Ion Creangă (1837-1889) -cover
Personalitatea zilei

Ion Creangă

(1 martie sau 10 iunie 1837 – 31 decembrie 1889)


~ Personalitatea zilei* ~

 

Nici frumos până la douăzeci de ani, nici cuminte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac ca anul acesta, ca anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost

Ion Creangă

1 martie sau 10 iunie 1837, Humulești – 31 decembrie 1889, Iași

 

Ion Creangă a fost învățător și scriitor, recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

Casa memorială din Humulești

Părinţii săi au fost Ştefan a Petrii Ciubotariul şi Smaranda Creangă, „răzeşi fără pământuri” din ţinutul Neamţului. Ion a fost primul născut dintre cei opt copii ai familiei sale.

A învățat cursul primar în satul natal, apoi la şcoala din Broşteni și la Biserica Adormirea din Tg. Neamţ. Povestea: „Biata mama, crezând că am să ies un al doilea Cucuzel, s-a pus cu rugăminte pe lângă tata şi m-a dat să învăţ psaltichie la un psalt de la „Adormirea” din Târgul Neamţului peste baltă la vreo două azvârlituri de piatră de satul nostru. O iarnă am învăţat şi la această şcoală, căci iarna ce mai puteam învăţa; iar vara nu făceam purici prea mulţi pe la şcoală; trebuia s-ajut acasă la tors în pieptănaşi, la nevedit, la făcut ţevi cu sucala şi la tras la roată”.

Dănilă Prepeleac (1996) • Mircea Diaconu, Diana Lupescu, Petre Nicolae, Călin Măneață, Ernest Maftei, Mihai Mereuță, Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu etc.

Mai târziu, a studiat la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ și la Şcoala catiherică din Fălticeni. Absolvent al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola, a devenit diacon la biserica Patruzeci de sfinți, apoi învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.

În 1859 s-a căsătorit cu Ileana Grigoriu, fata preotului Ioan Grigoriu, şi a intrat în rândul clericilor, fiind hirotonit diacon la Biserica Sf. Paraschiva din Târgu Frumos.

În 1868 era  acuzat de presa vremii că a frecventat spectacolele Teatrului Naţional din Iaşi, lucru interzis de canoanele bisericeşti, fiind oprit de la slujire pentru câteva luni. După ce timp de 12 ani a fost dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, a fost exclus definitiv din rândurile clerului, deoarece „și-a părăsit nevasta, a tras cu pușca în ciorile care murdăreau Biserica Golia și s-a tuns ca un mirean”, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon.

De ce a fost răspopit „destrăbălatul” Ion Creangă?

A cunoscut-o pe Tinca Vartic, alături de care şi-a petrecut tot restul vieţii, mutându-se în Ţicăul Iaşului, într-o „bojdeucă de căsuţă”, situată pe o ulicioară dosnică, „plină de noroi cînd sînt ploi mari şi îndelungate zise şi putrede iar la secetă gemea colbul pe dînsa”.

 

La vremea aceea, era recunoscut pentru numărul foarte mare de pisici, peste 30, fiecare purtând câte un nume asociat unei persoane reale din viaţa sa.

Portret de V. Mușnețanu, Muzeul Literaturii Române Iași

 

A colaborat la elaborarea a patru manuale școlare, între care și un Abecedar.

În 1875, l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care s-a împrietenit.

Între 1875–1883, la îndemnul poetului, a scris cele mai importante opere ale sale, pe care le-a citit în ședințele Junimii, cu un mare succes: Capra cu trei iezi,

 

Ion Creangă – Capra cu trei iezi Desen animat

Fata babei și fata moșneagului, Povestea lui Harap-Alb,

Povestea lui Harap-Alb Teatru radiofonic • Octavian Cotescu, Silviu Stănculescu, Ion Marinescu, Dumitru Furdui, Horia Căciulescu, Stela Popescu, Sandu Sticlaru etc

Povestea porcului, Punguța cu doi bani, Soacra cu trei nurori, Ursul păcălit de vulpe, Ion Roată și Cuza-Vodă.

