9 Iunie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Adunarea de la Izlaz – Monumentul Comemorativ al Adunării de la Islaz

 

1456 – Primul tratat comercial moldo-turc

După acceptarea plății tributului de către Domnul Moldovei, Petru Aron, la 9 iunie 1456, sultanul a emis un firman Yeni Derbent, care a pus capăt stării de război între cele două state și a acordat negustorilor din Cetatea Albă, dreptul de a face comerț cu orașele din Imperiul Otoman. Este considerat drept primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate și privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă.

1609 – Diploma Principelui Transilvaniei, Gabriel Báthory, pentru preoții români

Preotului sau pastorului aparținător uneia dintre religiile recunoscute, îi erau oferite privilegii: era om liber, în unele cazuri chiar nobil, scutit de la anumite taxe. În opoziție, preoții români erau asimilați iobagilor, dacă locuiau pe pământul unui nobil. Existența preotului de la sat era adesea precară: nu primea un salariu regulat de la enoriași și nici nu avea o „porție canonică” (o dare creată de stat care ajuta la susținerea familiei preotului). Dimpotrivă, el depindea de munca sa și de turma de care se îngrijea, împovărat pe deasupra de taxele datorate domnilor pământului. Pe deasupra, preoții aveau o datorie specială față de trezoreria Principatului. Ca răspuns la plângerile formulate de preoțimea ortodoxă din Transilvania și părțile ungurești, privitor la starea mizeră a vieții lor de iobagi supuși, Gabriel Báthory, în 9 iunie 1609 la Alba Iulia, a acordat preoților români un act de scutire. Deosebit de valoros, prin motivații și semnificații, actul este aproape similar cu textul dietal din timpul lui Mihai Viteazul, prin care preoții români erau scutiți de sarcinile iobăgești. Mărturisind sincera lui pietate și afecțiune pentru servitorii bisericii în general, și datorită, în special, stării mizere a cerului românesc, a hotărât ca aceștia, aflați în condiție iobăgească, să fie scutiți de toate sarcinile plebee și serviciile civile cuvenite stăpânilor și să se poată strămuta liberi împreună cu familia oriunde doresc, după ce în prealabil s-au achitat de obligațiile față de stăpânul domenial și după ce au anunțat pe vlădicul lor din Bălgrad, „fără voia domnului său […] slobozie să aibă a schimba locul cel dintâiu unde-i va plăcea lui să aleagă loc de popie, și să se mute […] fără de nici o sminteală cu știrea vlădicii lor, care locuiește în Bălgrad”. Fără să conțină vreo condiționare de ordin confesional ori mesaje prozelite, diploma lui Gabriel Báthory, a deschis seria unor acte similare emise de principii calvini ai Transilvaniei, care vor reconfirma de-a lungul secolului statutul de oameni liberi al sacerdoțiilor români, în funcție de anumite conjuncturi politice.

