~ Personalitatea zilei* ~

Măriuca, eroina din primul război mondial

Maria Zaharia; 1905, Pădureni, Mărășești, Vrancea – 6 august 1917, Mărășești, Vrancea

În Mausoleul de la Mărăşeşti se află și un mormânt de copil, singurul copil înmormantat în acest loc. Povestea Măriucăi Zaharia, căci despre ea este vorba, e impresionantă.

Fetiţa locuia cu bunicul său în satul Haret, aproape de locul confruntărilor militare. Când frontul a ajuns în dreptul satului lor, acesta a fost evacuat. Sătenii, ce a putut lua fiecare, au plecat la adăpost, în munți. Numai moș Ion Zaharia a rămas în casa lui, cu nepoata, Măriuca. A săpat șanț adânc în livadă, unde se ascundeau ori de câte ori nemții bombardau satul.

În livada lui moș Ion Zaharia, Armata Română crease un post de observaţie al trupelor româneşti, care oferea o panoramă asupra a tot ceea ce se întâmpla pe linia frontului. Dintr-un nuc, soldatul observa toate coordonatele de atac ale artileriştilor şi raporta mişcările trupelor germane prin intermediul unui telefonist aflat la baza nucului. O misiune extrem de importantă, care a dus la forţarea trupelor inamice să se retragă. În acea livadă, Măriuca s-a împrietenit cu soldaţii români şi chiar le-a deprins din tainele muncii lor, fiind captivată de mişcările de trupe pe care le observa cu ajutorul binoclului oferit de soldaţi.

În ziua de 5 august, cu o zi înaintea marii victorii a Armatei Române, în urma bombardamentelor germane, observatorul din livada bunicului Măriucăi a fost ucis. În această situaţie, telefonistul ar fi trebuit să se urce în nuc, să observe ce se întâmplă, să coboare şi să raporteze însă asta cerea efort şi era periculos.

Măriuca, cu un curaj supraomenesc, i-a luat locul în nuc şi a transmis telefonistului ceea ce zărea pe câmpul de luptă. Deşi telefonistul o îndemna să plece, să se ascundă din calea gloanţelor şi a bombelor, Măriuca a continuat: „Vreau să fac şi eu ceva pentru Țara mea!” le-a spus comandanţilor Armatei Române, uluiţi de faptul că un copil face munca unui soldat. Astfel, a raportat ore în şir tot ce vedea de acolo de sus iar artileria română din preajmă şi-a reglat tirul după indicaţiile ei. Informaţiile s-au dovedit foarte preţioase deoarece au ţinut trupele germane pe loc.

A doua zi (6 august), nemţii au înțeles că undeva, într-un pom înalt, trebuie să fie un observator. Au tras o ghiulea în direcţia livezii unde era Măriuca. Telefonistul şi-a dat seama că au fost descoperiţi şi a îndeamnat-o pe Măriuca să coboare, deoarece prima salvă trasă de germani a retezat multe din crengile pomilor. Măriuca voia să continue transmiterea de informaţii dar, o a doua salvă trasă de nemţi s-a dovedit fatală. Trupul inert al Măriucăi a căzut din nuc.

În memoria sacrificiul său, trupul neînsufleţit al Mariei Zaharia a fost depus în Mausoleul din Mărăşeşti, alături de alţi mari eroi ai acelor lupte.

În faţa şcolii se află un monument închinat curajoasei copile, creat de artista Zoe Băicoianu.

Nu departe de şcoală, se află o biserică din dreptul căreia se desprinde o uliţă a satului. După circa 100 m, în grădina unui localnic, se află un alt mic monument construit exact pe locul unde a fost nucul din care a transmis Măriuca.

Când eram elevi, am învăţat la şcoală din cărţile de istorie despre fapta de vitejie a Măriucăi. Acum această faptă eroică nu se mai regăseşte în manuale…

Mai mult: Măriuca Zaharia de Dumitru Almaş  [Muzeul Vrancei]; Măriuca Zaharia [Wikipedia]

#MariucaZaharia #istoriaRomaniei #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

* Fotografii: Vasile Bouaru. Articol creat de Vasile Bouaru, revizuit și adăugit de Bunicuța