf; alta, de 10 lei pentru fiecare metru de film importat în țară. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 4.515/11 iulie 1934.
1940 – Guvernul român a fost silit să inițieze tratative cu Sofia și Budapesta
După ce a renunțat la garanțiile anglo-franceze (din aprilie 1939), România a fost silită să inițieze tratative cu Bulgaria și Ungaria. Acțiunile URSS din iunie–iulie 1940 au avut, în ansamblu, un efect catastrofal asupra României. Notele ultimative din 26–27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat, ci pur și simplu, au declanșat – aidoma unei reacții în lanț – procesul dezintegrării teritoriale a României Mari.
1941 – Luptele Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei de sub ocupația sovietică – Eliberarea Bucovinei de Nord
Regimentul 8 Dorobanți a atacat frontal pozițiile sovietice din Mândrești, care s-au retras abandonând o cantitate însemnată de armament. Divizia 1 Blindată a înaintat spre sud, pe direcția Moșana–Soroca, blocând calea trupelor sovietice care se retrăgeau spre Moghilău. Regimentul 1/2 Vânători Gardă a atacat pe direcția Cota 120–Cota 196 pe Dealul Toceni, după lupte foarte grele punctate de numeroase contraatacuri sovietice, ocupând Cota 196 la ora 17:00. Regimentul 11 Dorobanți, deși avea mari pierderi din zilele precedente, a reușit să cucerească Dealul Țiganca, Cota 77 și satul Țiganca, distrugând 5 cazemate și luând în jur de 150 de prizonieri. Practic, Armata Română a încheiat operațiunile militare de eliberare a Nordului Bucovinei, fiind atinsă granița existentă între România și URSS în vara anului 1940.
1941 – Organizarea detașamentelor de muncă formate din români în Transilvania de Nord
În Transilvania de Nord, atribuită Ungariei fasciste prin Dictatul de la Viena, au încep să fie organizate, de către autoritățile maghiare, detașamente de muncă formate din români. La 9 iulie 1941, Comandamentul Corpului IX Armată din Cluj, prin ordinul 3.712/III-1941, anunța prefecturile județelor din nordul și estul Transilvaniei că Ministerul Apărării Naționale a hotărît înființarea detașamentelor de muncă românești, puse la dispoziția autorităților militare și civile pentru diferite lucrări. Un detașament era alcătuit din patru plutoane a 50 de oameni și era supravegheat de o gardă formată din 1–2 ofițeri și 15 soldați.
1943 – S-a născut Margareta Pâslaru
9 iulie 1943, București
Cântăreață, compozitoare și textieră de muzică ușoară, muzică populară, actriță de televiziune, teatru și film, realizatoare de emisiuni TV și radio. A debutat, ca elevă, cu muzică ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer, dar prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, a apărut în emisiunea Toată lumea face sport.
Radu Șerban / Constantin Cârjan – Două rândunici
George Grigoriu a compus, special pentru ea, Chemarea mării care a devenit mare șlagăr la Radio România; discul a bătut recordul vânzărilor de muzică ușoară (26.000 exemplare).
George Grigoriu / Mircea Block – Chemarea mării
Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. A jucat și în filme: La vârsta dragostei, Tunelul, Un film cu o fată fermecătoare, Împușcături pe portativ, Veronica, Veronica se întoarce, Melodii, melodii etc. S-a stabilit la sfârșitul anilor ‘70, în SUA, dar a revenit deseori în România, după 1989.
Veronica (1973) • Regia Elisabeta Bostan. Cu: Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan, George Mihăiță, Mihai Stan
1946 – S-a născut Mircea-Răsvan Ciacâru
9 iulie 1946, Cluj – 3 martie 2020
Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A absolvit Facultatea de Desen a Universității Timișoara, Secția Pictură, Clasa Ion Sulea-Gorj în 1973. După o perioadă de profesorat, a învățat arta restaurării de la unul dintre cei mai importanți restauratori ai vremii, Aurel Buzilă. În 1993, a ajuns să coordoneze lucrările laboratorului Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, unde au fost conservate și restaurate bunuri arheologice mobile de o valoare inestimabilă, introduse apoi în circuitul expozițional.
A contribuit la realizarea sau reorganizarea expozițiilor permanente și temporare (naționale și internaționale) în cadrul cărora, în prim-plan s-au aflat piese care au trecut prin mâna marelui restaurator. S-a retras din activitatea de restaurare în 2012, de atunci dedicându-se în exclusivitate artei plastice. A publicat desene în revistele Luceafărul, Cronica, Antiteze, Conta. A deschis expoziții personale în București (Hanul cu Tei, Teatrul de Comedie,Teatrul Mic), Tel Aviv (Israel), Almere (Olanda), Frankfurt pe Main (Germania), Piatra-Neamț. Lucrări ale sale sunt în colecții particulare din Olanda, Franța, Rusia, Canada, SUA, Germania, Israel, Suedia, Italia.
Biografie ilustrată: Ciacâru Răzvan Mircea [Artindex]
1946 – S-a născut Angela Similea
9 iulie 1946, 1 Decembrie, Ilfov
Cântăreață de muzică ușoară, de mare succes în anii ’70–’80. În timpul liceului, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC. Acesta a stabilit ca Angela Similea să ia lecții de canto cu Florica Orăscu. A început să cânte în 1965 în mișcarea de amatori; la Festivalul artiștilor amatori, a obținut locul III cu piesa Câmpia sub lună de V. Veselovski și premiul I la concursul Primăvara bucureșteană.
Ionel Tudor / Andreea Andrei – Ultimul tramvai
A câștigat Cerbul de Argint – premiul II la Festivalul Internațional „Cerbul de aur” 1970. La televiziune a debutat în cadrul emisiunii-concurs Emoții în premieră. A participat la concursuri ca Ancora Děčínului din Cehoslovacia (1971, Premiul special al juriului), Orfeul de aur din Bulgaria (1972, locul II), Festivalul Mamaia (1977, Premiul I). De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu. Datorită succesului comercial foarte mare pe care l-a înregistrat muziciana de-a lungul anilor, aceasta a fost supranumită Doamna șlagărelor.
Jolt Keresteley / Ion Rus – Noapte, fată cu cercei de smoală
1947 – Demersuri de aderare a României la ONU
România a demarat procedurile de aderare la Organizația Națiunilor Unite imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, din 1946, dar fără succes. În 1947 Guvernul a decis să remită secretarului general al Organizației Națiunilor Unite declarația de intrare în forul mondial și de aderare la Carta Națiunilor Unite. Cererea adresată la 9 iulie 1947 de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiași an, ca pentru toate țările „satelit URSS”. Aderarea țării noastre a fost blocată până la 14 decembrie 1955, când a fost admisă, la recomandarea Consiliului de Securitate al ONU.
1947 – S-a născut Mirabela Dauer
Bela Scorțaru; 9 iulie 1947, București
Interpretă de muzică ușoară, considerată de unii critici muzicali ca fiind cea mai bună voce feminină a muzicii pop românești din ultimii 30 de ani. În 1963 a debutat alături de formația rock Roșu și Negru cu care interpreta în special melodii din repertoriul Ritei Pavone. Din 1967 a urmat cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesoarei Florica Orăscu, corepetitori Marius Țeicu și Marius Popp. În 1970 s-a produs debutul la Televiziune în emisiunea Tele-Top, unde a interpretat melodia De când te-am întâlnit, compusă de Marius Țeicu. Mirabela a devenit în scurt timp o prezență constantă a emisiunilor de televiziune.
Marian Nistor / Corneliu Vadim Tudor – Mulțumesc, iubită mamă
A interpretat melodiile compuse de: Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Vasile Vasilache, Marian Nistor, Ionel Tudorache, Anton Șuteu, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, George Grigoriu, Vasile Șirli, Mircea Drăgan etc. A participat la numeroase concursuri: Festivalul Melodiile prietenilor de la Moscova (1975, Premiul I), Orfeul de Aur din Bulgaria, (1976, Premiul al-III-lea), Festivalul Internațional al Șlagărelor de la Dresda (1978, Premiul al-II-lea pentru Interpretare), Festivalul Lira Bratislavei (1985, Premiul al-III-lea), a fost distinsă cu Ordinul Național Meritul Cultural clasa I în grad de Cavaler (2004). Începând cu 2004 a colaborat cu interpretul de muzică ușoară Rareș Borlea (Raoul).
Ionel Tudor / Andreea Andrei – Te-aștept să vii
1949 – S-a născut Teodor Bulza
9 iulie 1949, Semlac, Arad
Prozator, ziarist. A urmat Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara, secția Română-Franceză. A fost redactor la ziarul Drapelul roșu, șef al sectorului presă la Comitetul Județean Timiș, redactor-șef al ziarului Drapelul roșu, Luptătorul bănățean; publicist comentator la Renașterea bănățeană, Azi, Românul; secretar general de redacție la ziarul Vremea; director general al Tipografiei Cromoman până în prezent. A colaborat la: Forum, Viața studențească, Amfiteatru, Orizont, Flacăra, Luceafărul, România literară, Vremea, Ultima oră etc. Volume publicate: Iulie, Lumini bănățene, Casa șerpilor etc.
1968 – S-a născut Daniel Iordăchioaie
9 iulie 1968, Ștefănești, Argeș
Cântăreț, compozitor și textier de muzică ușoară. Încă de la cinci ani a luat lecții de chitară. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Pașcani (1973–1980). A debutat în formația Gramofon (1980). Din 1987, a participat la Festivalul Național de muzică ușoară de la Mamaia, i-a apărut primul disc split, cu interpreta Denise Roman, a participat la Festivalul Tineretului și Studenților din Coreea de Nord. A participat la diferite concursuri muzicale la Sibiu, Pitești, Costinești etc., a reprezentat România la concursul Intertalent de la Praga. În 1989 a făcut mai multe turnee în Germania. În 1992 a participat la concursul Serbările primăverii și apoi în mai multe turnee în Finlanda, Suedia, Norvegia. A fost angajat la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești (1994) unde a apărut în peste 10 premiere. A semnat versuri pentru muzică ușoară, a prezentat mai multe emisiuni la TVR: Album duminical, Ba da ba nu, Seara porților deschise, Bucureștiul de altădată, Tip-top minitop etc. S-a retras de pe scenă, fiind în prezent regizor de spectacole.
Dacă într-o zi mă vei iubi
1973 – A încetat din viață Miron Neagu (2 noiembrie 1889 – 9 iulie 1973)
Editor, culegător și interpret de folclor, fondatorul primei edituri românești din Ardeal.
1978 – A încetat din viață Aladár Zoltán (Aladár Zoltán; 31 mai 1929 – 9 iulie 1978)
Compozitor, critic muzical, editor, pedagog, dirijor și folclorist român de etnie maghiară; figură proeminentă a mișcării corale ardelene; redactor muzical la Radio Târgu Mureș.
1978 – A încetat din viață Stere Adamache (17 august 1941 – 9 iulie 1978)
Fotbalist, portar; a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970; a sfârșit înecat în Dunăre la Crișan, Tulcea.
1988 – S-a născut Raul Rusescu
9 iulie 1988, Râmnicu-Vâlcea
Fotbalist, a jucat pe postul de atacant la Unirea Urziceni, Steaua București (cu care a câștigat Cupa României 2015, Cupa Ligii 2015), FC Sevilla (UEFA Europa League 2014, Supercupa Europei 2014), Osmanlıspor, având prezențe la națională pentru România U19, România U21 și România. A fost Fotbalistul român al anului 2012 și Golgheterul Ligii I 2013.
1988 – A încetat din viață Alexandru Graur (9 iulie 1900 – 9 iulie 1988)
Lingvist, savant, profesor universitar, membru al Societății de Lingvistică din Paris, membru titular al Academiei Române.
1989 – A încetat din viață Călin Gruia (Chiril Gurduz; 21 martie 1915 – 9 iulie 1989)
Scriitor, poet și prozator; cunoscut mai ales prin volumele sale de povești pentru copii.
1993 – Conferința Națională a FDSN
La Conferința FDSN din 9–10 iulie s-a hotărât schimbarea denumirii partidului din Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).
1994 – A încetat din viață Mihail Șerban (18 august 1911 – 9 iulie 1994)
Prozator, jurnalist, bibliotecar.
1997 – A încetat din viață Georgeta Năpăruș (23 octombrie 1930 – 9 iulie 1997)
Pictoriță; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
1998 – S-a înființat Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională
Prin Legea nr. 145/9 iulie 1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională, publicată în Monitorul Oficial, nr. 261/13 iulie 1998, dată la care a intrat în vigoare. Azi, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
1999 – A încetat din viață Emanoil Copăcianu (4 martie 1915 – 9 iulie 1999)
Poet, prozator și dramaturg; autor al mai multor romane istorice și religioase; membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
2005 – A încetat din viață Maria Peter (Maria Onu; 1 ianuarie 1925 – 9 iulie 2005)
Cântăreață de muzică populară din Năsăud; pictor de icoane.
2007 – A încetat din viață Nicolae Proca (13 decembrie 1925 – 9 iulie 2007)
Jucător și antrenor de fotbal.
2018 – A încetat din viață Jean Cazaban (Ion Cazaban; 19 octombrie 1935 – 9 iulie 2018)
Critic și istoric de teatru; cercetător științific la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române; profesor universitar la UNATC.
2022 – A încetat din viață Geo Şerban (20 mai 1930 – 9 iulie 2022)
Istoric şi critic literar, eseist, editor și jurnalist cultural.
#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories
---------- *Ediție revizuită și adăugită
0 comentarii la „9 Iulie în istoria românilor”