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Adunarea de la Izlaz

De teama unor conflicte armate, s-a hotărât citirea proclamației revoluționare la 9/21 iunie, la Islaz, un mic port la Dunăre din Romanați (acum, Teleorman) pentru că doi dintre cei mai importanți membri ai clubului revoluționar craiovean aveau funcții administrative acolo: Ioan Maiorescu, prefectul județului și căpitanul Nicolae Pleșoianu ai cărui dorobanți primiseră ordin să se deplasase din Craiova la Islaz. Bibescu ordonase paza tuturor porturilor, pentru a aresta, imediat după debarcare, agitatori revoluționari veniți de la Paris. Sub oblăduirea lui Ioan Maiorescu și Nicolae Pleșoianu a fost organizată de către Popa Șapcă, o mare adunare populară la Izlaz, care a marcat începutul revoluției pașoptiste în Muntenia. Izlaz, un mic port pe Dunăre, cu oarecare însemnătate comercială, care nu era sub controlul direct al turcilor, spre deosebire de porturile Turnu Măgurele, Giurgiu sau Calafat, a fost ales de Nicolae Bălcescu ca loc al declanșării revoluției din Țara Românească: „La Islaz, cum nici prin gând nu i-ar trece lui Vodă Bibescu, vornicului Vilar sau agăi Manu, așa ca să ne pună piedici”. S-a constituit totodată primul Guvern provizoriu, alcătuit din generalul Gheorghe Magheru, maiorul Christian Tell și căpitanul Nicolae Pleșoianu, preotul Radu Șapcă, Ion Heliade-Rădulescu, membrii clubului craiovean: Ștefan Golescu, Ioan Maiorescu și secretar al guvernului provizoriu, Costache Romanescu. Grupul de revoluționari, membri ai guvernului provizoriu, având în frunte tricolorul pe care era scris „Dreptate-Frăție”, s-a îndreptat spre centrul comunei, unde mulțimea era adunată pentru sfințirea bisericii Sfinții Trei Ierarhi. Programul revoluției din Țara Românească, Proclamația de la Izlaz, a fost citit adunării de Ion Heliade Rădulescu. Proclamația a fost concepută ca act constituțional suprapunându-se, în bună măsură, Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789. Prevedea menținerea legăturilor cu Poarta otomană, dar respingea protectoratul Rusiei, Țara Românească proclamându-și deplina „neatârnare administrativă și legislativă”; eliberarea țăranilor clăcași de sarcinile feudale și înzestrarea lor cu pământ; statul să preia averile mănăstirilor închinate; Domnitorul să fie ales și doar pe cinci ani și „din toate stările soțietății”. Proclama egalitatea dintre cetățeni, libertatea „absolută” a tiparului, desființarea rangurilor, eliberarea robilor țigani, desființarea pedepselor cu moartea și cu bătaia, acordarea de drepturi politice locuitorilor „de altă credință”, evreii urmând a fi „emancipați”; instrucțiunea publică să fie „egală și întreagă pentru tot românul de amândouă sexele” și de asemenea „după facultățile fiecăruia și fără nici o plată”; la București și Craiova să fie create Universități și o Politehnică la București, de asemenea licee și pensioane în fiecare județ și școli normale în fiecare plasă; introducerea alfabetului latin.

Este considerată a fi prima constituție modernă a României.

1850 – Domnitorul Ghica Vodă a emis Cronica polițienească

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă a emis legea Cronica polițienească în care, prin cele 158 de articole erau reglementate sarcinile „înaltei poliții” și „obișnuitei poliții”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

1856 – A fost publicată Hora Unirii

Vasile Alecsandri a publicat, în revista Steaua Dunării, poezia Hora Unirii. Pusă pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unității naționale românești.

Hora Unirii • Maria Tănase (1942)

1874 – La București a avut loc prima ascensiune din România a unui balon cu pilot român

Balonul Mihai Bravul a fost un aerostat românesc construit în 1874 la Paris, la comanda comerciantului M. Villemont și a mai multor entuziaști. Balonul cântărea 410 kg, avea o capacitate de 1.496 metri cubi de gaz și putea transporta cinci-șase persoane. Dimensiunile sale atingeau 25 de metri în înălțime și 14 metri în diametru. A fost primul aparat de zbor al României. Prima înălțare a balonului Mihai Bravul a avut loc la 9 iunie 1874, în București. Cei doi pasageri ai balonului au fost ziaristul Grigore Ventura și M. Villemont, care dăduse cei mai mulți bani pentru confecționarea aparatului de zbor. Balonul s-a ridicat din grădina Mitropoliei și a zburat deasupra Capitalei, purtat de curenții de aer circa 45 km, până la periferia comunei Aprozi din județul Ilfov. Zborul a durat aproape o oră, iar evenimentul a fost îndelung comentat de public. Succesul primei înălțări a balonului Mihai Bravul a determinat conducerea armatei să solicite balonul pentru un zbor în interes militar, pentru o ascensiune în 20 iunie.

1884 – Legea Domeniului Coroanei

Domeniile Coroanei României erau un grup de societăți comerciale sau proprietăți aparținând Statului Român, al căror venit era menit să asigure parțial finanțarea activităților instituției Coroanei României (Familia Regală a României și Casa Majestății Sale Regelui). Au luat naștere prin legea de la 9 iunie 1884, la inițiativa omului politic liberal Ion C. Brătianu. Douăsprezece moșii aparținând statului au fost date în folosința Casei Regale Române. De la înființare, pentru o lungă perioadă de timp (1884–1913), funcția de Administrator al Domeniilor Coroanei a fost deținută de juristul și silvicultorul român Ioan Kalinderu.

