Costache Negri (1812-1876) - cover
Istoria românilor Personalitatea zilei

Costache Negri

(14 mai 1812 – 28 septembrie 1876)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Costache Negri (1812-1876)Costache Negri

14 mai 1812, Iași – 28 septembrie 1876, Târgu Ocna

Costache Negri a fost scriitor, publicist, diplomat, fruntaș al mișcării unioniste din Moldova.

Fiul unui boier înstărit, și-a făcut studiile la Chișinău și Odessa, în 1832 fiind trimis pentru studii superioare în străinătate – a călătorit în Austria, Germania, Franța și Italia.

S-a întors în Moldova la sfârșitul anului 1841. A înființat la moșia sa, Mânjina, un cenaclu literar care a devenit centrul unor reuniuni politice ale revoluționarilor și unioniștilor din Moldova și Țara Românească, el însuși militând pentru unirea principatelor. A salutat decizia de dezrobire a țiganilor luată de Domnul Moldovei, Mihail Sturdza (31 ianuarie 1844).

Izbucnirea revoluției de la 1848 l-a găsit la Paris, unde s-a înscris ca voluntar în gărzile revoluționare și a prezentat guvernului francez noul tricolor românesc. În martie 1848 i s-a interzis să se întoarcă în Moldova, dar împreună cu un grup de exilați moldoveni a reușit să ajungă la Brașov. În data de 12/24 mai 1848, revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania au elaborat, la Brașov, programul în șase puncte intitulat „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, fiind documentul care sintetiza dezideratele românești: „1. Desființarea boierescului și a orice alte dări a lăcuitorilor săteni către proprietari. 2. Ridicarea beilicurilor, a lucrului șoselelor și a tuturor împovărărilor fără plată către stăpânire. 3. Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nici un fel de răscumpărare din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor si, prin urmare, deopotrivă purtare a sarcinilor statului de către tot poporul îndeobște, precum și de o potrivă împărtășire a lui la toate driturile politice si țivile. 5. Întemeierea instituțiilor tării pe toate prințipiile de libertate de egalitate si de frățietate, dezvoltate în toată întinderea lor. 6. Unirea Moldovei si a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc”. A luat parte și la întocmirea proclamației de demitere a domnitorului Mihail Sturdza și la Marea Adunare Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848.

Apoi a trecut în Bucovina, unde a coordonat munca și propaganda comitetului revoluționar din Moldova, aflat în exil, Alexandru Ioan Cuza sprijinindu-l în eforturile sale, până când a fost silit să plece din nou în Franța.

După terminarea revoluției pașoptiste s-a întors în Moldova, activând în administrație. Noul domnitor, Grigore Alexandru Ghica, l-a numit în diverse funcții judecătorești și administrative, cea mai importantă fiind cea de Pârcălab de Covurlui. În 1855, a fost delegat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica la Constantinopol și Viena pentru a susține Unirea Principatelor Române. A făcut parte din Comitetul Unirii la Iași, a fost ales deputat și vicepreședinte al Adunării Ad-hoc. Numele lui chiar a fost vehiculat pentru alegerea pe tronul Moldovei, dar a refuzat, în favoarea lui  Alexandru Ioan Cuza.

După dubla alegere a lui Cuza, la 24 ianuarie 1859, Costache Negri a rămas un colaborator și un sfetnic apropiat al Domnului, mai ales în problemele de politică externă. Din ianuarie 1859 a început din nou activitatea de reprezentant al Domnului la Constantinopol, contribuind la recunoașterea de către marile puteri a dublei alegeri a lui Cuza și a Unirii Principatelor.

Prieten bun cu Vodă Cuza, a sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, de susținere a Unirii Principatelor, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române.

Costache Negri

A scris literatură la îndemnul lui Vasile Alecsandri – câteva poezii, fabule, proză. A colaborat la Foaia științifică și literară, ulterior Propășirea, (unde a debutat în 1844 cu o proză, Veneția), România literară, Steaua Dunării etc. Mai multe poezii i-au apărut postum în Revista nouă. Cunoscător al mai multor limbi străine, a tradus din Byron și Schiller. Epistolele rămân cele mai interesante scrieri ale sale, o parte dintre acestea având valoare istorică, documentară, (de exemplu, corespondența cu Alexandru Ioan Cuza).

Bustul lui C. Negri, Vatra Dornei
Bustul lui Costache Negri, Vatra Dornei

Complotul care a dus la detronarea lui Cuza l-a determinat, ca și pe Vasile Alecsandri, să renunțe la viața politică. S-a retras la Târgu Ocna și și-a dedicat ultimii ani ai vieții pasiunilor sale de-o viață: numismatica și colecționarea de tablouri.

Mihai Eminescu l-a definit pe Costache Negri ca fiind „unul din cei mai nobili bărbați ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria modernă a românilor”.

A murit la Târgu Ocna, fiind înmormântat la Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna. În comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din județul Galați se găsește Casa memorială „Costache Negri”.

Casa memorială „Costache Negri”

Mai mult: Costache Negri [Wikipedia]

 

***** [In English] *****

Costache Negri Portet de Costantin Daniel Stahl
Portrait by Costantin Daniel Stahl

Costache Negri

May 14, 1812 – September 28, 1876

 

Costache Negri was a Moldavian, later Romanian, writer, politician, and revolutionary.

He was the son of vistiernic (treasurer) Petrache Negre and he was educated at home, and then at the French boarding schools of Mouton in Iași and Repey in Odesa. In 1832 he was sent to pursue his studies in Austria, Germany, France, and Italy. During his stay in Paris, he befriended Vasile Alecsandri, Ion Ghica, and Nicolae Bălcescu. Upon returning home, he established in 1841 a literary cenacle at his estate in Mânjina, which became a center of political activism of unionists from Moldavia and Wallachia. The outbreak of the French Revolution of 1848 found Negri in Paris, where he volunteered for action in the revolutionary guards. He then participated in the Blaj National Assembly of May 1848.

After the revolution in Iași, being forbidden to enter Moldavia, he left for Brașov, where he took part in the development of a new revolutionary program. On 12/24 May 1848, he signed in Brașov, together with other Moldavian revolutionaries, the pamphlet „Our principles for the reformation of the homeland„, in which they demanded the union of Moldavia and Wallachia in an independent state and land reform. Arriving then in Cernăuti, Bukovina, he was elected head of the Moldavian Revolutionary Committee, established on June 9, 1848, by the exiled Moldavian revolutionaries, including Alexandru Ioan Cuza.

Negri was appointed in 1851 pârcălab (burgrave) for Covurlui County, and in 1854 head of the Department of Public Works, a capacity in which he pleaded, in Vienna and Constantinople, the cause of the Romanian Principalities and their right to autonomy. He joined the Union Committee from Iași in 1856, then the Electoral Committee of the Union, and was elected deputy for Galați, then vice president of the ad hoc Assembly of Moldavia.

In 1859, Cuza became the first domnitor (Ruler) of the Romanian Principalities through his double election as prince of Moldavia on 5 January 1859 and prince of Wallachia on 24 January 1859, which resulted in the unification of both states. Negri remained a collaborator and a close adviser of Cuza, especially in foreign policy issues; sent again to Constantinople as a diplomat, he contributed to the recognition by the great powers of the double election of Cuza, and therefore of the Union.

Encouraged by Alecsandri, Negri starting writing: poems, fables, and prose. He debuted in 1844 with Veneția, a text published in Propășirea. He also wrote for România Literară and Steaua Dunării; some of his poems appeared posthumously in Revista Nouă.

He died in Târgu Ocna, at age 64. His burial site is in the churchyard of the old Răducanu Monastery in Târgu Ocna. Mânjina, the village where his estate was located, was renamed in the 1920s Costache Negri.

Mormântul lui C. Negri, Mănăstirea Răducanu, Târgu Ocna
Negri’s tomb at the Răducanu Monastery in Târgu Ocna

In 1943, his manor was declared a historical monument and was converted into a memorial house. Streets in Bucharest, Cluj-Napoca, Iași, and Pitești bear his name; high schools in Galați and Târgu Ocna are also named after him.

More on: Costache Negri [Wikipedia]

*****

 

#CostacheNegri #istoriaromanilor #personalitateazilei #romanifrumosi #todaypersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

21 de comentarii la „Costache Negri

  1. Pingback: 4 Octombrie în istoria românilor

  2. Pingback: 28 Septembrie în istoria românilor

  3. Pingback: 4 Octombrie în istoria românilor

  4. Pingback: 15 Ianuarie în istoria românilor

  5. Pingback: Vasile Alecsandri

  6. Pingback: 28 Septembrie în istoria românilor

  7. Pingback: 9 Noiembrie în istoria românilor

  8. Pingback: 4 Decembrie în istoria românilor

  9. Pingback: 30 Decembrie în istoria românilor

  10. Pingback: 18 Ianuarie în istoria românilor

  11. Pingback: 25 Ianuarie în istoria românilor

  12. Pingback: 4 Februarie în istoria românilor

  13. Pingback: 7 Februarie în istoria românilor

  14. Pingback: 25 Mai în istoria românilor

  15. Pingback: 21 Iunie în istoria românilor

  16. Pingback: 24 Iunie în istoria românilor

  17. Pingback: 21 Iulie în istoria românilor

  18. Pingback: 28 Septembrie în istoria românilor

  19. Pingback: 14 Ianuarie în istoria românilor

  20. Pingback: 25 Octombrie în istoria românilor

  21. Pingback: 4 Februarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *