~ Personalitatea zilei – Today’s Personality* ~

 

Foto copertă: Maya Plisetskaya interpretând Moartea Lebedei la Moscova

 

Maya Plisețkaia

 

Ма́йя Миха́йловна Плисе́цкая; 20 noiembrie 1925, Moscova – 2 mai 2015, München

 

Maya Plisețkaia a fost balerină, regizoare de balet, coregrafă și actriță rusă, considerată cea mai bună balerină rusă și una din cele mai bune balerine ale secolului al XX-lea. A provenit, pe linie maternă, dintr-o familie cu origini evreiești și cu tradiție în domeniul baletului.

Tatăl ei, Mihail, inginer și idealist comunist, era din Belarus; mama ei, Rakhil, a fost o actriță de film care aparținea unei faimoase familii de teatru ruso-evreiesc, Messerers, care includea actori, precum și membri ai celebrului Balet Bolșoi. Unchiul Mayei, Asaf Messerer, a fost un exponent strălucit al noii tehnici de virtuozitate în baletul masculin, în timp ce mătușa ei, Sulamif Messerer, a făcut parte din prima generație de balerine sovietice. Ambii au devenit profesori proeminenți și au jucat roluri importante în cariera nepoatei lor. Dar a fost prinsă prea devreme în vârtejul evenimentelor istorice. În 1937, tatăl ei a fost arestat și executat; în 1938, mama ei a fost arestată și trimisă într-un lagăr de prizonieri din Kazahstan. Mătușa Sulamif a adoptat-o pe Maya; unchiul Asaf l-a adăpostit pe fratele ei mai mare Azari (care a devenit și el dansator, un partener frecvent al Aliciei Alonso în anii ’60).

 

În 1934, la vârsta de nouă ani, a început să studieze baletul la Şcoala Imperială de Balet din Moscova, cu celebra balerină şi profesoară Elisaveta Gerdt. Calitățile sale erau evidente: înaltă, slabă și muzicală, cu apetit pentru mișcare și cu un salt natural. A studiat din greu și în doi ani a dansat roluri importante în repertoriul școlii. La doar 11 ani a urcat pentru prima dată pe scena Teatrului Balșoi. A primit roluri de anvergură și la scurt timp după absolvirea școlii de balet a fost numită solistă. Ascensiunea ei a fost rapidă. În primul sezon a interpretat peste douăzeci de roluri importante, repetând unele dintre ele, printre care Mazurca din Chopiniana și Zâna Liliac din Frumoasa Adormită, alături de legendara pedagogă Agrippina Vaganova.

Modest Mussorgsky & Nikolai Rimsky-Korsakov – Khovanshchina Dance of the Persian Slaves

În anii care au urmat, a apărut în roluri importante: Myrtha în Giselle (1944), rolul principal din Raymonda (1945), rolul dublu al Odette-Odile din Lacul lebedelor (1947), Kitri din Don Quijote (1950), Bacchante în scena Walpurgis Night din Faust (1950) și rolul principal din Laurencia (1956).

Se spune că atunci când ajunsese deja o stea, a fost trimisă să danseze la cea de-a 70-a aniversare a lui Stalin, dictatorul care-i ucisese tatăl. Printre invitaţi se afla şi liderul comunist Mao Zedong. A dansat în fața lor dar a evitat să se uite în ochii lui Stalin atunci când şi-a făcut reverenţele, după cum a povestit mai târziu în memorii.

Plisețkaia a dansat în aceeași perioadă cu renumita balerină rusă Galina Ulanova și în anul 1960 a preluat titlul de prima ballerina assoluta a Teatrulul Bolșoi în detrimentul Galinei Ulanova.

Ca membră a Teatrulul Bolșoi până în 1990, abilitățile ei de dansatoare au schimbat lumea baletului, stabilind un standard mai înalt pentru balerine, atât în ceea ce privește strălucirea tehnică, cât și prezența dramatică.

Floarea de piatră • Maya Plisetskaya & Nikolai Fadeyechev

Ca solistă, Plisetskaya a creat o serie de roluri principale, printre care Spartacus de Moiseyev (1958), Floarea de piatră a lui Grigorovici (1959), Aurora în Frumoasa adormită de Grigorovici (1963), Suita Carmen a lui Alberto Alonso (1967), scrisă special pentru ea, și Isadora de Maurice Bejart (1976).

Era o perfecționistă care putea să petreacă ani de zile regândind un rol (de exemplu, eroina încrucișată a lui Romeo și Julieta) și o progresistă, dispusă să exploreze noi stiluri.

Maya Plisetskaya la 61 de ani

Legendara balerină şi-a dedicat toată viaţa dansului, cucerind publicul prin stilul ei inegalabil caracterizat printr-o tehnică strălucită, o eleganţă şi o expresivitate rar întâlnite. Doar la Teatrul Balşoi, a dansat în Lacul lebedelor de peste 800 de ori. A fost pe scenă până la peste 60 de ani, sfidând norme, cutume și reguli. În istoria baletului n-a mai existat nicio altă prim-balerină care să rămână în centrul atenției atâta timp.

Pe lângă cariera în balet, Maia Plisețkaia a jucat în filme și a scris memorii. A fost căsătorită cu compozitorul rus Rodion Șcedrin.

S-a stins din viață în Germania, în urma unui atac de cord, iar prin testament a cerut ca cenușa ei să fie împrăștiată deasupra Rusiei.

Mai mult: Maya Plisetskaya [Wikipedia]

 

Maya Plisetskaya in Don Quixote

 

***** [In English] *****

Photo cover: Maya Plisetskaya performing The dying swan in Moscow

 

Maya Plisetskaya

Ма́йя Миха́йловна Плисе́цкая; 20 November 1925, Moscow – 2 May 2015, München

Maya Mikhaylovna Plisetskaya was a Soviet-born ballet dancer, choreographer, ballet director, and actress, who held Spanish and Lithuanian citizenship. Plisetskaya studied ballet from age nine and first performed at the Bolshoi Theatre when she was eleven. She joined the Bolshoi Ballet company when she was eighteen, quickly rising to become their leading soloist. In 1960 she became prima ballerina assoluta of the Bolshoi.

As a member of the Bolshoi until 1990, her skill as a dancer changed the world of ballet, setting a higher standard for ballerinas both in terms of technical brilliance and dramatic presence. As a soloist, Plisetskaya created a number of leading roles, including Moiseyev’s Spartacus (1958), Grigorovich’s The Stone Flower (1959), Aurora in Grigorovich’s The Sleeping Beauty (1963), Alberto Alonso’s Carmen Suite (1967), written especially for her, and Maurice Bejart’s Isadora (1976).

The Sleeping Beauty (1963) Solo from Act 1

Among her most acclaimed roles was Odette-Odile in Swan Lake (1947). Her husband, composer Rodion Shchedrin, wrote the scores to a number of her ballets.

Swan Lake (Film, 1957)

Having become an international superstar and a continuous box office hit throughout the world, Plisetskaya was treated by the Soviet Union as a favored cultural emissary.

Beginning in 1994, she presided over the annual international ballet competitions, called Maya, and in 1996 she was named President of the Imperial Russian Ballet.

Anna Karenina (1967) • Maya Plisetskaya in the role of Betsy (Trailer)

In 1991 she published her autobiography, I, Maya Plisetskaya.

More on: Maya Plisetskaya [Wikipedia]

*****

 

Maurice Béjart’s Bolero in the performance of brilliant Maya Plisetskaya (1975)

 

#MayaPlisetskaya #personalitateazilei #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită