~ Personalitatea zilei* ~

 

„Eu trebuie să fiu, din toate punctele de vedere, acela pe care-l joc și nimic altceva. Nu-mi place să șarjez, să afectez, să împopoțonez rolul cu farafastâcuri”

Alexandru Giugaru

23 iunie 1897, Huși – 15 martie 1986, București

 

Alexandru Giugaru a fost un actor de comedie de teatru și film, foarte apreciat și premiat.

S-a născut într-o familie săracă. Fascinat de teatru, el obișnuia să asiste la toate spectacolele ambulante care ajungeau în orașul natal.

A plecat din Hușiul natal pentru a urma școala feroviară de meserii, dorindu-și enorm să devină actor la București, chiar dacă acest lucru a presupus, inițial, să înceapă dând cu mătura prin teatre și doar sperând la ziua în care să arate lumii toată dragostea sa pentru scenă. A început să joace în mici trupe de amatori, apoi într-o trupă de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revistă, dar și pe scena Teatrului Armatei.

Prima schimbare majoră în viața sa a fost atunci când a fost remarcat de soția celebrului Constantin Tănase, care l-a angajat la Teatrul Cărăbuș. Cel dintâi spectacol în care a jucat a fost Cioc, cioc, cioc, alături de Natalița Pavelescu, Țuchi Eremia, Niculescu Buzău și Violeta Ionescu. Tot pe scena Teatrului Eforie și la Grădina Cărăbuș a cântat alături de Joséphine Baker, care s-a îndrăgostit lulea de el și i-a propus să plece cu ea, dar a refuzat-o. Când a început să joace la teatrul de revistă, a folosit pentru o perioadă numele de scenă Sandy Huși.

Ion Luca Caragiale – O noapte furtunoasă (1943) • Alexandru Giugaru, Ștefan Iordănescu-Bruno, George Demetru, Radu Beligan, Maria Maximilian, Florica Demion, Miluță Gheorghiu etc.

A doua schimbare majoră a fost întâlnirea cu marea Lucia Sturdza-Bulandra. „Când juca la Revistă, se numea Sandy Huși. […] Era adorat de publicul de revistă. La un moment dat, i-a spus un coleg că ar trebui să facă teatru serios. Cum adică, el nu făcea teatru serios? Colegul chiar s-a oferit să-l susțină să dea la Institut. „Înveți niște versuri și mâine te duci la examen!”, așa l-a convins. A doua zi dimineață s-au oprit la o bodegă înainte de examen, să capete curaj. Și a căpătat curaj până s-a prezentat în fața comisiei în așa hal încât mai lipsea să spună „hâc”. În comisie, era și doamna Bulandra. A picat. Peste o vreme, se trezeste chemat de doamna Bulandra. S-a dus țantoș la ea. Avea o insignă pe care scria „artist” și pe care o ținea la rever. El atunci era artist… de cartier! S-au întâlnit și doamna Bulandra i-a spus: „Ești o rușine! Dar, uite ce e, te iau la mine, la clasă, în anul II. Și cum ziceai că te cheamă? „Sandy Huși”, i-a răspuns mândru, Giugaru. „Dar ce, ești fetiță? Faci balet? Ce nume e ăsta pentru un bărbat? Care e numele tău?” „Alexandru Giugaru.” „Așa să te cheme! Și scoate-ți tinicheaua aia din piept, pentru mine nu ești artist””, îsi amintea Alexandrina Giugaru, fiica artistului, într-un interviu oferit Danei Andronie, în 2011.

Ion Luca Caragiale – D’ale carnavalului (1958)• Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru, Ion Lucian, Ion Anghel, Jana Gorea, Vasilica Tastaman, Horia Căciulescu

Așa a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din București. A rămas, până la urmă, la îndemnul Luciei Sturdza Bulandra, cea care l-a descoperit și l-a susținut, în drumul său spre marile scene, să cucerească lumea teatrului, cu numele său, real si nemuritor: Alexandru Giugaru!

Directorul nostru (1955) •  Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Constantin Ramadan, H. Nicolaide, Horia Șerbănescu, Mișu Fotino etc.

La Teatrul Național din București a smuls ropote de aplauze în spectacolele trilogiei satirice a lui Caragiale: O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, în care i-a avut parteneri de scenă pe Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan și Elvira Godeanu. Apoi în Revizorul de Gogol, cu care a mers în turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, cu care a mers în turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Vasile Alecsandri, Take, Ianke și Cadâr regizată de Ion Finteșteanu, Nevestele vesele din Windsor etc. Deși excela în marile roluri de comedie, cu precădere în cele ale lui Caragiale, a fost un artist multilateral, care a știut să se pună în valoare și în subtila poezie mussetiană din Fortunio, lirismul cehovian amărui al Livezii cu vișini, sau tragismul din Furtuna lui Ostrovski.

Carlo Goldoni – Bădăranii (1960) • Grigore Vasiliu-Birlic, Carmen Stănescu, Nicky Atanasiu, Alexandru Giugaru, Cella Dima, Sanda Toma, George Calboreanu, Silvia Dumitrescu-Timică etc.

Vocea sa inconfundabilă și jocul extrem de natural l-au recomandat și pentru roluri în filme. Primul film în care a apărut este Năbădăile Cleopatrei (1925), dar a jucat și în Legenda celor două cruci, Venea o moară pe Siret, Două lozuri, Take, Ianke și Cadîr, O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Bădăranii, Haiducii, Bălcescu etc.

Într-un interviu, regizorul Sică Alexandrescu spunea despre el: „Avea o știință uriașă de a grava portrete de imbecili candizi, mitocani cu parapon, vicleni interlopi, autoritari mărginiți, încornorați stupizi, palavragii cu ifos, bătăuși sanguinari, retrograzi cu principii. E autentic în tot ce joacă!”

A fost distins cu titlul Artist Emerit (1953), Artist al Poporului (1964), cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967)

S-a căsătorit de nouă ori și a avut doi copii, o fată și un băiat.

S-a stins din viață la 89 de ani și a fost înmormântat pe Aleea Artiștilor din Cimitirul Bellu.

Mai mult: Alexandru Giugaru [Wikipedia]

 

Victor Ion Popa – Take, Ianke și Cadîr (1976) • Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Marcel Anghelescu, Alexandru Hașnaș, Adela Mărculescu, George Paul Avram etc.

 

***** [In English] *****

Alexandru Giugaru

23 June 1897, Huși – 15 March 1986, Bucharest

 

Alexandru Giugaru was a Romanian stage and film actor.

Giugaru began his stage career in 1916 after graduating from the Conservatory of Dramatic Arts in Bucharest, Romania. After performing on various stages in Romania – including the National Theatre in Bucharest – he made the transition to film in 1925’s.

O scrisoare pierdută (A Lost Letter) 1953

Between 1925 and his retirement from the film industry in 1968, he appeared in over twenty films.

His last film role before retirement was in 1968’s Rapirea fecioarelor, directed by Dinu Cocea and starring Toma Caragiu and Marga Barbu.

Rapirea fecioarelor (1968)

For his work on stage and film he obtained the title of Emeritus Artist and State Prize in 1964.

More on: Alexandru Giugaru [Wikipedia]

*****

 

Două lozuri (1957)

 

#AlexandruGiugaru #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită