18 Iunie în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: A luat ființă Institutul Meteorologic al României

 

1848 – Revoluția de la 1848 în Transilvania

În Transilvania a intrat în vigoare legea desființării iobăgiei, lege care nu a fost aplicată după înfrângerea revoluției.

1855 – S-a născut Constantin C. Arion

18 iunie 1855, București – 27 iunie 1923, București

Jurist și politician conservator, membru de onoare (din 1912) al Academiei Române. A absolvit cursurile Facultății de Drept și ale școlii de științe Politice din Paris. În 1878 a devenit Doctor în Drept. S-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator, devenit după primul război mondial, Partidul Conservator-Progresist. A fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii publice, ministru de Interne și ministru ad-interim al Cultelor și Instrucțiunii Publice, ministru al Agriculturii și Domeniilor, ministru al Afacerilor Externe, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri în 1918.

1882 – S-a născut Ștefania Mărăcineanu

18/30 iunie 1882, București – 15 august 1944, București

Chimistă și fiziciană de renume internațional. Deși a crescut la orfelinat, a fost un copil studios. A urmat Facultatea de științe Fizico-Chimice a Universității din București, și a susținut examenul de licență în 1910. A predat o vreme, Fizica la Școala Centrală, apoi a primit o bursă de specializare la Paris, la Universitatea Sorbona, unde a urmat cursurile de radioactivitate ale celebrei Marie Curie și la Institutul Radiului din Paris. Și-a susținut doctoratul în 1924 la Sorbona cu teza Cercetări asupra constanței poloniului și asupra penetrării în metale, primind calificativul Très Honorable, fiind cooptată în echipa Mariei Curie, alături de alți savanți europeni. A lucrat și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstrat că plumbul supus mai multe secole radiațiilor solare a devenit radioactiv, rezultatele fiind publicate în revista Comptes Rendus des Séances de l’Académie des Sciences de Paris. Numită, în 1925, asistent universitar la Facultatea de Științe din București, a creat aici primul Laborator de Radioactivitate din țară, folosind aparatură cumpărată cu banii proprii. S-a ocupat și de fenomenele meteorologice, reușind, cu sprijinul profesorilor Bungețianu și Vasile Karpen și al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanșare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive și să stabilească legătura între cutremure și precipitații. În 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. A semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea în zona epicentrului. În 1935, a avut parte de o mare nedreptate după ce Premiul Nobel pentru descoperirea radioactivității artificiale a ajuns la fiica celebrei Marie Curie, Irene, și la soțul ei, Frederic Joliot Curie, deși ea demonstrase cu 11 ani în urmă acest fenomen. Principalele sale lucrări au fost: Actions spéciales du soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb, Radioactivitatea și constituția materiei, Radioactivité, soleil, pluie artificielle și La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Les pluies et les tremblements de terre. S-a stins din viață la doar 62 de ani. S-a îmbolnăvit de cancer, cel mai probabil din pricina iradierii.

1884 – A luat ființă Institutul Meteorologic al României

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, observații meteorologice regulate, deși cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iași. Au urmat o serie de observații efectuate de intelectuali pasionați, care au înțeles rolul informațiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observații meteorologice în București (din 1773), Sibiu (din 1789), Cluj (din 1833), Sulina (din 1857), Giurgiu (din 1863), Timișoara (din 1874), Galați și Brăila (din 1878). La 18/30 iunie 1884, Ștefan Hepites a pus bazele Serviciului Meteorologic al României, devenind una dintre cele mai vechi instituții cu caracter științific din țară. Avea sediul la stația meteorologică centrală, creată anterior de Ștefan Hepites la Școala de Agricultură de la Herăstrău. Ștefan Hepites a fost însărcinat cu „organizațiunea și direcțiunea Institutului Meteorologic al României”. Institutul urma să se ocupe cu organizarea de stațiuni meteorologice în amplasamentele importante, cu studiul detaliat al condițiilor climatice în anumite regiuni și cu prelucrarea, interpretarea și publicarea rezultatelor observațiilor, sub forma de studii științifice. În același an, la inițiativa lui Ștefan Hepites, România, împreună cu alte țări, a pus bazele Organizației Meteorologice Mondiale (World Meteorological Organization – WMO).

1898 – A încetat din viață Alexandru Papadopol-Calimah (15/27 ianuarie 1833 – 18/30 iunie 1898, )

Istoric, publicist și politician; ministru de externe și ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice; membru al Societății Academice Române; membru și vicepreședinte al Academiei Române.