1892 – Memorandiștii au ajuns la Viena

La 28 mai/9 iunie 1892, o delegație formată din conducătorii Partidului Național Român, însoțiți de 300 de reprezentanți ai tuturor stărilor: intelectuali, negustori, meseriași și muncitori din Transilvania, au ajuns la Viena pentru a prezenta împăratului Memorandumul semnat de dr. Ioan Rațiu (președinte), Gheorghe Pop de Băsești și Eugen Brote (vicepreședinți), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu și alții.
La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a dorit să primească delegația, deși nu cunoștea conținutul memorandumului, și a trimis documentul autorităților maghiare de la Budapesta. Acest fapt a nemulțumit profund pe români, care au considerat că împăratul nu dorește rezolvarea problemelor naționalităților din Imperiu.

1909 – S-a născut Marius Mircu

Israel Marcus; 9 iunie 1909, Bacău – 4 septembrie 2008, Tel Aviv, Israel

Reporter, redactor, scriitor și istoric. Este fratele lui Solomon Marcus și al lui Marcel Marcian. A urmat Facultatea de Drept la București, pe care a absolvit-o în 1936. A fost reporter, încă din perioada școlară, la Gazeta și a continuat până în 1938. În perioada guvernelor antisemite, a fost ales președinte al Asociației Tinerilor Scriitori și Artiști Evrei din România. După al doilea război mondial, a fost primul jurnalist care a scris despre Pogromul de la Dorohoi, Pogromul de la Iași și lagărele din Transnistria. A condus secția de arhivă-documentare a Comunității Evreilor din București și a Federației Comunitățillor Evreiești din România, a fost secretar general de redacție la Națiunea (condusă de George Călinescu). A fost primul director al Muzeului de Istorie a Evreilor (1982–1987), înființat la inițiativa rabinului șef al comunitățiilor evreiești din România dr. Moses Rosen. A emigrat în Israel în 1987, unde a colaborat la postul de radio Kol Israel (Vocea Israelului), unde a prezentat un serial cu 200 de episoade dedicate istoriei presei evreiești din România. A scris mai mult de patruzeci de cărți, dintre care: 24 de ore în jurul lumii, N-am descoperit America!, Pogromurile din Bucovina și Dorohoi, Peste cincizeci de ani, Croitorul din Back, Din nou șapte momente – din istoria evreilor în România: Oameni de omenie, în vremuri de neomenie, Dosar Ana Pauker, Treizeci și șase de stâlpi ai lumii.

1912 – A încetat din viață Ion Luca Caragiale (1/13 februarie 1852 – 9 iunie 1912)

Dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist; membru post-mortem al Academiei Române.

1918 – S-a născut Alexandru Velehorski

Alexander Velehorský; 9 iunie 1918, Frýdek-Místek, Cehia – 7 martie 1997, Viena

Compozitor și profesor ceh stabilit în România, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1938 s-a mutat la București și a studiat la Conservator cu Faust Niculescu, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Ion Ghiga, Ionel Perlea, Constantin Brăiloiu și Alexandru Theodorescu. A fost bibliotecar șef la Filarmonica „George Enescu” din București, profesor la Liceul de Muzică nr. 1, la Școala de Muzică și Arte Plastice nr. 5, lector și conferențiar la Conservatorul din București. A fost distins cu Premiul de creație (1972, 1977). A compus muzică vocal-simfonică: Cantata 1918; muzică simfonică: Suită bucolică; muzică de cameră: Preludiu și Passacaglia; muzică corală: Serenada; coruri pentru copii: Tâlharul pedepsit; muzică vocală: Noapte mică. A scris lucrări teoretice: Studiul transpoziției, Studiul de bas continuu.

Alexandru Velehorschi – Concert pentru pian și orchestră în Mi bemol major (1950) • Orchestra simfonică a Filarmonicii din București, dirijor Theodor Rogalski, Pian: Maria Fotino

1923 – A încetat din viață Nicolae N. Beldiceanu (15 mai 1881 – 9 iunie 1923)

Prozator și publicist; fiul poetului junimist Nicolae Beldiceanu.

