8 Mai în istoria românilor

~ Amintirile zilei* ~

 

Foto: Muzeul Național de Istorie a României

 

1600 – Campania lui Mihai Viteazu în Moldova – Lupta de la Bacău

Campania a început la 14/24 aprilie 1600, când Mihai Viteazul a plecat din Alba Iulia, armata sa trecând prin Miercurea Sibiului, Făgăraș, Codlea, Brașov, Prejmer. La 26 aprilie/6 mai 1600, trupe ale lui Mihai Viteazul au pătruns în Moldova prin trei sau patru puncte: Focșani, prin pasul Oituz–Valea Trotușului, Rodna–Cucureasa. Toate coloanele au susținut lupte cu forțele moldo-polone care se retrăgeau spre nord. Înaintând cu greutate, din cauza ploilor torențiale care l-au însoțit o mare parte a campaniei, Mihai Viteazu a ajuns la Bacău unde, la 8/20 mai, a avut loc o bătălie între oastea sa și cea trimisă de Ieremia Movilă. Moldovenii au fost înfrânți, dar pierderile au fost la fel de mari de ambele părți. Mihai Viteazul l-a alungat pe Ieremia Movilă, punând pe fugă armata Poloniei, țară aliată cu Turcia și care stăpânea Moldova prin vasalul sau, Ieremia Movilă. Astfel, Mihai Viteazul a ocupat Moldova. Ieremia Movilă a fugit, găsind refugiu, împreună cu familia sa la Hotin. „Victoria de la Bacău a adus Moldova la picioarele lui Mihai și i-a dus faima până la Roma” [Alexandru I. Gonța – Studii de istorie medievală].

1605 – Ștefan Bocskay a fost recunoscut drept principe al Transilvaniei

În februarie, Dieta de la Miercurea Nirajului l-a ales pe Bocskay principe al Transilvaniei. În luna aprilie a fost ales principe al Ungariei la Dieta de la Szerencs. Dieta de la Târgu Mureș l-a recunoscut principe al Transilvaniei în 8 mai. La 14 septembrie, după o serie de confruntări cu sașii din Transilvania, Bocskay a fost unanim ales principe de către cele trei națiuni aliate transilvane, sași, secui, maghiari (românii majoritari fiind fără drepturi politice) de Dieta de la Mediaș, și instaurat pe tronul princiar. În noiembrie, sprijinul otoman s-a concretizat în obținerea de către Bocskay a actului (berat) de numire ca principe al Transilvaniei și rege al pașalâcului turcesc, Ungaria.

1711 – Proclamația către țară a domnitorului Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir  s-a adresat locuitorilor Moldovei în 8/20 mai, cu îndemnul de a se ridica la luptă împotriva dominației otomane. Arăta că, în timp ce „păgânul cel necredincios și călcător de jurămînt […] a făcut atîtea năvăliri silnice asupra Moldovei, a dărîmat cetăți și întărituri, pe altele le-a luat în stăpînire ca Tighina, Chilia, Cetatea Albă, Galații, Renii, Soroca, Izmailul cu alte locuri lîngă Dunăre și tot ținutul Bugiacului, și el însuși sub cuvinte închipuite, a îngăduit adesea tătarilor să prade toată țara Moldovei, a luat în aspră robie pe locuitorii ei”…