1909 – S-a născut Lena Constante

Elena Constante; 18 iunie 1909, București – 2 noiembrie 2005

Artistă plastică (artă decorativă și ilustrație de carte), scriitoare (memorialistică de detenție) și folcloristă, membră a Uniunii Artiștilor Plastici. A făcut studii universitare la școala de Arte Frumoase, avându-l profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a echipelor monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț, a avut posibilitatea să studieze arta populară românească din regiunile tradiționale. În 1929, în timpul campaniei sociologice de la Drăguș, l-a cunoscut pe folcloristul Harry Brauner, între cei doi începând o poveste de dragoste. A fost o artistă binecunoscută pentru lucrările sale originale de tapiserie și pentru activitatea folcloristică; a fost de asemenea scenografă a teatrului de păpuși și una dintre fondatorii teatrului Țăndărică din București. În 1945, lucrând ca scenograf la Teatrul Țăndarică, împreună cu Elena Pătrășcanu, a intrat în cercul ministrului de justiție comunist, Lucrețiu Pătrășcanu, ceea ce a dus la arestarea, sub acuzația falsă de complot și condamnarea ei la 12 ani de închisoare. Harry Brauner a fost și el condamnat la 15 ani. Cei doi au fost eliberați în 1962. Abia în 1963, la un an de la eliberarea din închisoare, cei doi s-au căsătorit, în satul Viișoara unde Brauner avea domiciliu forțat. În 1968, la rejudecarea procesului Pătrășcanu, amândoi au fost găsiți nevinovați. În închisoare, a „compus”, păstrând-o în memorie, o piesă de teatru în versuri, prezentată la Radio România Tineret abia după patru decenii: Zâmbete în floare, (1992). A devenit cunoscută după Revoluția din 1989 în lumea occidentală prin două cărți care descriu experiența avută în închisorile comuniste: Evadarea tăcută și Evadarea imposibilă. Alte scrieri: Păpușile harnice, Păpușile harnice în grădiniță, O poveste cu un tată, o mamă și trei fetițe. I-a fost acordat Premiul pentru un destin excepțional în cultura română, de către Fundația Culturală Română în decembrie 1999.

Lena Constante – Evadarea tăcută în lectura autoarei

1914 – S-a născut Alexandru Raicu

18 iunie 1914, Hârșova, Constanța – 22 februarie 1991, București

Poet, prozator. A urmat Facultatea de Medicină, un an, apoi Facultatea de Litere, absolvită în 1936. A fost profesor la diferite licee bucureștene, ziarist și redactor la Seara, Capitala, Fapta, Frontul plugarilor, Agerpres, secretar responsabil de redacție la Națiunea lui George Călinescu, redactor șef la Muncitorul agricol și redactor la Agricultura, apoi Agricultura socialistă. A debutat în revista Limba română (1932). A debutat editorial cu volumul de poezii Vitralii (1936). A editat revista Pegas, a colaborat mai ales la Gazeta literară și România literară. Volume publicate: Hronic, Sosesc romantic, Rondelul grădinii de sidef, Cartea dimineții.

1916 – S-a născut Ligia Macovei

Ligia Tomesco; 18 iunie 1916, București – 25 februarie 1998, București

Graficiană, pictoriță și colecționară de artă. A frecventat între 1934–1939 cursurile secției de artă decorativă la școala de Belle-Arte din București, având printre profesori pe Cecilia Cuțescu Storck, J.Al. Steriadi, Corneliu Medrea și arh. Horia Teodoru. În 1943 a debutat la Salonul Oficial de Toamnă, cu desene, fiind remarcată de critică. A fost conferențiar la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, deputat în Marea Adunare Națională. A realizat ilustrații de carte: Poezii de Eminescu, Poezii de Quasimodo, Poezii de Tudor Arghezi. A fost de două ori laureată a Premiului de Stat și distinsă cu titlul de artistă emerită. Alături de soțul său, arhitectul Pompiliu Macovei, a pus bazele unei importante colecții de artă, pe care au donat-o în 1992 Municipalității București.

Biografie ilustrată: Macovei Ligia (Lucia) [Artindex]

1917 – A încetat din viață Titu Maiorescu (15 februarie 1840 – 18 iunie 1917)

Avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, scriitor și politician; prim-ministru al României, ministru de Interne; membru fondator al Academiei Române.