1928 – S-a născut Jean Ionescu

9 iunie 1928, Constanța – 16 ianuarie 1994

Actor de teatru și film. A început să joace teatru de la 16 ani, chiar în anii de război, în cercul dramatic încropit de un grup de tineri la Techirghiol, încurajat de Liga Culturală, asociație cu bogată activitate culturală în toate orașele Dobrogei. A dat concurs la Conservator, a reușit, dar familia nu a putut întreține pregătirea academică a tânărului, așa că a revenit acasă și a continuat să joace. A rămas cu formația de economist dată de liceul de profil din Constanța. Din 1949 a fost responsabilul Ateneului „Filimon Sârbu“, care întreținea o formație permanentă de teatru, și unde a jucat dramă, comedie, probând o largă gamă de expresii artistice. A fost director al Teatrului de Stat din Constanța (1957–1969 și 1972–1983). În tot acest timp, a jucat în: Anii negri, Trei surori, Ovidius, Salonul 42, Anna Christie, Când nu ne vede nimeni, Mielul turbat, Nebuna din Chaillot și multe altele. A jucat în filmele: Zile fierbinți, serialul TV Toate pînzele sus, (ep. 5), Pentru patrie, Melodii, melodii, Un echipaj pentru Singapore. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural cl.IV (1967).

Un echipaj pentru Singapore (1981) • Regia Nicu Stan. Cu: Gheorghe Cozorici, Florin Zamfirescu, Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Gheorghe Visu, Jean Constantin, Jean Ionescu, Ion Besoiu etc.

1930 – Gruparea condusă de George Brătianu a fost exclusă din Partidul Național Liberal

Spre deosebire de bătrânii liberali, care, alături de Ionel Brătianu, au contribuit la detronarea lui Carol în 4 ianuarie 1926, Gheorghe Brătianu s-a arătat favorabil restaurării carliste. În timpul discuțiilor din noaptea de 7 iunie, la numai o zi după sosirea inopinată la București a lui Carol, George Brătianu l-a asigurat de sprijinul său total pentru anularea actelor de la 4 ianuarie 1926. Obținând sprijinul tuturor partidelor, cu excepția PNL, Carol a fost proclamat rege al României la 8 iunie. Brătianu a format la 15 iunie un partid separat: PNL–George Brătianu (Georgist), împreună cu Ștefan Ciobanu, Constantin C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Simion Mehedinți, Arthur Văitoianu, Mihai Antonescu etc., care va activa în perioada 1930–1938.

1934 – S-au reluat relațiile diplomatice România – Rusia (URSS)

Relațiile diplomatice dintre Rusia și România, datând din 1878, au fost întrerupte unilateral de către Rusia la 31 decembrie 1917. Problema Basarabiei a creat o ruptură în relațiile româno-sovietice când, din ordinul lui Lenin, ca represalii pentru traversarea râului Prut de către trupele române, ambasadorul (ministrul plenipotențiar) al României la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat. Din acel moment și până în 1934, Nistrul a devenit frontieră închisă, iar tranzitul între cele două țări blocat. Nu existau legături feroviare, poștale, telegrafice și telefonice. Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol, a fost distrus în 1919.

Relațiile diplomatice s-au reluat în 1934, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, și comisarul poporului sovietic la Geneva, Maxim Litvinov.

1934 – S-a născut Dorana-Maria Coșoveanu

9 iunie 1934 – 30 mai 2020

Istoric și critic de artă, membră a Uniunii Artiștilor Plastici. Respinsă de mai multe facultăți: Filologie, Arte Plastice, Teatru, a reușit în sfârșit să-și încheie studiile la Academia de Arte – Secția Istoria și Teoria Artei (1966) și Restaurare frescă (1967). A lucrat, de la absolvire în Muzeul Național de Artă al RSR / României. În perioada comunistă a avut de parcurs un traseu profesional complicat, încărcat de obstacole din cauza statutului de deținut politic al tatălui, comandorul de aviație Ion Coșoveanu, care a suportat 17 ani de detenție. Din 1966 și până în decembrie ’89 a fost conservator, redactor, muzeograf, cercetător în cadrul Galeriei de Artă europeană a Muzeului de Artă al RSR. Ulterior, în perioada 1990–1994 a fost director adjunct, apoi consilierul ministrului Culturii (1997–2000). A publicat studii, cataloage, comunicări științifice, articole de presă, monografii, printre care: Peisajul olandez în gravura secolului al XVII-lea, Gravura franceză în secolul al XVII-lea, Octav Grigorescu, Sever Frențiu, Camilian Demetrescu, Cela Neamțu, Rodica Lazăr, Iacob Lazăr etc. Membră a Alianței Civice și membră fondatoare a Fundației Academia Civică, a colaborat la proiectul muzeografic al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet.