1849 – Revoluția de la 1848–1849 din Transilvania – Prima Bătălie de la Abrud

După ce generalul maghiar Joseph Bem a cucerit Transilvania în iarna anului 1849, monarhia austriacă a rămas doar cu cetățile Alba Iulia și Deva (apărate de garnizoanele austriece) și Munții Apuseni, controlați de milițiile românești conduse de Avram Iancu. Guvernul maghiar a dispus ca rezistența românilor din Apuseni să fie lichidată prin orice mijloace: ori prin tratative de pace, ori prin forță militară. Deputatul maghiar de origine română, Ioan Dragoș, a fost trimis în munți pentru a negocia un armistițiu, urmat ulterior de o depunere a armelor de către români. Trupele revoluționare maghiare conduse de maiorul Imre Hatvani, care nu a ținut cont de starea de armistițiu, au intrat în orașul Abrud în seara zilei de 6 mai, fără a întâmpina opoziție din partea românilor. Au fost capturați atunci prefecții Ioan Buteanu, Petru Dobra, Vasile Moldovan și Boteanu, viceprefectul Mureșan, tribunii Moga, Molnar, Mihai Andreica, Ioan Boeriu, Nicolae Begnescu, Arpadi și alții. Unii dintre ei au scăpat din prizonierat în ziua de 7 mai, fiind trimiși la Avram Iancu, pentru a-l convinge pe acesta să se predea. În 8 mai, românii s-au organizat în șase coloane, care au fost postate de jur-împrejurul orașului Abrud, încercuindu-l. Armata maghiară s-a trezit astfel complet împresurată și închisă în Abrud. Hatvani a trimis o companie spre defileul Buceș, care a fost respinsă; o altă companie, trimisă la Roșia Montană, pentru a o ajuta pe cea de acolo – cele două companii au fost încercuite de români. Au atacat, pe direcția Abrud, pentru a ieși din încercuire, fiind distruse de lăncierii români. Pierderile maghiarilor în luptele din jurul Roșiei Montane au fost de cca 300 morți, iar localitatea a fost incendiată. Ca răzbunare, maiorul Hatvani a dispus executarea, la Abrud, a mai multor români, printre care și tribunul Molnar. În cursul nopții de 9/10 mai, trupele lui Hatvani s-au retras spre Brad, la ora 4 dimineața, pe o ceață groasă. După un timp, mișcarea de retragere a fost simțită de români și a reînceput lupta. Panica s-a instaurat foarte repede în rândul trupelor maghiare, însoțite de foarte mulți civili, acestea încercând doar să se salveze cât mai repede. O parte din civili au fugit înapoi spre oraș, o parte au fost călcați în picioare de trupele maghiare care fugeau. În fine, cea mai mare parte a soldaților unguri care fugeau au fost uciși pe drumul spre Brad, traseu pe care au fost atacați permanent de românii din satele din zonă. Maiorul Hatvani a reușit să scape cu viață doar prin fugă, însoțit doar de câțiva din oamenii săi.

1852 – Premiera comediei Chirița în provincie

Premiera piesei lui Vasile Alecsandri a avut loc la Iași, în 8/20 mai 1852, cu Matei Millo în rolul titular. Comedia Chirița în provinție, este continuarea comediei Chirița în Iași, din care cauză fusese intitulată inițial, Înturnarea cucoanei Chirița. Piesa lui Alecsandri, cu muzica compozitorului Alexandru Flechtenmacher, oferă „un tablou inedit, încântător pentru ochiul de azi. Amestecul de anteree și fracuri, de moldovenească grecizantă și jargon franco-român, de tabieturi patriarhale și de inovații de lux occidental, veselia nebună a cupletelor, învârtirea în danț a personajelor, ritmica în genere a acestor comedii dau naștere unei plăcute emoții arheologice” [George Călinescu – Istoria Literaturii Române].

Vasile Alecsandri – Chirița în provincie • Teatrul Național Iași, Regia Alexandru Dabija

1870 – A încetat din viață Eftimie Murgu (28 decembrie 1805, Rudăria, Caraș-Severin – 8 mai 1870, Budapesta)

Cărturar, avocat, revoluționar, profesor; unul dintre întemeietorii învățământului filosofic românesc; politician, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin)

1877 – S-a născut Adolf Meschendorfer

8 mai 1877, Brașov – 4 iulie 1963, Brașov

Scriitor de limba germană, sas transilvănean, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1954). Strămoșii săi se trăgeau din localitatea Meschendorf (în prezent Meșendorf, Brașov). A studiat filologia, teologia și filozofia la Straßburg, Viena, Budapesta, Heidelberg, Cluj și Berlin (1897–1901). În 1903, împreună cu Arthur Coulin și Ernst Kühlbrandt a fondat în Brașov Gesellschaft der Kunstfreunde / Societatea iubitorilor de artă). Între 1907–1914 a editat publicația Die Karpathen, prin care a influențat decisiv literatura germană din Transilvania secolului al XX-lea. Aici a publicat în serial romanul Leonore (anonim), pe care l-a publicat apoi în volum în anul 1920. A fost rector al Gimnaziului Honterus, funcție pe care a deținut-o până la pensionare (1926–1940). Adolf Meschendörfer a fost tatăl pictorului și graficianului Harald Meschendörfer. Din volumele publicate: Vorträge über Kultur und Kunst (Prelegeri despre cultură și artă), Leonore, Michael Weiß, Stadtrichter von Kronstadt (Michael Weiss, judecătorul orașului Kronstadt), Gedichte (Poezii), Der Büffelbrunnen (Fântâna Bivolilor) etc.

1879 – S-a născut Ioan Filitti

Ioan Constantin Filitti; 8 mai 1879, București – 21 septembrie 1945, București

Istoric, jurist și diplomat, membru corespondent (din 1915) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Drept la Paris, unde a luat și Doctoratul. A fost membru al Partidului Conservator și asistent al lui Titu Maiorescu, din 1940 a intrat în diplomație, funcționând la Paris, Budapesta, Constantinopol, Roma și București. Este cunoscut pentru contribuția sa la istoria socială și juridică, genealogie și heraldică fiind preocupat de istoria principatelor Române în secolul a XIX-lea, de genealogie și diplomație. Ca istoric, Filitti s-a remarcat pentru perfecționismul său și pentru revizuirea constantă a propriilor sale opere. A publicat 82 de volume, 267 de articole de actualitate și a completat aproximativ 700 de arbori genealogici. Multe dintre aceste texte au fost circulare cu „rectificări” la edițiile anterioare, adresate comunității de oameni de știință în general. A fost membru și președinte al Comisiei Române de Heraldică și a fost distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române. Din opera sa: Rôle diplomatique des Phanariotes de 1700 à 1821, Domniile române sub Regulamentul Organic, Clasele sociale în trecutul românesc, Un proiect de constituție inedit al lui Cuza Vodă, Grecs et Roumains en 1821, Principatele Române de la 1828-1834, Contribuții la istoria diplomatică a României în sec. 19.

1885 – Primul spectacol de operă în limba română

Trupa română de operă a Teatrului Național din București, alcătuită din inițiativa și sub conducerea lui George Stephănescu, a dat primul spectacol în limba română în 8/20 mai cu opera Linda de Chamounix, de Gaetano Donizetti.

 

1908 – S-a născut Cristian Vasile

8 mai 1908, Brăila – 15 iunie 1974, Sibiu

Cântăreț de muzică ușoară, cu voce de tenor, din perioada interbelică. În clasele primare a fost solistul corului școlii. După absolvirea liceului în orașul natal, s-a înscris la Conservator, pentru că dorea să devină solist de operă. Tentațiile Bucureștilor l-au îndreptat spre muzica ușoară. Cânta cu dăruire, seară de seară, în special tangou și romanțe. În scurt timp, numele său a ajuns celebru, iar faima i s-a dus, încet-încet, în întreaga țară și dincolo de granițele ei. Proprietarii restaurantelor faimoase – Răcaru, Roata lumii, Vișoiu, restaurantul Grand, terasa Lafayette – îl curtau pentru a cânta în localurile lor. Ion Vasilescu îl considera „ultimul trubadur”. Cariera sa de cântăreț de muzică ușoară a ținut doar două decenii (1928–1949). Numeroși compozitori îi încredințau piesele lor. Era inclus în programele de la Radio, iar casele de discuri Odeon și Columbia îi scoteau disc după disc.

Iubesc femeia Muzică și versuri Ionel Fernic (1933)

1916 – S-a născut Constantin Bugeanu

8 mai 1916, Ploiești – 23 iulie 1998, București

Dirijor, compozitor, muzicolog, profesor universitar, considerat părintele școlii dirijorale românești. A studiat la Conservatorul Municipal din Timișoara (1927–1933) și la Conservatorul din București (1933–1940, având mentori pe Sabin Drăgoi, Ioan D. Chirescu, Mihail Jora, Ionel Perlea, Constantin Brăiloiu. S-a perfecționat la Salzburg cu Klemens Krauss, urmând și cursuri de filosofie la Facultatea de Filosofie din București (1933–1936). A fost dirijor și director la Opera Română din București, dirijor la Teatrul Alhambra, la Compania Operei Comice și apoi la Filarmonica „George Enescu” din București, dirijor și director al Operei Române din Cluj; prim-dirijor și director al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei București; director al Muzicii și consilier în Ministerul Culturii. A avut o carieră didactică: conferențiar la catedra de Istoria muzicii și profesor la catedra de Dirijat-orchestră la Conservatorul din București, printre discipolii săi: Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Răzvan Cernat, Peter Oschanitzky, Cristian Brâncuși etc. A scris studii și articole în Muzica, Studii muzicologice, Tribuna, Flacăra, a susținut emisiuni radio și TV, concerte-lecții, comunicări științifice, cursuri de vară pentru dirijori la Sinaia. A cules folclor, a compus muzică simfonică: Rondino pe teme populare; muzică de cameră: Sonatină pentru violoncel și pian, Sonata în Fa pentru pian și vioară, Divertisment pentru cinci suflători, Toccata pentru pian; vocală: Lieduri pentru voce și pian pe versuri de Tudor Arghezi, George Topârceanu și D. Ciurezu; a realizat orchestrații: Colinde pentru pian de Bela Bartok și studii de muzicologie. A avut turnee artistice ca dirijor în Austria, Ungaria, Cehoslovacia, RD Germană, Polonia, Danemarca, RF Germania, și Turcia. A fost distins cu Ordinul Muncii cl.III (1948), Titlul de Artist emerit (1964) și Ordinul Meritul cultural, cl.II (1968).

