~ Personalitatea zilei* ~
Ioana Radu
Eugenia (Jana) Braia; 17 februarie 1917, București – 19 septembrie 1990, București
Ioana Radu a fost interpretă de romanțe și muzică populară, considerată regina romanțelor românești.
Tatăl său, Constantin Braia a fost proprietarul unei taverne, La ieftenirea traiului, din Craiova unde veneau să cânte diverși lăutari, și de la Ion al lui Țache, Gheorghe al lui Gâgă, Limbă a învățat și cules primele cântece populare și lăutărești.
Piatră, piatră
Părinţii nu au crezut în viitorul ei în muzică, mai ales că sora sa mai mare, Mia Braia dădea dovadă de un real talent și voce mai frumoasă și peste ani a devenit o cunoscută interpretă de muzică ușoară. Încurajată de profesoara de Muzică din liceu, Jana și-a dorit la rândul ei o carieră în muzică.
Pădure și iar pădure
În ianuarie 1936 a mers în București, unde s-a înscris, cu ajutorul cântărețului Petre Alexandru (soțul Miei Braia), la un concurs de muzică populară organizat de Societatea Română de Radiodifuziune, care a durat trei luni și la care erau înscriși 800 de candidați. A interpretat, de la prima încercare melodia De cine dorul se leagă impresionând comisia, condusă de dirijorul Theodor Rogalski și compusă din Valentina Crețoiu și Aurel Alexandrescu (prim soliști ai Operei), Alfred Pagoni și compozitorii Grigoraș Dinicu, Alfred Alessandrescu și Ion Filionescu. S-a prezentat cu cântecele În pădure la Stroești, Dorule și-o boală grea. Au fost admise doar Eugenia Braia și Eugenia Nedelea (Rodica Bujor).
Mai vino seara pe la noi
Ion Filionescu, pianistul lui George Enescu, i-a ales pseudonimul artistic: Ioana Radu, pentru a nu fi confundată cu sora sa. A debutat la radio în 1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, acompaniată de Ansamblul Serenada condus de Sandu Marian. De atunci, a impresionat cu fiecare romanță cântată.
Nicolae Kirculescu / Puiu Maximilian – Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești?
A avut o pasiune pentru mașini, viteză și motociclete, rar întâlnită în rândul femeilor acelor vremuri. Cei care au cunoscut-o spun că, în tinerețe era o fire băiețoasă, pasionată de fotbal și de box, isteaţă și plină de haz, era o enciclopedie de bancuri.
Dorule și-o boală grea
A fost a doua femeie motociclist din România, cu carnet obținut în perioada interbelică. Se spune că, în timpul bombardamentelor din București, din al doilea Război, și-a luat motocicleta și a fugit spre Ardeal îmbrăcată în costum de motociclist. Din nefericire, în 1961 a fost implicată într-un accident de mașină în urma căruia a rămas infirmă pe viață. A iubit viteza și a mărturisit că, dacă n-ar fi iubit cântecul atât de mult, s-ar fi făcut șofer…
Nu se poate
Publicul o iubea pentru felul deosebit în care se exprima prin muzică, plină de viață și de pasiune. A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964).
N-ai să știi niciodată
Iubită de cinci soți, s-a stins din viață în singurătate, lasând în urma ei multe romanțe nemuritoare care au încântat generații întregi.
Mai mult: Ioana Radu [Wikipedia]
Din primele înregistrări ale Ioanei Radu (realizate în 1940 la casa de discuri Odeon cu acompaniamentul orchestrei Vasile Julea)
***** [In English] *****
Ioana Radu
17 February 1917, București – 19 September 1990, București
Eugenia Braia with the stage name Ioana Radu was a Romanian singer of popular music and ballads. She singed the first time on Radio, on April 30, 1939, in a program of light music with the name Jana Radu.
Leliță Ioană
After the War II she continued her concert activity at the Romanian Radio, Entertainer Theater Constantin Tanase, the State Circus and the Orchestra of Folk Music „Barbu Lăutaru” in Bucharest.
Car frumos cu patru boi
She was awarded the titles Honoured Artist (1957) and People’s Artist (1964).
*****
Ioana Radu – 16 Romanțe
#IoanaRadu #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 20 Mai în istoria românilor
Pingback: Nicu Stănescu
Pingback: Nicolae Kirculescu
Pingback: Ileana Sărăroiu
Pingback: Lucreția Ciobanu
Pingback: Benone Sinulescu
Pingback: Ionel Fernic
Pingback: 18 Septembrie în istoria românilor
Pingback: Ion Luican
Pingback: 3 Martie în istoria românilor
Pingback: Irina Petrescu
Pingback: 12 Noiembrie în istoria românilor