Ion Creangă – Soacra cu Trei Nurori Teatru radiofonic

Despre Ion Creangă: „Ion Creangă avea 1,85 m și 120 kg. Cum masa de lemn din mica sa bucătărie era prea mică, se așeza pe laviță și nevastă-sa îi punea masa în brațe. Masa cuprindea adesea sarmale, ardei umpluți, plăcinte poale-n brâu. Credea despre cei mai mulți invitați ai săi că numai se fac că mănâncă. El era pentru el însuși un etalon de om care mănâncă” [Ziarul Metropolis, Arthur Suciu]

Ion Creangă Cu A.c. Cuza și N.a. Bogdan La Slănic-moldova, 1885
Ion Creangă cu A.C. Cuza și N.A. Bogdan la Slănic-Moldova, 1885

La Bojdeuca din Ţicău, s-a înfiinţat în 1918 primul Muzeu memorial din România, ca un omagiu adus celor două mari personalităţi ale literaturii neamului: Creangă şi Eminescu. În anul 1968, a fost instalat, în curtea Bojdeucii, bustul de granit al lui Ion Creangă, realizat de Iftimie Bârleanu.

Mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83

 

Amintiri din copilarie (1964) • Ștefan Ciobotărașu, Ion Bocancea, Corina Constantinescu, Emanoil Petruț, Nicolae Veniaș, Eliza Petrăchescu etc.

 

***** [In English] *****

Ion Creangă

March 1, 1837, Humulești, Târgu Neamț – December 31, 1889

 

Ion Creangă was a Moldavian-born Romanian writer, raconteur and school teacher. A main figure in 19th century Romanian literature, he is best known for his Childhood Memories volume, his novellas and short stories, and his many anecdotes. Creangă’s main contribution to fantasy and children’s literature includes narratives structured around eponymous protagonists (Harap Alb, Ivan Turbincă, Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul), as well as fairy tales indebted to conventional forms – The Story of the Pig, The Goat and Her Three Kids, The Mother with Three Daughters-in-Law, The Old Man’s Daughter and the Old Woman’s Daughter.

Statuia lui Creangă la bojdeucă

Part of Ion Creangă’s contribution to the short story, fantasy and children’s literature genres involved collecting and transforming narratives circulating throughout his native region, which intertwine with his characteristic storytelling to the point where they become original contributions.

Moș Ion Roată și Cuza-Vodă • Ruxandra Sireteanu, Mihai Constantin, Mircea Constantinescu

A defrocked Romanian Orthodox priest with an unconventional lifestyle, Creangă made an early impact as an innovative educator and textbook author. Later criticism has often described him, alongside Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale and Ioan Slavici, as one of the most accomplished representatives of Junimist literature.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83

*****

 

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași

 

#IonCreanga #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

37 de comentarii la „Ion Creangă

  1. Pingback: 17 Mai în istoria românilor

  2. Pingback: 27 Iunie în istoria românilor

  3. Pingback: 16 Iulie în istoria românilor

  4. Pingback: 19 Iulie în istoria românilor

  5. Pingback: 1 August în istoria românilor

  6. Pingback: 8 Septembrie în istoria românilor

  7. Pingback: 6 Octombrie în istoria românilor

  8. Pingback: 15 septembrie în istoria românilor

  9. Pingback: Emil Racoviță

  10. Pingback: Liviu Rebreanu

  11. Pingback: 28 Noiembrie în istoria românilor

  12. Pingback: 15 Decembrie în istoria românilor

  13. Pingback: 13 Martie în istoria românilor

  14. Pingback: 15 Noiembrie în istoria românilor

  15. Pingback: 15 Decembrie în istoria românilor

  16. Pingback: 8 Ianuarie în istoria românilor

  17. Pingback: 19 Februarie în istoria românilor

  18. Pingback: 24 Februarie în istoria românilor

  19. Pingback: Ștefan Ciubotărașu

  20. Pingback: 11 Septembrie în istoria românilor

  21. Pingback: 1 Octombrie în istoria românilor

  22. Pingback: 10 Octombrie în istoria românilor

  23. Pingback: 20 Noiembrie în istoria românilor

  24. Pingback: 28 Noiembrie în istoria românilor

  25. Pingback: 23 Decembrie în istoria românilor

  26. Pingback: 3 Ianuarie în istoria românilor

  27. Pingback: 15 Februarie în istoria românilor

  28. Pingback: 1 Martie în istoria românilor

  29. Pingback: 23 Martie în istoria românilor

  30. Pingback: 28 Martie în istoria românilor

  31. Pingback: 17 Mai în istoria românilor

  32. Pingback: 29 Mai în istoria românilor

  33. Pingback: 19 Iunie în istoria românilor

  34. Pingback: 16 Iulie în istoria românilor

  35. Pingback: 18 Iulie în istoria românilor

  36. Pingback: 19 Iulie în istoria românilor

  37. Pingback: 20 Iulie în istoria românilor

Lasă un răspuns