Ateneul Român -cover
Amintirile zilei Istoria românilor

Ateneul Român

(Inaugurare: 14 februarie 1888)

~ Amintirea zilei – Today’s Memory* ~

 

Inaugurarea Ateneului Român

14 februarie 1888

1 Ateneul Român

Prima societate purtând numele Ateneul Român a fost fondată la Iași în 1860, printre membrii fondatori ai acesteia fiind: Mihail Kogălniceanu, Ștefan Micle, Petre Suciu, V.A. Urechia etc. Activitatea societății din Iași a încetat în 1864, după mutarea la București a lui V.A. Urechia, numit director general al Ministerului Instrucțiunii. Din inițiativa lui Constantin Esarcu, Nicolae Kretzulescu și V.A. Urechia, a luat ființă la București societatea Ateneul Român, născută din ideea fundamentală a Conferințelor publice, așa cum le numea Constantin Esarcu, „pentru popor și repet pentru popor”. Scopul instituției culturale era propagarea cunoștințelor folositoare poporului, prin intermediul unor cursuri și conferințe publice. În acea perioadă, înainte de construirea Palatului Ateneului, activitatea societății se desfășura într-un salon al Ministerului Instrucțiunii, minister aflat în reședința prințului Constantin Ghica.

Construit prin stăruințele unui grup de entuziaști: V.A Urechia, Constantin Esarcu, Alex. N. Lahovari, Theodor C. Văcărescu, Palatul Ateneului Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren care a aparținut poetului Ienăchiță Văcărescu. Costurile realizării proiectului fiind ridicate, iar Societatea Literară nedispunând de întreaga sumă necesară, dar și din lipsa unei implicări din partea autorităților statului din acea vreme, s-a apelat la o subscripție publică națională pentru completarea sumei necesare începerii construirii așezământului. Colecta publică a avut cunoscutul slogan „Dați un leu pentru Ateneu!”.

2 Ateneul Român

3 Ateneul Român

4 Statuia Lui Mihai Eminescu De Gheorghe D. Anghel
Mihai Eminescu. Sculptură de Gheorghe D. Anghel

5 Ateneul Român

Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886–1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron și arhitectului român Constantin Băicoianu, ajutați de arhitecții renumiți ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.

Construit pentru a fi un palat al artelor și științelor, Ateneul este circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți. Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care reprezintă cinci mari domnitori ai țării.

7 Holul Principal
Holul principal
7a Holul Principal
Holul principal
8 Colonadele Din Foaierul Principal
Colonadele din foaierul principal
9 Scara
Scara
10 Intrarea Artiștilor
Intrarea artiștilor
11 Scena
Scena
12 Fresca
Fresca
13 Sala Ateneului
Sala Ateneului

Deși construcția era parțial finalizată, din cauza lipsei de fonduri, Ateneul a fost dat în folosință pe 14 februarie 1888, ora 20:30, pentru prima dintr-o serie de conferințe, prima dintre acestea fiind susținută de scriitorul Alexandru Odobescu. Lucrările de construcție au continuat până în 1897.

Monumentala clădire a găzduit, în 5 martie 1889, „la 2 ore p.m.”, un frumos program al orchestrei Societății Filarmonice Române, avându-l la pupitru pe Eduard Wachmann: fragmente din poemul dramatic Manfred (Uvertură, Antract, Apariția zânei Alpilor) de Robert Schumann, Andantino de Franz Schubert, Cavalcada Walkiriilor de Richard Wagner, Simfonia a VII-a în La major de Beethoven. „Actul de naștere“ al Societății Filarmonica Română, sub oblăduirea Societății Atheneului Român, s-a semnat în prezența a 54 de membri fondatori în 29 aprilie 1868. Expunerea de motive preciza că scopul noii înjghebări este „dezvoltarea și propagarea gustului uneia din cele mai frumoase și ideale dintre arte, Muzica, și a societății noastre, distracțiune mai nobilă care să-l repauzeze și, în același timp, să-l înalțe și să-l înnobileze pe om, spre a contribui la înălțarea estetică a națiunii“. Primul director a fost Eduard Wachmann. După două decenii de activitate, orchestra bucureșteană și dirijorul său se bucurau de o sală excelentă pentru muzică.

Ludwig van Beethoven – Simfonia a VII-a în La major (Partea I, Poco Sostenuto – Vivace) • Orchestra Filarmonicii „George Enescu”

De la această dată, concertele Filarmonicii au început să se desfășoare în Palatul Ateneului Român, așa cum se întâmplă și în prezent, Ateneul Român devenind emblemă a culturii românești și sediu al Filarmonicii.

În sălile Ateneului au avut loc conferințe, expoziții de pictură, concerte ale Societății Filarmonice Române. Între anii 1919–1920 clădirea Ateneului a fost folosită de autoritățile statului din acea vreme ca sediu al Camerei Deputaților.

Pe 29 decembrie 1919, în sala mare a Ateneului, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România. A fost primul Parlament al României reîntregite, reunit la București, ales prin vot universal și cuprinzând reprezentanți din toate teritoriile locuite majoritar de români.

Între 4 și 22 septembrie 1958, s-a desfășurat, la București, prima ediție a Concursului și Festivalului Internațional de Muzică „George Enescu”, la trei ani de la moartea marelui artist, ca semn al recunoașterii geniului său. Este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în memoria marelui compozitor, violonist virtuoz, pianist și dirijor român George Enescu.

14 Prima Ediție A Festivalului Internațional „george Enescu”, 1958
Prima ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, 1958

A avut deschiderea oficială în data de 4 septembrie 1958, la Ateneul Român, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de George Georgescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite de România.

În program s-au aflat lucrări importante semnate de marele muzician George Enescu: Simfonia I în mi bemol major și Rapsodia I în la major.

George Enescu – Simfonia I în mi bemol major, Op. 13 • Orchestra Națională Radio, Dirijor: Horia Andreescu

Printre personalitățile care au participat la această ediție inaugurală s-au numărat nume importante ale scenei internaționale: soliști ca Yehudi Menuhin, David Oistrakh, Halina Czerny-Stefanka, Nadia Boulanger, Monique Haas, Iacov Zak sau Claudio Arrau, iar dintre dirijori: Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario sau Carlo Zecchi.

Toate edițiile următoare ale Festivalului au avut loc pe scena Ateneului Român.

După lucrări de restaurare și modernizare a clădirii Ateneului în perioada 1994–2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman, Ateneul a fost redeschis cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu” (4–20 septembrie 2005).

Ateneul este nu numai unul dintre simbolurile Bucureștiului ci ale întregii țări.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2n; https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-s-a-nascut-un-simbol-al-romaniei-ateneul-roman

 

***** [In English] *****

The Romanian Athenaeum was inaugurated

February 14, 1888

 

6 Ateneul Român

The Romanian Athenaeum (Romanian: Ateneul Român) is a concert hall in the center of Bucharest, Romania and a landmark of the Romanian capital city. The ornate, domed, circular building is the city’s main concert hall and home of the „George Enescu Philharmonic and of the George Enescu International Music Festival.

In 1865, cultural and scientific personalities such as Constantin Esarcu, V.A. Urechia and Nicolae Crețulescu founded the Romanian Atheneum Cultural Society, to serve its purposes, the Romanian Athenaeum, a building dedicated to art and science, to be erected in Bucharest. The building was designed by the French architect Albert Galleron. A portion of the construction funds was raised by public subscription in a 28-year long effort, of which the slogan is still remembered today: „Dati un leu pentru Ateneu!” (Donate one leu for the Ateneu!).

5 Ateneul RomânThe overall style is neoclassical, with some more romantic touches. In front of the building there is a small park and a statue of Romanian poet Mihai Eminescu.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Atheneum

 

#AteneulRoman #amintirilezilei #istoriaRomaniei #romanianvisualart #todaysmemories

49 de comentarii la „Ateneul Român

  1. Pingback: Valentin Gheorghiu

  2. Pingback: Theodor Pallady

  3. Pingback: 18 Aprilie în istoria românilor

  4. Pingback: Societatea Filarmonică Română

  5. Pingback: 7 Mai în istoria românilor

  6. Pingback: 9 Mai în istoria românilor

  7. Pingback: 16 Mai în istoria românilor

  8. Pingback: Florica Cristoforeanu

  9. Pingback: Ion Țuculescu

  10. Pingback: 4 Septembrie în istoria românilor

  11. Pingback: Festivalul Internațional „George Enescu”

  12. Pingback: 1 Octombrie în istoria românilor

  13. Pingback: 2 Octombrie în istoria românilor

  14. Pingback: 11 Octombrie în istoria românilor

  15. Pingback: 19 Octombrie în istoria românilor

  16. Pingback: 28 Octombrie în istoria românilor

  17. Pingback: Dimitrie Paciurea

  18. Pingback: 5 Noiembrie în istoria românilor

  19. Pingback: 20 Noiembrie în istoria românilor

  20. Pingback: 13 Decembrie în istoria românilor

  21. Pingback: Ionel Perlea

  22. Pingback: 17 Decembrie în istoria românilor

  23. Pingback: 18 Decembrie în istoria românilor

  24. Pingback: 21 Decembrie în istoria românilor

  25. Pingback: 22 Decembrie în istoria românilor

  26. Pingback: 28 Decembrie în istoria românilor

  27. Pingback: 2 Ianuarie în istoria românilor

  28. Pingback: 20 Ianuarie în istoria românilor

  29. Pingback: Ștefan Popescu

  30. Pingback: 23 Ianuarie în istoria românilor

  31. Pingback: 24 Ianuarie în istoria românilor

  32. Pingback: metformin vanadium

  33. Pingback: snorting furosemide

  34. Pingback: azathioprine lisinopril

  35. Pingback: Badea Cârțan

  36. Pingback: semaglutide for weight loss in non diabetics dosage

  37. Pingback: rybelsus 14 mg side effects

  38. Pingback: is rybelsus safe

  39. Pingback: 10 Februarie în istoria românilor

  40. Pingback: 23 Februarie în istoria românilor

  41. Pingback: 3 Martie în istoria românilor

  42. Pingback: 5 Martie în istoria românilor

  43. Pingback: 8 Martie în istoria românilor

  44. Pingback: Arta Florescu

  45. Pingback: 17 Martie în istoria românilor

  46. Pingback: 23 Martie în istoria românilor

  47. Pingback: protonix iv push

  48. Pingback: is robaxin addictive

  49. Pingback: does effexor help with anxiety

Lasă un răspuns