~ Personalitatea zilei* ~
Traian Lalescu
12/24 iulie 1882, București – 15 iunie 1929, București
Matematician, profesor universitar, ales post-mortem membru (din 1990) al Academiei Române.
A fost fiul unui funcționar de bancă, numit tot Traian Lalescu, bănățean originar din Cornea (Caraș-Severin), iar mama era ardeleancă. Datorită profesiei tatălui, familia a avut diverse adrese, astfel că fiul, Traian a urmat clasele primare la București, apoi a continuat studiile în mai multe orașe, terminând liceul la Iași. Fiind un strălucit elev și premiantul de onoare al tuturor școlilor pe care le-a frecventat, în mod deosebit a fost remarcat ca un real talent în matematici și prin contribuția sa la Gazeta Matematică. S-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București, la care a renunțat după trei ani, urmând Facultatea de Științe a Universității din București, secția de Matematici, având profesori pe Gheorghe Țițeica, Spiru Haret, Ermil Pangrati, Anton Davidoglu și Nicolae Coculescu.
În 1903 a obținut licența în Matematici, după care a intrat profesor suplinitor la Institutul Pompilian și s-a pregătit pentru specializare. În 1905 a plecat la Paris ca să studieze, cu o bursă modestă din partea filantropului Vasile Adamachi. A susținut, la Sorbona, teza de Doctorat cu titlul Sur l’equation de Volterra (Ecuația lui Volterra, 1908), lucrare considerată prima contribuție de seamă în domeniul ecuațiilor integrale, care îi va aduce stima marelui matematician Vito Volterra. Tot la Paris a obținut și diploma de inginer la Școala Superioară de Electricitate.
Revenit în țară, a fost, pentru scurt timp, profesor la gimnazii din Giurgiu, „Gheorghe Şincai” şi „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti. Din 1909 a intrat în învățământul superior: asistent la Şcoala Superioară de Poduri şi Şosele din Bucureşti (1909–1910), profesor suplinitor de Analiză şi Elemente de mecanică (1909–1911), conferenţiar de Algebră superioară (1910–1913), profesor titular de Algebră superioară şi Teoria numerelor (1913–1929) la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti.
A publicat în 1912, cel dintâi tratat din lume asupra ecuaţiilor integrale, Introducere la teoria ecuaţiunilor integrale.
În 1916, din inițiativa unui grup de studenți și profesori, a luat ființă clubul sportiv al studenților bucureșteni, Sporting Club Universitar inițial cu două secții, fotbal și tenis (în prezent, Sportul Studențesc), unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. Primul președinte al grupării nou înființate a fost Traian Lalescu.
Traian Lalescu
Bun patriot, cu reale calități oratorice, în anul 1918 a făcut parte din delegația română care a susţinut unirea tuturor românilor. În 1919 a publicat, în capitala Franței, Le problème ethnographique du Banat (Problema etnografică a Banatului), din care răzbate spiritul patriotic şi dragostea lui pentru Banatul din care provenea.
A militat pentru înființarea Școlii Politehnice din Timișoara al cărei prim rector a fost în 1920, iar în 1921 a întemeiat Revista matematică din Timişoara. Clubul de fotbal Politehnica Timișoara a fost, de asemenea, fondat de matematicianul Traian Lalescu (1921). A fost deputat de Caransebeş.
Clubul de fotbal Politehnica Timișoara a fost, de asemenea, fondat de matematicianul Traian Lalescu.
A fost căsătorit cu Ecaterina Lalescu, cu care a avut patru copii: Nicolae, Mariana, Florica și Traian. Ultimul dintre copii avea să devină poetul simbolist Traian T Lalescu. În 1921, Ecaterina Lalescu a murit, la vârsta de 28 de ani.
Personalitate proeminentă a școlii matematice românești, are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii. S-a ocupat în special de teoria ecuațiilor integrale și de aplicarea lor în rezolvarea unor probleme din teoria ecuațiilor diferențiale, aducând contribuții însemnate în acest domeniu. A publicat cel dintâi tratat din lume asupra ecuațiilor integrale, intitulat Introducere la teoria ecuațiunilor integrale. A lăsat și alte lucrări de referință: Calculul algebric, Polinoame. Fracțiuni raționale, Tratat de geometrie analitică.
A scris și lucrări privind istoria matematicii în România, printre acestea, unele dedicate marilor săi înaintași, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret.
Traian Lalescu nu a fost numai un matematician de excepţie, cu contribuţii unanim recunoscute pe plan mondial, ci şi un inginer remarcabil, un economist de marcă, un fin cunoscător al artei româneşti şi universale. Pe bună dreptate, s-a spus că a fost unul dintre ultimii enciclopedişti. Deşi a trăit numai 47 de ani, a lăsat în urmă contribuţii memorabile în toate domeniile evocate.
Mai mult: Traian Lalescu [Wikipedia]
Biografii ale marilor savanți: Traian Lalescu
***** [In English] *****
Traian Lalescu
12 July 1882, Bucharest – 15 June 1929, Bucharest
Traian Lalescu was a Romanian mathematician. His main focus was on integral equations and he contributed to work in the areas of functional equations, trigonometric series, mathematical physics, geometry, mechanics, algebra, and the history of mathematics.
In 1911, he published Introduction to the Theory of Integral Equations, the first book ever on the subject of integral equations.
He was a professor at the University of Bucharest, the Polytechnic University of Timișoara (where he was the first rector, in 1920), and the Polytechnic University of Bucharest.
More on: Traian Lalescu [Wikipedia]
*****
Traian Lalescu – un matematician de o originalitate deosebită
#TraianLalescu #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 17 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 15 Iunie în istoria românilor
Pingback: 15 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 4 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 20 August în istoria românilor
Pingback: 15 septembrie în istoria românilor
Pingback: 15 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 10 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: Grigore Moisil
Pingback: 15 Aprilie în istoria românilor
Pingback: 15 Iunie în istoria românilor