1938 – A încetat din viață Ovid Densușianu (29 decembrie 1873 – 9 iunie 1938)

Filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet; profesor la Universitatea din București; membru titular al Academiei Române.

1939 – S-a născut Sorin Vulcu

9 mai 1939, Sebeș – 7 mai 1995, București

Compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A studiat Compoziția la Universitatea Națională de Muzică din București cu Anatol Vieru (1958–1964), unde mai târziu a predat Teorie muzicală și a condus studioul de Electro-acustică (1978–1990). În 1970 a participat la cursurile internaționale de vară de la Darmstadt. A compus muzică de teatru: Al patrulea anotimp; muzică vocal-simfonică: Cantata bucuriei: muzică simfonică: Inscripție pe un ritm; muzică electronică, muzică de cameră, muzică corală, muzică didactică. A scris lucrări didactice: Elemente de teoria muzicii. A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și premiul II al Festivalului Recontres Internationales de Chant Choral de la Tours (1982).

Sorin Vulcu – Multisonuri mioritice • Corul Madrigal „Marin Constantin”

1939 – S-a născut Ileana Cotrubaș

9 iunie 1939, Galați

Soprană a cărei carieră s-a desfășurat între anii ’60–’90, admirată pentru talentul actoricesc și pentru ușurința de a cânta operă în diverse limbi. A început cariera muzicală la nouă ani, în Corul de Copii al Radiodifuziunii Române, a cărui solistă a devenit la unsprezece ani. Din 1952 a studiat la Școala Specială de Muzică din București. A debutat la Opera Română din București în Pelléas et Mélisande de Debussy (1964), adăugând în repertoriu Oscar din Bal mascat, Gilda din Rigoletto și Blondchen din Răpirea din Serai, aparând în diferite producții din toată Europa. A câștigat numeroase premii internaționale, a avut mare succes la Opera Bruxelles, Opera de stat din Viena, Opera de stat din Hamburg, Opera de stat din Berlin și Salzburger Festspiele. A avut contracte la Opera din Frankfurt, în Marea Britanie, la Glyndebourne, Opera de Stat din Viena, Royal Opera House, Covent Garden etc. În 1973 a debutat la Lyric Opera of Chicago, cu rolul Mimi din La boema, la Metropolitan Opera din New York în 1977 tot în Mimi, unde a avut 50 de apariții. După o carieră de succes, s-a retras de pe scenă în anul 1990, însă a continuat să predea, ținând cursuri de Măiestrie.

Giuseppe Verdi – La Traviata Libiamo ne’ lieti calici • Metropolitan Opera, Dirijor: James Levine, Ileana Cotrubaș & Placido Domingo

1939 – S-a născut Mariana Filimon

Nicolescu Maria; 9 iunie 1939, Bacău – 23 noiembrie 2021

Scriitoare, publicistă, conferențiar universitar. Absolventă a Facultății de Filosofie, Secția Pedagogie-Română din București, Doctor în Pedagogie, a fost redactor și secretar general de redacție la revista Forum, conferențiar la Universitatea de Arte București. A debutat publicistic în Ziarul din Bacău (1953) și cu poezii în Viața Românească. A colaborat la Luceafărul, Steaua, Viața Românească, România literară, Amfiteatru, Tribuna, Tomis, Ateneu, Familia, etc. A debutat editorial cu volumul de versuri Recital (1976). A publicat volume de versuri: Estivale, Piatra soarelui, Scriere de mână, Măști la vedere, Amfiteatrul din nori, Scara îngerilor, Riscul tăcerii și cărți pentru copii: Broscuța albastră și alte întâmplări cu Ionuț, Poftiți la Broscotecă, Seri literare la Broscotecă. În 2008, a primit Premiul pentru Poezie al Asociației scriitorilor din București. A fost distinsă cu Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Cavaler.