Ștefan Niculescu – Scene • Orchestra Simfonică a Cinematografiei, Dirijor Constantin Bugeanu

1921 – Congresul de înființare a Partidului Comunist din România

Aripa de extremă stângă a PSdR, așa numiții maximaliști, conduși de Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Boris Ștefanov și Alecu Constantinescu, profitând de faptul că majoritatea liderilor socialiști erau în pușcărie și în incapacitate de a-și exercita funcțiile, au votat pentru transformarea partidului în Partidul Socialist–Comunist, redenumit apoi Partidul Comunist din România (PCdR). Acest Congres va fi cunoscut ca primul congres al Partidului Comunist Român (București, 8–12 mai). PCdR era profund atașat principiilor fundamentale ale Internaționalei a treia. În România interbelică, PCR a fost o mică organizație politică ilegală, subordonată Cominternului și implicit Uniunii Sovietice care a susținut ideologic revoluția comunistă.

1923 – S-a născut Traian Iancu

8 mai 1923, Făget, Timiș – 1 mai 1997, București

Poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A început Facultatea de Medicină la București, dar a întrerupt-o după trei ani; a intrat la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, absolvind în 1951. A fost funcționar, apoi director administrativ, vreme de un sfert de secol la Uniunea Scriitorilor și director al Fondului literar. A debutat în revista Primăvara Banatului din Lugoj (1941), iar debutul editorial a fost cu volumul de versuri Dragostele mele (1969). A colaborat la România literară, Luceafărul, Steaua, Tribuna etc. A mai publicat volume de versuri: Puntea soarelui, Noi, Să iubim ce-i de iubit, Bucuriile noastre, Doina, Iubire de oameni, Grădina, Cântecul iubirii. A fost distins cu Premiul de poezie al Asociației Scriitorilor din București (1975) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1984).

1924 – S-a născut Petru Dumitriu

8 mai 1924, Baziaș, Caraș/Caraș Severin – 6 aprilie 2002, Metz, Franța

Scriitor, membru al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor. A început Facultatea de Filosofie la Universitatea din București, ca student al lui Nae Ionescu. A plecat după primul an, cu o bursă „Humboldt”, la Universitatea din München (1941–1944), pentru a studia filosofia, dar a întrerupt studiile în anul III din cauza războiului. A debutat la Revista Fundațiilor Regale în 1943, cu proza Nocturnă în München. În 1945, un juriu în care se aflau Tudor Vianu, Felix Aderca, Pompiliu Constantinescu, Victor Eftimiu și Henriette Yvonne Stahl (scriitoare care i-a fost multă vreme tovarășă de viață, deși era cu 24 de ani mai în vârstă decât el), i-a conferit Premiul de Debut pentru cea mai bună nuvelă în manuscris a anului. Prima carte, publicată în 1947, a fost o culegere de opt texte intitulată Euridice. 8 proze. A fost gazetar la Fapta, redactor la Flacăra, la Viața românească (unde a devenit redactor-șef). În 1953 a apărut un nucleu al viitoarei sale capodopere, nuvela Bijuterii de familie (ecranizată de două ori), iar în 1957 a văzut lumina tiparului Cronică de familie, cea mai însemnată capodoperă a prozei românești, care cuprinde un veac de istorie. A fost un răsfățat al regimului: Premiul de Stat, 1951; Ordinul Muncii, 1956; director fondator al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă, 1956; fondator al seriei noi a colecției Biblioteca pentru Toți (1956). În 1960 s-a produs marea ruptură în viața lui Petru Dumitriu: fuga în străinătate. Continuarea Cronicii de familie, Colecția de biografii, autobiografii și memorii contemporane, manuscris de 1.800 de pagini care aduce evenimentele istoriei românești până în 1954, a fost interzisă la apariție de către cenzură. Fugind în Franța, ca și alți intelectuali est-europeni, cu notele manuscrisului, autorul a publicat un rezumat, Incognito, la Paris. Prima sa carte din exil, Ne întâlnim la Judecata de Apoi trebuia să fie tipărită la Gallimard, cea mai mare editură franceză, dar exilații români din Franța l-au delegat pe Mircea Eliade să intervină pe lângă director ca să-i rezilieze contractul, demers pe care Eliade a reușit să-l ducă la îndeplinire. A scris mult, a publicat aproape anual câte o nouă carte. A scris eseuri, poezii, proză, critică literară. A fost primul scriitor român care a definit în scrierile sale rolul, condiția și contribuția emigrantului în procesul globalizării europene și printre primii scriitori europeni care a înțeles marele viraj al societății omenești adus de noile tehnologii și numit astăzi globalizare.