 

Ziua Constructorilor Militari

1920 – S-a înființat Direcția Construcții și Domenii Militare

A fost promulgat Înaltul Decret Regal nr. 2645/18 iunie 1920 care a dispus să se înființeze Direcția a XII-a, Chestiuni privitoare la construcții, cazarmament, mobilier și domenii militare. În prezent, Direcția Domenii și Infrastructuri.

1921 – S-a născut Ion Lungu

18 iunie 1921, Valea Mare, Arad – iulie 2001, Cluj

Istoric literar, prozator și publicist. După studii universitare de medicină abandonate, a urmat Facultatea de Filosofie la Sibiu (1942–1944), Cluj (1944–1946) și Leningrad (1946–1947). A luat licența în 1948, la Universitatea din Cluj. A fost conferențiar universitar la Cluj, bibliotecar, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj, redactor la revista Tribuna. A publicat un volum de critică literară, Itinerar critic (1965), două romane: Regele pălăriilor, Recviem rustic și studiul Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă (1978, Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca; Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române).

1925 – Legea pentru reglementarea repausului duminical și sărbătorilor legale

A fost votată în Parlament la 18 iunie 1925 și promulgată prin Înaltul Decret Regal nr. 2038/1925. S-a emis și un Regulament pentru punerea în aplicare a Legii repausului duminical și al sărbătorilor legale, aprobat prin Înaltul Decret Regal nr. 2079/23 iunie 1925. Patronii tuturor întreprinderilor erau obligați să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale, inclusiv pentru cele religioase și pentru 1 Mai.

1930 – S-a născut Leon Vreme

18 iunie 1930, Noul Caragaci, Regatul României/ Вишневе, Ucraina – 10 decembrie 2017

Pictor abstract, profesor, membru al Uniunii Artistilor Plastici, filiala Timișoara. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, secția Pictură, promoția 1957, avându-i profesori pe pictorii Teodor Harșia, Petru Abrudan, Anton Lazăr și Petru Feier. A debutat cu o lucrare la Salonul UAP Filiala Cluj în anul 1956, an în care s-a căsătorit cu colega sa de an de la Secția grafică, Xenia Eraclide. Beneficiind de o Bursa de merit de doi ani, în 1957 s-a stabilit împreună cu soția în Timișoara, unde își va desfășura întreaga activitate artistică. Pe parcursul a șase decenii a expus cu regularitate la saloanele anuale, la expozițiile republicane, la expozițiile colective și de grup organizate în țară și peste hotare, A deschis 28 de expoziți personale și a participat la peste 300 de expoziții colective. În anul 2017 a fost distins cu Premiul Salonului Național de Pictură din București și cu Premiul special al juriului acordat de UAPR. În calitate de profesor a activat la Liceul de artă din Timișoara și la Facultatea de desen a Institutului Pedagogic de 3 ani din Timișoara, instruind și pregătind mai multe serii de elevi si studenți, dintre care mai mulți au devenit artiști plastici profesioniști consacrați.

Biografie ilustrată: Vreme Leon [Artindex]

1941 – S-a născut Traian Olteanu

18 iunie 1941, Galați – 27 septembrie 2001, Dâlga–Dor Mărunt, Călărași

Prozator, dramaturg și publicist. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași și a urmat apoi cursuri post-universitare de jurnalistică. Și-a legat numele și activitatea literară de orașul Focșani. A fost redactor la ziarul local Milcovul, publicație la care a rămas timp de 20 de ani. Împreună cu Florin Muscalu a fondat Revista V, editata la Focșani de Uniunea Scriitorilor din România, ai cărei membri erau. Traian Olteanu a devenit redactorul șef al publicaței, iar Florin Muscalu redactor șef adjunct. De numele lor se leagă și apariția primului săptămânal vrâncean, Diplomatic TV, cât și înființarea primei televiziuni locale cu acelasi nume, care a transmis prin cablu. Ulterior, cei doi au editat o revistă de specialitate cu specific viticol, Gazeta podgorenilor, reușind chiar să scoată două ediții ale Almanahului podgorenilor.

1948 – S-a născut Ion Zubașcu

18 iunie 1948, Dragomirești, Maramureș – 28 mai 2011, București

Poet, publicist și cantautor de muzică folk, membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO, al Asociației Ziariștilor din România – AZR și al Clubului de jurnalism cultural. A absolvit Institutul Pedagogic din Oradea (1969) și Facultatea de Filologie a Universității „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (1974). A frecventat cenaclurile Nord (Baia Mare), Vestitorii (Borșa), Nicolae Labiș (Oradea), Flacăra (București), Echinox (Cluj-Napoca), Cenaclul de Luni etc. A debutat publicistic în 1970 în cotidianul regional Crișana (Oradea), cu un grupaj de poeme. Debutul editorial a avut loc în 1982 cu volumul de versuri Gesturi și personaje la Editura Albatros. A colaborat cu poeme la revistele: Tribuna, Flacăra, Luceafărul, România literară, Familia, Poesis, Zburătorul, Echinox etc. A avut o bogată activitate în muzica folk, la Cenaclul Flacara. Volume de versuri: Omul de cuvânt, Omul disponibil.

Ion Zubașcu – Hei, omule, hei

1951 – Au început deportările în Bărăgan

Erau vizate persoanele care locuiau până la 25 km de granița cu Iugoslavia. Pe fondul încordării relațiilor dintre România și Iugoslavia, granița dintre cele două țări a devenit o zonă extrem de sensibilă pentru guvernul comunist de la București. Populația din zona de frontieră, atât prin componența etnică cât și prin cea socială, reprezenta în ochii autorităților „un factor ridicat de risc” pentru contaminarea cu „erezia” iugoslavă. Iugoslavia anului 1948, transformată, după teoria lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fascistul Tito într-o „semicolonie a imperialismului anglo-american“, nu putea sta în calea sovietizării „firești” a României. La 17 iunie 1951 s-a prăznuit, conform calendarului creștin ortodox, Duminica Rusaliilor; avuseseră loc și serbările de sfârșit de an școlar. Puțini dintre locuitorii vestului țării s-ar fi așteptat la o nenorocire chiar în ziua de Rusalii. În cursul nopții și în zorii zilei de 18 iunie, în sute de localități din Banat și din sud-vestul Olteniei au pătruns 20.000 de militari din Ministerul de Interne, trupe de Securitate, grăniceri, miliție și pompieri, însoțiți adesea de civili, bătând la porțile caselor și somându-i pe localnici să-și strângă lucrurile și să-și părăsească locuințele. Din trei județe ale României, au fost deportate 12.791 de familii, respectiv 40.230 de persoane, din care 33.000 au fost bănățeni, din 258 de localități situate în apropierea frontierei cu fosta Iugoslavie (județele Caraș-Severin, Timiș și Mehedinți), în 2.656 de vagoane de tren și 6.211 de autocamioane; destinația – câmpia stearpă a Bărăganului. Acestea sunt coordonatele celei mai cumplite pribegii a satului românesc, regimul comunist a pus în mișcare cea mai amplă acțiune de deportare din istoria contemporană a României (după deportarea germanilor din România în fosta Uniune Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945). Au fost vizate grupuri sociale și etnice considerate de risc: chiaburi (țărani înstăriți), comercianți, foști industriași, refugiați din Basarabia, Bucovina și Ținutul Herța, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei și alții. În perioada 1951–1956, cât a durat domiciliul forțat în Bărăgan, au murit 1.731 de oameni, dintre care 174 de copii.

1958 – S-a născut Octavian Bud

18 iunie 1958, Satu Mare – 5 iunie 2017, Oradea

Cântăreț și compozitor de folk. A început să cânte la chitară în clasa a VIII-a. A fost descoperit de Adrian Păunescu la emisiunea-concert Antena vă aparține, în 1977. A fost membru al Cenaclului Flacăra, apoi al Cenaclului Totuși Iubirea. În Cenaclul Flacăra a cântat și împreună cu Emilian Onciu, în grupul folk Trupa din Nord. În 1983 a primit premiul Cenaclului Flacăra pentru cea mai bună compoziție a anului, Niciodată. A făcut parte din „școala Maramureșeană a folk-ului” alături de Ducu Bertzi, Mircea Florian, Emilian Onciu, Ghita Danciu sau Vali Moldovan.