1942 – S-a înființat Centrul de instrucție Sărata

Locul unde erau concentrați, în vederea reabilitării pe front, mai ales infractori, legionari condamnați, care se ofereau voluntari pentru front. Batalioanele de la Sărata au fost înființate puțin după începutul războiului României contra Rusiei Sovietice, pe la sfârșitul anului 1941, dar nu au ajuns pe front decât la începutul anului 1942, când s-a terminat organizarea, dotarea și instrucția primelor unități. Sărata este un sat așezat pe câmpia din sudul Barsarabiei, în Bugeac, cam la 50 de km de Cetatea Albă. Mareșalul Antonescu dăduse ordine exprese ca aceștia să fie trimiși în prima linie a frontului.

1942 – S-a născut Mircea Coșea

9 iunie 1942, Ploiești

Economist, politician, profesor universitar. Este absolvent al Academiei de Studii Economice, iar din 1995 este profesor la aceeași facultate. A făcut parte din PDSR, în 1997 a fost membru fondator al APR, care a fuzionat cu PNL în 2002. A fost ministru de stat în guvernul Nicolae Văcăroiu, membru al Parlamentului European (2007).

1944 – A încetat din viață Ludovic Mrazek (17 iulie 1867 – 9 iunie 1944)

Geolog, specialist în exploatarea petrolului; primul român care a susținut originea organică a petrolului; de numele său este legată înființarea Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române.

1948 – S-a născut Mircea Pospai

9 iunie 1948, Cernătești, Dolj

Jurnalist, scriitor și poet. A urmat Facultatea de Istorie-Geografie a Universității din Craiova (1970–1974) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1974–1977), studii postuniversitare de ziaristică, la Academia de Studii Social-Politice București și a susținut doctoratul în științe economice la Universitatea „Lucian Blaga” de la Sibiu (2007). Din 1971 a lucrat ca jurnalist la Societatea Română de Radiodifuziune în Studioul Regional Craiova. Din decembrie 1989 până la până la 15 iunie 1990, a lucrat la cotidianul Cuvântul libertății din al cărui Comitet Director Revoluționar a făcut parte și la a cărui conducere a stat 4 săptămâni. Apoi a fost director al postului de radio Oltenia din Craiova. A publicat romane: Reîntâlnire neașteptată, Cariera, Casa din altă viață, Căruța merge mai departe, interviuri: Convorbiri de după-amiază, nuvele și povestiri: Locuri și legende în Nodrul Olteniei, poezie: Peronul cu iluzii, publicistică: Oameni între oameni, Cântec la cumpăna apelor, Memoria Băniei.

1949 – S-a înființat Societatea de Științe Istorice și Filologice

A reunit istorici și filologi, funcționând astfel până în 1968, când cele două secțiuni s-au despărțit. Principalele activități au fost reuniunile științifice (sesiuni de comunicări, simpozioane), cursurile de vară și publicarea revistei Studii și articole de istorie, din 1956. A fost condusă de academicianul Petru Constantinescu-Iași.

1949 – A încetat din viață Maria Cebotari 10 februarie 1910 – 9 iunie 1949)

Soprană cu o importantă carieră pe scenele lirice ale lumii; una dintre cele mai mari soprane din lume în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut.

1951 – S-a pus piatra de temelie a Centrului de producție cinematografică de la Buftea

Pe o suprafață de 50 ha, s-a început construcția unui complex, care durat până în 1959, predarea diferitelor obiective făcându-se treptat: ateliere și platouri între 1954–1955, studioul de sunet în 1957 (cu o sală pentru înregistrarea mixajelor de sunet și imagine, sau înregistrări de muzică cu orchestra cinematografiei, săli de postsincron), laboratorul de prelucrare a peliculei în 1958, platoul de filmări combinate în 1959, cu un bazin pentru filmări subacvatice, un tunel de filmări prin transparență, frontproiecție și retroproiecție pe platou sau apă etc.

