~ Amintirea zilei* ~

 

Castelul Bran

19 noiembrie 1377

În anul 1211, în Țara Bârsei (Terra Borza ori Burzenland) s-au stabilit Cavalerii teutoni, „Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Hierosolimitanorum“, ordin catolic înființat de cruciații germani în Palestina, la sfârsitul secolului al XII-lea, care au primit de la regele Andrei al II-lea al Ungariei dreptul de a se stabili pentru apărarea graniței de sud-est a Transilvaniei de cumani și pecenegi. Ei au ridicat o fortăreață la Bran (denumirea slavonă a cuvântului „poartă”), dar au fost izgoniți din regiune în 1226.

 

Un document emis de regele Ludovic I de Anjou, al Ungariei (1342–1382) din reședința regală din Zvolen (Slovacia), a confirmat „întreagii comunități a sașilor din scaunul Brașovului” [totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis] privilegiul de a ridica o cetate. Documentul precizează că brașovenii „nesiliți și neconstrânsi de nimeni ci, de bună voie au promis în mod generos și unanim să construiasca o nouă cetate pe stânca lui Dietrich” [novum castrum in lapide Tydrici aedificare], de a o face „cu propriile lor osteneli și de a tăia acolo pădurea în lung și în lat dupa voia noastră, de a dezrădăcina și nivela, aducând și furnizând piatră, ciment, lemne necesare la clădirea numitei cetăți, procurând și zidari și cioplitori de piatră și dulgheri cu propria lor cheltuială”. Cu această ocazie, regele a promis brașovenilor că, dacă Țara Românească va ajunge „în mâinile noastre”, atunci vama va fi mutată de la Rucăr (Ruffa Arbor) la Bran.

 

 

Construcția castelului s-a încheiat în anul 1388. Fiind ridicat pe o stâncă abruptă dintre Măgura și Dealul Cetății, are de o vedere excepțională spre toată zona din jur și Țara Bârsei. Castelul avea atât rolul de fortăreață la granița estică a Transilvaniei, cu scop de a opri extinderea Imperiului Otoman, cât și cel de vamă pentru mărfurile care intrau și ieșeau din Transilvania.

Castelul s-a construit pe o stâncă de 100 m, are o formă de trapez și este prevăzut cu un turn interior. Cetatea are o singură intrare, un turn de poartă cu ziduri groase și o intrare îngustă, la care inițial se putea ajungea printr-o scară mobilă, de lemn, azi accesul făcându-se prin trepte de piatră. Pe partea nordică se observă un turn cu două etaje, lângă care este un bastion dreptunghiular de șapte etaje, pe acoperișul căruia s-a construit un turn de observație. Pe partea vestică se observă un turn rotund, la subsolul căreia odinioară se afla o închisoare fără ferestre. La parter se găsea camera darabonților, iar în mijlocul curții se află o fântână de circa 70 m adâncime.

În anul 1395, Sigismund de Luxemburg, împărat german și rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o incursiune în Țara Românească, în urma căreia l-a îndepărtat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Bătrân, vasalul său. În 1407, Sigismund i-a acordat lui Mircea stăpânirea castelelor Bran și Bologa.

Din 1419, castelul a trecut în proprietatea scaunului Brașovului, în 1427 a trecut în stăpânirea Coroanei Ungariei, care a finanțat lucrările de fortificare și de extindere, în 1498 fiind închiriată de regalitatea maghiară către Scaunul Brașovului.

La 1 decembrie 1920, din inițiativa primarului Karl Ernst Schnell, Consiliul Orășenesc Brașov a donat castelul Reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. La moartea reginei, în 1938, castelul a fost moștenit de către fiica sa preferată, Principesa Ileana, căsătorită cu arhiducele Anton, membru al fostei familii imperiale de Habsburg. În timpul celui de-al doilea război mondial, Ileana s-a întors cu familia în țară și a locuit la Bran. A înființat un spital pentru victimele războiului.

După 1948 Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român, fiind deschis vizitelor publice din 1956, ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare finalizată în linii mari în 1993, când Muzeul Castelul Bran a reintrat în circuitul turistic.

În anul 2000, Castelul Bran a fost revendicat de arhiducele Dominic de Habsburg și de surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer, moștenitorii Principesei Ileana. Înaintea retrocedării, Ministerul Culturii a dispus mutarea colecțiilor aparținând statului român de la Castelul Bran la Vama Medievală. Pentru a putea redeschide muzeul, familia de Habsburg a remobilat castelul cu obiecte din colecția personală. Redeschiderea oficială a muzeului s-a realizat la 1 iunie 2009.

Mai mult: https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Bran

 

Zece secrete ale Castelului Bran – Castelul Bran între istorie și legendă

 

***** [In English] *****

Bran Castle

19 November 1377

On 19 November 1377, the office of the Hungarian King Louis the Great – Louis I of Anjou – issued a document granting to the people of Brasov (Kronstadt – The Crown’s City) the privilege of building a castle. Through this document, the Saxons of Transylvania (Sachsen – a population of German origin that came to Transylvania in the twelfth century), from the region encompassing Brasov, were urged to participate in the building of Bran Castle, which was previously named Dietrichstein or Törzburg in German, Törcsvár in Hungarian, and Turciu in Romanian.

The Castle was built on a steep cliff between Măgura and Dealul Cetății (Fortified Town’s Hill), with an exceptional view of the nearby hills, Moeciu Valley and Valea Bârsei. In 1388, the castle’s construction was complete. It served the role of customs and the role of a fortress – the castle stood at the Eastern border of Transylvania and was used in an attempt to stop the Ottoman Empire’s expansion. The castle was inhabited by professional soldiers, mercenaries, and the storyteller Ioan de Târnava, wrote about the English brigands and ballista soldiers of the fifteenth century. The lord of the castle was elected by the King, usually from among the Saxons, and whose role was increasingly important in the history of Transylvania. By the end of the fifteenth century, the castle’s commander also held the title of Vice-Voivode of Transylvania.

Castelul Bran http://www.castelulbran.ro/

…Even now this castle is surnamed Dracula’s Castle the Walachian ruler Vlad Țepeș, (1448–1476) does not seem to have had a significant role in the history of the fortress, although he passed several times through the Bran Gorge…

After 1918, Transylvania became part of Greater Romania. On 1st December 1920, the citizens of Brasov, through a unanimous decision of the city’s council, led by Mayor Karl Schnell, offered the castle to Queen Maria of Romania, who was described in the deed as “the great queen who […] spreads her blessing everywhere she walked, thus wining, with an irresistible momentum, the hearts of the entire country’s population”.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Bran_Castle

*****

 

Dracula’s Castle in Transylvania

 

#istoriaRomaniei #amintirea zilei #todaysmemory #CastelulBran #BranCastle

----------

*Ediție revizuită și adăugită