Niciodată

1960 – S-a născut Vlad Zografi

Vlad Djamo; 18 iunie 1960, București

Dramaturg, romancier, eseist, editor. În 1985 a absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, iar în 1994 a obținut titlul de Doctor în Fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică atomică teoretică în Physical Review, Physics Reports, Surface Science. Este redactor și coordonatorul colecției de știință la Editura Humanitas, prozator și traducător al lui Eugen Ionescu. A debutat în 1990 în România literară, în perioada ’90–’95 a publicat sporadic în Contrapunct, 22, România literară, Arte, și Memoria. A debutat editorial cu volumul de povestiri Genunchiul stîng sau genunchiul drept (1993). A debutat în teatru cu volumul Isabela, dragostea mea (1996, una dintre cele trei piese ale volumului, Petru sau petele din soare, a primit Premiul Criticii din partea Secției Române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, Fundația Teatru XXI). A mai publicat proză: Omul nou, Infinitul dinăuntru, Efectele secundare ale vieții (2017, Premiul Observator Lyceum); teatru: Oedip la Delphi, Viitorul e maculatură (1999, Premiul Uniunii Scriitorilor), Orgasm (realizat de Studioul de Artă Contemporană Toaca, prezentat în premieră mondială, în 2001, la Festivalul de teatru West-Ostlicher Diwan de la Halle), America şi acustica (2007, Premiul Uniunii Scriitorilor), Toate mințile tale etc. A realizat (împreună cu Aurel Cioran) antologia Cioran și muzica.

Vlad Zografi – Petru Teatru radiofonic • Marcel Iureş, Dan Condurache, Ion Haiduc, Ion Chelaru, Nicolae Pomoje, Florin Anton, Gheorghe Dǎnilǎ, Irina Movilǎ, Rǎzvan Vasilescu, Boris Petroff, Ştefan Velniciuc

1961 – Iolanda Balaș a stabilit al doisprezecelea record mondial la săritura în înălțime

La Varșovia, atleta română a sărit la înălțimea de 1,88 de metri. Iolanda Balaș Soter rămâne în istoria atletismului ca sportiva care a câștigat peste 140 de concursuri consecutive, dar și ca sportiva care a inventat recordul de recorduri mondiale.

1969 – S-a născut Ecaterina Vrană-Gora

18 iunie 1969, Constanța – 3 martie 2019

Plasticiană, prima pictoriță din România prezentă cu o expoziție personală la Armory Show, cel mai mare târg de artă din America. A studiat la Liceul „Ovidius” din Constanța, apoi la Academia de Arte din București. Artista a fost căsătorită cu Valentin Gora, unul dintre membrii trupei Divertis, având doi fii: Dimitrie Luca și Constantin Nectarie.

Galerie: Ecaterina Vrana [MutualArt]

1976 – A început extinderea Combinatului de utilaj greu din Cluj-Napoca

Bazele Combinatul de Utilaj Greu (CUG) au fost puse în 1970 cu o unitate modernă de producție pentru echipamente energetice: cazane cu abur, cazane de apă caldă, cazane cu destinație specială, arzătoare, echipamente pentru centrale termice etc. În 1976, unitatea s-a extins prin construirea capacităților pentru construcția utilajului metalurgic destinat sectoarelor calde și a turnătoriei de fontă, s-au dezvoltat restul utilităților aferente unei astfel de platforme industriale: stația de aer comprimat, fabrica de oxigen, secția de sculărie, căile ferate interne, modelăria etc.

1978 – A încetat din viață Iulian P. Gavăț (Iulian Silviu Gavăț; 19 iulie 1900 – 18 iunie 1978)

Inginer și geolog, profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române.

1978 – A încetat din viață Corneliu Popel (19 ianuarie 1950 – 18 iunie 1978)

Poet, profesor de Limba română în Țibana, Iași.

1981 – S-a născut Tiberiu Ghioane

18 iunie 1981, Târgu Secuiesc

Fost fotbalist, a jucat pe postul de mijlocaș la Tractorul Brașov, Rapid București, Dinamo Kiev. A început fotbalul la clubul local ICIM Brașov sub îndrumarea antrenorului de copii și juniori, Adrian-Horia Stan. Are 20 de apariții pentru echipa națională de fotbal a României, cu care a participat și la calificările CM 2006, marcând 2 goluri.

1986 – A încetat din viață Mihai Pălădescu (5 ianuarie 1928 – 18 iunie 1986)

Actor de teatru și film; a jucat la Teatrul de Stat din Brăila, Teatrul de Stat din Galați și Teatrul de Comedie din București.

1990 – Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și-a încetat activitatea

În urma hotărârii Curții Supreme de Justiție din 18 iunie 1990, privind rezultatele finale ale alegerilor din 20 mai 1990, publicate de către Biroul Electoral Central în Monitorul Oficial nr. 81–82 din 8 iunie 1990, a intrat în funcție Parlamentul României și Președintele României. Ca atare, CPUN a încetat activitatea.