1955 – S-a născut Virginia Mirea

9 iunie 1955, București

Actriță de teatru și film. A absolvit în 1979 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” la clasa Sanda Manu. După ce a terminat facultatea, a jucat la Teatrul „Bulandra” din București, Teatrele din Tulcea, Arad, Buzău și la Teatrul de Comedie București, unde a rămas actriță angajată. A jucat în piese regizate de Alexandru Tocilescu, Victor Ioan Frunză sau Horațiu Mălăele. În anul 2004 a fost nominalizată de mai multe ori la Premiile UNITER pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar/principal, iar în 2010 a obținut premiul UNITER pentru cea mai bună actriță în rol principal, pentru rolul din spectacolul Casa Zoikăi, pus în scenă la Teatrul de Comedie din București. A jucat și în filme: Rămășagul, Cuibul de viespi, Legături bolnăvicioase, Amintiri din Epoca de Aur 1 – Tovarăși, frumoasă e viața!, Amintiri din Epoca de Aur 2 – Dragoste în timpul liber.

Chipuri ale feminității Cinci personaje în interpretarea actriței Virginia Mirea Teatru radiofonic

1958 – A încetat din viață Julius Bielz (18 martie 1884 – 9 iunie 1958)

Avocat, etnograf, istoric de artă, muzeograf, colecționar și publicist sas transilvănean.

 1972 – A încetat din viață Grigore Alexandru Benetato (Grigore Alexandru Benetato; 18 noiembrie 1905 – 9 iunie 1972)

Medic fiziolog, patofiziolog de renume mondial, profesor universitar; director al Institutului de Fiziologie „D. Danielopolu” din București, membru al Academiei Române; membru al Academiei de Științe Medicale și altor organizații de prestigiu.

1978 – S-a născut Adrian Diaconu

9 iunie 1978, Ploiești

Pugilist retras din activitatea competițională, care locuiește în Montreal, Canada. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de de la Sidney din 2000 la categoria Mijlocie, după care a trecut la boxul profesionist. A devenit campion mondial WBC la categoria semi-grea după o victorie prin decizie unanimă cu Chris Henry la Sala Polivalentă din București în aprilie 2008. Apoi și-a apărat centura împotriva canadianului Jean Pascal; ultima luptă a fost cu Chad Dawson în 2011.

1978 – A încetat din viață Nicolae Brana (Principele Nicolae al României; 5/18 sau 3/16 august 1903 – 9 iunie 1978)

Cel de-al doilea fiu al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria; fratele mai mic al regelui Carol al II-lea și unchi al Regelui Mihai I al României; membru al Regenței; îndepărtat din Casa regală de Carol al II-lea.

1982 – S-a născut Connect-R

Ștefan Relu Mihalache; 9 iunie 1982, București

Cântăreț de hip hop, dance, pop și actor. Și-a început cariera de la 8 ani, ca dansator, iar la 15 ani, hip-hopul a devenit una dintre marile salepasiuni. A intrat prima dată într-un studio în 1997, pentru înregistrarea primei sale piese, Observ. A colaborat cu trupele Veritasaga, R.A.C.L.A.. Împreună cu Arsenie Toderaș a reprezentat Republica Moldova în marea finală Eurovision, cu piesa Loca (2006), fiind primul rapper care a evoluat pe scena Eurovision. A urmat o carieră solo de succes.

Noi ne potrivim

1990 – S-a întrunit Parlamentul României rezultat în urma alegerilor generale de la 20 mai 1990

Senatorii și deputații aleși s-au întrunit, pentru prima dată, în ședințe separate de lucru, iar conducerile celor două Camere au fost alese la 18 și 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu – președinte al Senatului, respectiv Dan Marțian – președintele Adunării Deputaților.

1990 – S-a născut Raluca Anghelina

Raluca Florentina Anghelina; 9 iunie 1990, București

Handbalistă care joacă pe postul de intermediar dreapta. A început să joace handbal la Clubul Sportiv Antilopa București, prima echipă de senioare la care a jucat a fost CSM București, club la care a evoluat până în 2013, când s-a transferat la CSM Ploiești. Începând din 2005, a fost convocată la echipa națională de junioare a României, jucând în 31 de meciuri și a înscriind 130 de goluri.

1993 – S-a născut Lidia Buble

9 iunie 1993, Deva

Cântăreață pop. A crescut într-o familie numeroasă, având zece frați și și-a exersat talentul vocal cântând în corul Bisericii Penticostale din Deva. A cunoscut celebritatea atunci când Adrian Sînă de la Akcent a ales-o să cânte două hituri cu el, piesele Kamelia și Noi simțim la fel se auzeau pe toate posturile radio din România și străinătate, având împreună peste 11 milioane de vizualizări pe YouTube, astfel că, în doar câteva luni de zile, dintr-o necunoscută, Lidia Buble a devenit star la vârsta de 21 de ani.

Cămașa

1996 – A încetat din viață Radu Pascal (7 martie 1941, București – 9 iunie 1996)

Gazetar, publicist, expert în politica internațională; membru fondator al revistei de politică externă Lumea.

1997 – A încetat din viață George Manoliu (21 martie 1911 – 9 iunie 1997)

Violonist, muzicolog; profesor la Conservatorul din București; renumit pedagog al viorii, cu studii asupra violonisticii enesciene.

1998 – A fost inaugurat Monumentul Kilometrul 0 din București

Reconstituit și restaurat pe vechiul său amplasament din fața bisericii Sfântul Gheorghe Nou – centrul cadastral al orasului – monumentul este o roză a vânturilor, între razele căreia sunt gravate denumirile principalelor provincii istorice românești; conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat în bronz de sculptorul Constantin Baraschi în 1938.

2005 – La Muzeul Memorial de la Sighet s-a inaugurat o nouă sală, Poezia din închisoare

Cu scopul de a face cunoscută vizitatorilor poezia din închisori, compusă de deținuții politici ai sistemului comunist, sala aduce un omagiu deținuților care, prin suferință au devenit poeți, generând această uluitoare plantă capabilă să crească în întuneric: poezia în închisoare.

2

2013 – A încetat din viață Violeta Popescu (4 februarie 1941 – 9 iunie 2013)

Actriță la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, teatru căruia i-a închinat întreaga carieră și unde a dat viață zecilor de personaje.

2015 – A încetat din viață Corneliu Leu (21 iulie 1932 – 9 iunie 2015)

Scriitor, dramaturg, regizor de film și fondatorul mai multor organizații social-culturale.

2017 – S-a încheiat vizita oficială a președintelui Klaus Iohannis în Statele Unite

Aflat într-o vizită oficială de șase zile în Statele Unite (4–9 iunie), președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. La finalul discuțiilor care au durat 45 de minute, cei doi oficiali au susținut o declarație de presă comună.

2018 – Simona Halep a câștigat primul titlu de Mare Șlem

Prin participarea la Turneul de Grand Slam de la Roland Garros (27 mai–10 iunie), la proba de simplu, jucând în finală cu Sloane Stephens (SUA, 10 WTA), cu rezultatul: 3-6, 6-4, 6-1.

2018 – Mitingul PSD și ALDE în București împotriva „Statului Paralel”

Peste 200.000 de oameni, din toate regiunile țării, membri și simpatizanți PSD s-au strâns în Piața Victoriei din Capitală în cel mai mare miting organizat de social-democrați după 1990, după cum l-au anunțat reprezentanții partidului.

Au protestat „față de abuzurile din justiție”, după cum au susținut oganizatorii.

2018 – Marșul Diversității / Marșul Normalității

Câteva sute de persoane au participat în Capitală, la Marșul Diversității, printre care ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell și ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt. În replică, zeci de persoane au participat la Marșul Normalității, organizat de Partidul Noua Dreaptă, pentru respectarea familiei tradiționale, contestând astfel căsătoriile între persoane de același sex. 

2020 – A încetat din viață Gigi Marga (22 aprilie 1929 – 9 iunie 2020)

Cântăreață de muzică ușoară; a cântat în Corul Patriarhiei și în corul Filarmonicii „George Enescu”; a lucrat la casa de discuri Electrecord; legendă a muzicii românești.

2020 – A încetat din viață Serafim Caiea (30 august 1977 – 9 iunie 2020)

Preot ortodox, starețul Mănăstirii Negru Vodă.

2022 – A încetat din viață Eliza Botezatu (7 noiembrie 1938 – 9 iunie 2022)

Scriitoare, istoric și critic literar, profesoară universitară din Republica Moldova.

2023 – A încetat din viață Dumitru Gheorghiu ( 22 mai 1956 – 9 iunie 2023)

Filosof, profesor universitar;  membru al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei al Academiei Române.

2023 – A încetat din viață Vasile Tonoiu (3 februarie 1941 – 9 iunie 2023)

Filosof, profesor universitar; membru titular al Academiei Române; membru fondator al Asociației de Filosofie „F. Gonseth”.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită