~ Personalitatea zilei* ~
Aurel Băeșu
26 mai 1896, Fălticeni – 24 august 1928, Piatra Neamț
Aurel Băeșu a fost pictor impresionist, portretist și peisagist, stins din viață prea devreme.
A văzut lumina zilei într-o familie cu multe greutăți materiale, fiul unui modest funcționar de prefectură, rămas orfan de mamă la o vârstă fragedă.
Încă din timpul școlii gimnaziale s-a dovedit a fi talentat la desen, ceea ce l-a determinat să se înscrie în 1912 la Școala de Belle Arte din Iași unde a studiat pictura timp de patru ani cu Constantin Artachino și Gheorghe Popovici. Încă din facultate, a fost distins cu Premiul I „Lecomte de Nöuy” pentru desen al Academiei Române, în anul 1915.
Spirit cercetător, simțind nevoia unei culturi artistice mai cuprinzătoare, cu sprijinul lui G.T. Kirileanu şi D. Lalu, s-a înscris la Institutul de Belle Arte din Roma. A rămas aici pentru doi ani.
Întors din Italia, și-a cumpărat o căsuță în Piatra Neamț. Din monografia Pictură sau destin. Aurel Băeșu (1896 – 1928), semnată de Gheorghe Macarie, aflăm că artistul a fost un apropiat al scriitorului Mihail Sadoveanu, de a cărui fiică, Lia Sadoveanu, s-a îndrăgostit. Iubirea lor a rămas însă platonică, situația materială a pictorului fiind mereu precară și nepotrivită unei propuneri în căsătorie, potrivit rigorilor epocii.
În 1926, a făcut o nouă călătorie în Europa, cu popasuri în Franța, Slovenia și Ungaria, care a contribuit la realizarea unor forme noi de expresie, cu tendințe de simplificare decorativă.

În ciuda constituției sale fragile, a fost încorporat în armata română, la izbucnirea primului război mondial.
Constantin Prezan, comandantul Statului Major General al Armatei, a decis, în vara anului 1917, să adune sub drapel plasticieni refugiați la Iași în acel moment. Prin Ordinul Circular Nr. 9400 emis pe 23 iunie 1917, Aurel Băeșu a fost convocat pe front alături de sculptorii Ion Jalea, Cornel Medrea, Oscar Han, Ion Iordănescu, Alexandru Călinescu, Alexandru Severin (Talpoșin) și G. Stănescu și pictorii D. Stoica, Ion Theodorescu-Sion, Traian Cornescu, Alexandru Crețoiu, Emilian Lăzărescu, Alexandru Poitevin-Scheletti, C. Petrescu-Dragoe, Remus Troteanu, Aurel Constantinescu, Ștefan Dimitrescu, Toma Tomescu, Andrei Niculescu, Grigore Negoșanu, Nicolae Mantu, Camil Ressu, Alexis Macedonsky, Nicolae Dărăscu, Petre Bulgăraș, G. Ionescu-Doru, Eftimie Hârlescu, Ion Mateescu, Otto Briese, Constantin Bacalu și Ignat Bednarik. În acel mediu aspru a contactat o pneumonie care i-a cauzat moartea prematură, la 32 de ani.
Opera sa de front cuprinde compoziții ample în ulei, care surprind scene de luptă, multe dintre ele inspirate de luptele de la Oituz și Cireșoaia, la care a participat el însuși. A pictat momente din viața militarilor participanți la marele război, dar mai ales lucrări de grafică, consacrate ființei umane, „portrete individuale în creion, mărturii remarcabile ale calităților sale de grafician”. Perioada în care Aurel Băeșu a fost sub drapel coincide, în creația sa, cu perioada portretului.
Deși a murit de tânăr, Aurel Băeșu a lăsat în urma sa nenumărate opere valoroase, multe dintre ele prezentând influența lui Nicolae Grigorescu. Picturile sale pot fi admirate în muzee din București, Bacău, Piatra Neamț, Galați și figurează în colecții private din întreaga lume.
Mai mult: Aurel Băeșu [Wikipedia]; Sursă fotografii: Aurel Băeșu [Gabi, My heart to your heart]










***** [In English] *****
Aurel Băeșu
May 26, 1896, Fălticeni – August 1928, Piatra Neamț
Aurel Băeșu was an impressionist painter, portraitist and landscape painter, who died too early.
He was born in a family with many material difficulties, the son of a modest prefecture official, orphaned by his mother at a young age.
Even during his secondary school years, he proved to be talented in drawing, which led him to enroll in 1912 at the School of Fine Arts in Iași, where he studied painting for four years with Constantin Artachino and Gheorghe Popovici. While still in college, he was awarded the First Prize „Lecomte de Nöuy” for drawing by the Romanian Academy, in 1915.
A researcher by spirit, feeling the need for a more comprehensive artistic culture, with the support of G.T. Kirileanu and D. Lalu, he enrolled at the Institute of Fine Arts in Rome. He stayed here for two years.
Returning from Italy, he bought a small house in Piatra Neamț. In 1926, he made a new trip to Europe, with stops in France, Slovenia and Hungary, which contributed to the creation of new forms of expression, with tendencies towards decorative simplification.
He was incorporated into the Romanian army at the outbreak of World War I. Constantin Prezan, commander of the General Staff of the Army, decided, in the summer of 1917, to gather under the flag the plastic artists who were refugees in Iași at that time. In 1917, Aurel Băeșu was summoned to the front along with sculptors Ion Jalea, Cornel Medrea, Oscar Han, Ion Iordănescu, Alexandru Călinescu, G. Stănescu and painters D. Stoica, Ion Theodorescu-Sion, Alexandru Crețoiu, Emilian Lăzărescu, Alexandru Poitevin-Scheletti, Aurel Constantinescu, Ștefan Dimitrescu, Grigore Negoșanu, Nicolae Mantu, Camil Ressu, Alexis Macedonsky, Nicolae Dărăscu, Ion Mateescu, Constantin Bacalu and Ignat Bednarik. In that harsh environment he contracted pneumonia that caused his premature death.
His front-line work includes large oil compositions, which capture battle scenes, many of them inspired by the battles of Oituz and Cireșoaia, in which he himself participated. He painted moments from the lives of the soldiers participating in the great war, but especially graphic works, dedicated to the human being, „individual portraits in pencil, remarkable testimonies of his qualities as a graphic artist„. The period in which Aurel Băeșu was under the flag coincides, in his work, with the period of portraiture.
His paintings, many showing the influence of Nicolae Grigorescu, can be admired in museums in Bucharest, Bacau, Piatra Neamt, Galati, and figure in private collections worldwide.
He died when he was only 32 years old.
More on: Aurel Băeșu [Wikipedia]
*****



#AurelBăeșu #personalitateazilei #romanianvisualart #romanifrumosi #todayspersonality #universalvisualart
---------- *Ediție revizuită și adăugită

Pingback: 28 Ianuarie în istoria românilor