1990 – S-a născut Sandra Izbașa

8 iunie 1990, București

Gimnastă de talie mondială, participantă și medaliată, începând cu anul 2006, la competiții de mare anvergură, europene, mondiale, respectiv la Jocurile Olimpice de vară. La Campionatele Europene a câștigat medalii de aur în 2006, 2008, 2011 și 2012; de argint în 2006, 2007, 2008 și de bronz în 2006. La Campionatele Mondiale a câștigat medalii de argint (2006) și de bronz (2006 și 2007). La Jocurile Olimpice de vară Beijing 2008 a câștigat aur la sol și bronz cu echipa, iar la Jocurile Olimpice de vară Londra 2012, a câștigat aur la săritură și bronz cu echipa. La încetarea activității competiționale, a optat pentru cariera militară. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Sportiv cl.I (2008).

2000 – Al doilea tur de scrutin al alegerilor locale

Primul tur de scrutin a avut loc pe 4 iunie. Prezența la urne a fost de 46,93%. Au fost aleși primarii a 2.249 localități. Primăria Generală a Capitalei a fost câștigată de Traian Băsescu (PD), iar primăriile de sector de reprezentanții PDSR.

2000 – S-a înființat postul independent de radio Vocea Basarabiei

Post de Radio și TV din Republica Moldova cu un program propriu de emisiuni în limba română, deținut de compania Vocea Media SRL. Radioul a început să emită pe 18 iunie 2000 din Nisporeni. Fondator și director a fost Valeriu Saharneanu. În 2005 și-a mutat locul de emisie la Chișinău, de unde transmite și în prezent, pe 8 frecvențe, dislocate în Chișinău, Nisporeni, Glodeni, Drochia, Soroca, Ștefan Vodă, Taraclia, Căușeni. Cea mai mare parte a grilei o constituie emisiunile de știri, dezbaterile, analizele etc.

2006 – A încetat din viață Gică Petrescu (2 aprilie 1915 – 18 iunie 2006)

Cântăreț și compozitor de muzică ușoară și populară, interpret de romanțe și cântece de petrecere; de-a lungul a șapte decenii de activitate și-a construit un repertoriu remarcabil prin bogăție și diversitate.

Uite așa aș vrea să mor

Din păcate, la fel ca majoritatea marilor noștri artiști, a murit singur și sărac…

2009 – A încetat din viață Mihai Mocanu (24 februarie 1942 – 18 iunie 2009)

Fost fotbalist și antrenor care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970.

2011 – A fost deschis traficului auto Pasajul Basarab din București

Este cel mai lung pod hobanat din România (360 metri), cel mai lat pod hobanat urban din Europa (43,3 metri) și cel mai lung pasaj rutier din București (1,9 kilometri). Are și cel mai mare punct internodal din țara noastră.

Pasajul Basarab Prezentare aeriană

2016 – A încetat din viață Mircea Chiorean (6 mai 1933 – 18 iunie 2016)

Medic și profesor universitar, co-fondator al Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD).

2016 – A încetat din viață Nae Cosmescu (26 iulie 1940 – 18 iunie 2016)

Regizor de teatru și televiziune, jurnalist și pamfletar; a lucrat la Teatrul Național al Televiziunii Române.

2019 – A încetat din viață Pavel Chihaia (23 aprilie 1922 – 18 iunie 2019)

Dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio.

2019 – A încetat din viață Ștefan Staicu (29 aprilie 1940 – 18 iunie 2019)

Inginer mecanic și profesor universitar, specialist în aerodinamică și mecanica roboților, membru corespondent al Academiei Române.

2020 – A încetat din viață Sergiu-August Georgescu (1 iulie 1931 – 18 iunie 2020)

Grafician, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București și profesor al Universității de Artă București.

2022 – A încetat din viață Iulia Buciuceanu (25 iunie 1931 – 18 iunie 2022)

Cântăreață de operă și lied, mezzo-soprană; solistă la Opera Română; soră a actriței Tamara Buciuceanu, soția actorului George Constantin.

2023 – A încetat din viață Cornel Țăranu (20 iunie 1934, Cluj – 18 iunie 2023)

Compozitor și dirijor, membru titular al Academiei Române; profesor universitar de Compoziție al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.

 

#amintirilezilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemories

----------

*Ediție revizuită și adăugită