~ Personalitatea zilei* ~

 

Octavian Goga

1 aprilie 1881, Rășinari, Sibiu – 7 mai 1938, Ciucea, Cluj

 

Octavian Goga a fost un poet ardelean, publicist și om politic, prim-ministrul României (28 decembrie 1937–11 februarie 1938), membru titular (din 1919) al Academiei Române.

Era fiul preotului ortodox Iosif Goga şi al învăţătoarei Aurelia (născută Bratu). A urmat şcoala primară din satul natal avându-l învăţător pe Moise Frăţilă, apoi a urmat liceul la Sibiu şi Braşov. A debutat în 1897 în ziarul Tribuna din Sibiu, cu poezia, Atunci și acum, semnată Tavi, apoi i s-a publicat pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ; elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani. A continuat să publice versuri în periodicele Familia, România ilustrată şi Tribuna literară.

Octavian Goga – Rugăciune • Lucian Dumbravă

La absolvirea liceului s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904. În anii studenţiei, la Budapesta, a făcut parte din Societatea academică studenţească „Petru Maior” şi a editat revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, înființată din inițiativa sa, împreună cu Alexandru Ciura şi Octavian Tăslăuanu, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Abia în 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie, Sfârșit de septembrie, cu numele său. În 1905 a debutat editorial, la Budapesta cu volumul Poezii, distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române și reeditat apoi de editura Minerva.

Ascultă vocea lui Octavian Goga [Radio România Cultural]

Cu activitatea sa în cadrul Asociației transilvănene pentru literatura română și cultura poporului român (ASTRA), preocupările publicistice s-au intensificat cu trecerea timpului. În cadrul Partidului Naţional Român a militat pentru eliberarea românilor din Transilvania.

Sub conducerea sa a apărut, de la 1 ianuarie 1907, revista Țara noastră, transformată în ziar de partid. A condus efectiv acest săptămânal, mai întâi redactor, apoi și proprietar–editor. Acuzat de autorităţile austro-ungare de publicarea unor articole politice, i s-au intentat o serie de procese în presă în urma cărora a fost condamnat la închisoare şi întemniţat la Budapesta în 1909 şi la Seghedin în 1912.

Octavian Goga – Noi • Lucian Dumbravă

Până la declanșarea primului război, s-a impus ca ziarist strălucit prin articolele publicate în revistele Țara noastră, Flacăra, România, și în ziarele Epoca, Adevărul, proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic și tematic, cu a celei eminesciene. Și-a axat publicistica pe problemele românismului (originea românilor, continuitatea neîntreruptă în vatra de formare a poporului român, ideea unităților tuturor românilor, idealul unirii într-un stat național, lupta împotriva asupririi austro-ungare).

Octavian Goga – Bătrâni • Lucian Dumbravă

În 1910, la Bucureşti milita activ în favoarea intrării României în primul război mondial alături de puterile Antantei, pentru eliberarea provinciilor româneşti aflate sub ocupaţie străină şi desăvârşirii unităţii statale. S-a înrolat în 1917 în armata română şi a luptat în Dobrogea. A editat, împreună cu Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Ion Simionescu, Lucian Blaga şi alţii ziarul România, a iniţiat la Paris o largă mişcare în favoarea României, Consiliul naţional al unităţii române, ca o formă de continuare a luptei, în vederea recunoaşterii de către marile puteri a desăvârşirii unităţii statale româneşti. Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia.

Octavian Goga – Munții noștri aur poartă • Lucian Dumbravă

A fost ales în Consiliul Dirigent, deputat în primul legislativ al României Mari, ales pe baza votului universal, a fost ministrul Cultelor şi Artelor, apoi ministru de Interne în Guvernul Averescu. A fost prim-ministru (28 decembrie 1937–10 februarie 1938). Apropierea de A.C. Cuza, de Mișcarea legionară, antisemitismul, sprijinul dat instaurării dictaturii carliste sunt pete ale biografiei sale.

Octavian Goga – Meșterul Manole Teatru Radiofonic • Fory Etterle, Ion Pavlescu, Gina Patrichi, Matei Alexandru, Valeria Seciu

A publicat volume de poezii: Ne cheamă pământul, Din umbra zidurilor, Strigăte în pustiu, Cântece fără ţară, care i-au adus apelativul „poetul pătimirii noastre”; piese de teatru: Domnul notar, Meșterul Manole, Sonata lunei și Lupul, Fruntașul; publicistică, traduceri.

Mai mult: Octavian Goga [Wikipedia]

 

Casa memoriala Octavian Goga, Ciucea, jud. Cluj

 

***** [In English] *****

Octavian Goga

1 April 1881, Rășinari, Sibiu – 7 May 1938, Ciucea, Cluj

Octavian Goga was a Romanian poet, playwright, journalist, translator and politician.

Goga was an active member in the Romanian nationalistic movement in Transylvania and of its leading group, the Romanian National Party (PNR) in Austro-Hungary. Before World War I, he was arrested by the Hungarian authorities. At various intervals before the union of Transylvania with Romania in 1918, Goga took refuge in Romania, becoming active in literary and political circles. Because of his political activity in Romania, the Hungarian state sentenced him to death in absentia. During World War I, he joined the Romanian Army and took part as a soldier in the Dobruja campaign. On December 1, 1918, he participated in the Great National Assembly in Alba-Iulia.

Octavian Goga – Toamna •  Tudor Gheorghe

Together with Vasile Goldiș, Ioan Lupaș, and Silviu Dragomir, Octavian Goga left the PNR in 1926 and joined General Alexandru Averescu’s People’s Party (PP), a populist movement created upon the war’s end. Goga was Prime Minister of Romania (28 December 1937–11 February 1938).

He published volumes of poems: Ne cheamă pământul (The land is calling us), Din umbra zidurilor (From the shadow of the walls), Strigăte în pustiu (Cries in the desert), Cântece fără țară (Songs without a country), which earned him the nickname „poet of our passion„; theater plays: Domnul notar (The notary), Meșterul Manole (Manole the builder), Sonata lunei și lupul (Sonata of the Moon and the Wolf); publishing, translations.

More on: Octavian Goga [Wikipedia]

 

Octavian Goga – Documentar TVR

 

#OctavianGoga #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită