Personalitatea zilei

Ada Lovelace

(10 decembrie 1815 – 27 noiembrie 1852)

~ Personalitatea zilei – Today’s Personality ~

 

Dacă nu-mi poți da poezie, nu-mi poți da știință poetică?

Ada Lovelace

Augusta Ada King, Contesă de Lovelace, născută Augusta Ada Byron; 10 decembrie 1815, Londra – 27 noiembrie 1852, Marylebone, Londra

Ada Lovelace (1) Portrait by Margaret Sarah Carpenter, 1836
Portret de Margaret Sarah Carpenter, 1836

Ada Lovelace a fost matematiciană și scriitoare engleză, autoare a primului algoritm care urma a fi procesat de către o mașină.

Era singurul copil legitim al poetului Lord Byron cu Anne Isabella (Annabella) Milbanke, care s-a despărțit de poet la doar la o lună după nașterea Adei. Poetul a părăsit Anglia pentru totdeauna patru luni mai târziu și a decedat în timpul războiului de independență al Greciei, când Ada avea doar opt ani.

Ada Byron, aged 7. Portrait by Alfred d'Orsay, 1822
Ada Byron la 7 ani. Portret de Alfred d’Orsay, 1822

Mama Adei i-a susținut fiicei interesul Adei pentru matematică și logică, în pofida poeziei, într-un efort de a împiedica dezvoltarea a ceea ce vedea ca nebunie [homosexualitate, de fapt] în tatăl Adei, dar ea se autointitula „poetical scientist” (savant poetic).

Ada a crescut interesată de studiile sale. Aranjamentele educaționale și sociale i-au oferit posibilitatea de a întâlni oameni de știință precum Charles Babbage, Charles Wheatstone, Michael Faraday, dar și pe scriitorul Charles Dickens, pe care adesea îl contacta pentru a-și lărgi cunoștințele.

S-a căsătorit cu William King în 1835 și a devenit Contesă de Lovelace în 1838, odată cu redenumirea soțului ei.

De-a lungul vieții a fost pasionată de cercetarea științifică, incluzând frenologia și hipnoza. În 1844, Ada Lovelace si-a exprimat dorința de a crea un model matematic care să reprezinte felul în care creierul uman recepționează gândurile și emoțiile (”analiza matematică a sistemului nervos”), dar nu și-a împlinit dorința. Ca parte a acestui proiect de cercetare, ea l-a vizitat pe inginerul Andrew Crosse, de la care a învățat cum se efectuează experimentele electrice. A scris un articol care rezuma un articol de Baron Karl von Reichenbach, intitulat Cercetări despre magnetism, dar care nu a fost publicat.

Ada Lovelace (3) Portrait by Alfred Edward Chalon (1840)
Portrert de Alfred Edward Chalon (1840)

L-a întâlnit pe Charles Babbage în iunie 1833, care a invitat-o să vadă prototipul mașinii diferențiale. Ada a fost fascinată de mașină și a început să-l viziteze des pe Babbage, impresionat, la rândul său, de gândirea ei critică.

Timp de 9 luni (1842–1843) a tradus un articol al matematicianului italian Luigi Menabrea, despre mașina lui Charles Babbage, numită Motorul analitic, dar pe lângă traducerea articolului în sine, Ada a adăugat numeroase notițe, explicând dificultatea funcției mașinii și în ce fel noua mașină era diferită față de mașina diferențială. Munca ei, apreciată la momentul respectiv, a fost susținută de omul de știință Michael Faraday. Notițele Adei la traducerea articolului erau de trei ori mai lungi decât articolul în sine și au inclus, în detaliu, o metodă corectă de calcul pentru o serie de numere Bernoulli cu ajutorul noii mașinării, dacă aceasta ar fi fost construită. Doar că mașina diferențială a fost construită abia în 2002, în Londra. Datorită acestei lucrări, Ada Lovelace este considerată primul programator din toate timpurile, iar munca ei este considerată ca fiind primul program de calculator.

Totodată, Lovelace a sesizat limitarea inteligenței artificiale. Spunea: „Mașina analitică nu depune nicio muncă originală. Mașina efectuează numai ceea ce i se spune să efectueze. Poate să efectueze analize, dar nu are abilități analitice”.

Conform istoricului Doron Swade, specializat pe istoria computerizată, Ada avea o viziune mai extinsă decât cea a lui Babbage, care considera că lumea mașinilor era limitată de numere, pe când Ada vedea numerele drept entități, nu drept cantități. Odată ce o mașină poate manipula numerele, dacă numerele ar reprezenta alte lucruri precum litere sau sunete muzicale, mașina ar putea manipula simboluri. Aceasta ar fi tranziția principală spre computerizarea calculatorului matematic, explicată de Ada în publicarea din 1843.

Limbajul de programare Ada îi poartă numele.

În ciuda eforturilor mamei de a-l face uitat, Ada a rămas interesată de poet, și la cererea ei a fost înmormântată lângă tatăl său, la biserica St. Mary Magdalene în Hucknall, Nottingham.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ada_Lovelace

 

***** [In English] *****

If you can’t give me poetry, can’t you give me poetical science?

Ada Lovelace

Augusta Ada King, Countess of Lovelace; 10 December 1815, London – 27 November 1852, Marylebone, Londra

Ada King, Countess of Lovelace (2) Watercolour portrait, possibly by Alfred Edward Chalon, c. 1840
Ada King, Countess of Lovelace. Watercolour portrait, possibly by Alfred Edward Chalon, c. 1840

Ada Lovelace was mathematician and writer, the daughter of the poet Lord Byron and the mathematically inclined Anne Millbanke. One of her tutors was Augustus De Morgan, a famous mathematician and logician. Because Byron was involved in a notorious scandal at the time of her birth, Ada’s mother encouraged her mathematical and scientific interests, hoping to suppress any inclination to wildness she may have inherited from her father.

She became mathematician and writer chiefly known for her work on Charles Babbage’s early mechanical general-purpose computer, the Analytical Engine. Her notes on the engine include what is recognised as the first algorithm intended to be processed by a machine. Because of this, she is often described as the world’s first computer programmer.

Ada described her approach as „poetical science” and herself as an „Analyst (& Metaphysician)„.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Ada_Lovelace

*****

 

The Story of Ada Lovelace: The World’s First Computer Programmer

 

#AdaLovelace #personalitateazilei #todayspersonality

0 comentarii la „Ada Lovelace

Lasă un răspuns