Bijuterii de familie (1957) • Emil Botta, Colea Răutu, Silvia Popovici, Geo Barton, Jules Cazaban, Sandu Sticlaru, Eliza Petrăchescu, Tanti Cocea

1924 – S-a născut Cicerone Ionițoiu

8 mai 1924, Craiova – 26 ianuarie 2014, Paris

Scriitor, deținut politic în închisorile comuniste din România, memorialist. A fost condamnat pentru „vina” de a fi făcut parte din conducerea organizației de tineret a Partidului Național Țărănesc la 26 de ani de închisoare, dintre care, 10 ani a trecut prin penitenciare și lagăre de exterminare. În 1979, la intervenția președintelui Franței, Valéry Giscard d’Estaing, a fost lăsat să plece din România și să se stabilească în Franța. După 1989, a sprijinit renașterea PNȚCD și a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste, Dicționar al victimelor terorii comuniste (11 vol.), devenind astfel unul din marii cronicari anticomuniști. Munca sa se găsește pe situl web Procesul Comunismului și a fost citată laudativ de către Fundația Academia Civică, numele strânse fiind inscripționate pe monumentul numit Spațiu de Reculegere și Rugăciune din cadrul Memorialului de la Sighet. Alte lucrări publicate: Rezistența anticomunistă din Munții României. 1946–1958, Martiri și mărturisitori ai Bisericii din România (1948–1989): Vol. 1–Biserica ortodoxă, Vol. 2–Biserica Română Unită cu Roma, Greco–Catolică, Biserica Romano–Catolică, Genocidul din România – Repere în procesul comunismului, Figuri de legendă.

1929 – S-a născut Cezar Grigoriu

8 mai 1929, București – 14 octombrie 1978, București

Interpret de muzică ușoară, regizor de teatru, film și televiziune, membru, împreună cu frații săi, în formația de muzică ușoară Trio Grigoriu. Trioul a interpretat mai întâi jazz, apoi muzică ușoară. Compozițiile proprii (semnate de George Grigoriu, pe versurile lui Angel Grigoriu) au apărut de la finele anilor ’50, bucurându-se de un mare succes la public. Subiectele abordate în cântece erau atât cele „obligatorii” (propagandistice, impuse de conducerea socialistă a țării), cât și altele… distractive. Cezar Grigoriu a fost soțul celei de-a doua fiice, Tanți, a liderului comunist Gheorghiu-Dej.

Trio Grigoriu – Pescarul amator

1933 – A încetat din viață Spiridon Popescu (13 august 1864, Rogojeni–Suceveni, Covurlui/Galați – 8 mai 1933)

Scriitor poporanist, publicist, profesor, om politic, senator, deputat

1934 – Incendiul din Câmpulung

În 8 mai 1834, în jurul prânzului, s-a declanșat un mare incendiu la Seminarul „Patriarhul Miron” din Câmpulung. De la o grindă de lemn lipită de coșul bucătăriei, focul a cuprins podul clădirii, unde se aflau dormitoarele seminariștilor. Flăcările s-au extins la clopotniță și, din cauza șițelor aprinse purtate de vânt, au ajuns și la câteva locuințe din cartierul „Negru Vodă”. Militarii secției de pompieri din localitate, împreună cu cei din Regimentul 30, au evacuat populația, în paralel cu operațiunile de stingere. Datorită ajutoarelor sosite de la Pitești și București, incendiul a fost lichidat în 24 de ore.

1937 – S-a născut Ferenc László

László Ferenc; 8 mai 1937, Cluj – 17 martie 2010, Cluj-Napoca

Muzicolog, flautist și profesor român de etnie maghiară. A urmat cursurile Conservatorului din Cluj, la secția Flaut. A cântat o vreme ca flautist în orchestra simfonică de la Sibiu, a fost profesor de Muzică de cameră la Universitatea Națională de Muzică București și la Academia de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, retrăgându-se de la catedră în anul 2008, pentru a se dedica ulterior pasiunii sale de istoric al muzicii. A fondat Societatea Română Mozart, organizatoare a Festivalului Mozart, desfășurat anual la Cluj. A publicat numeroase lucrări de specialitate. A fost căsătorit cu violoncelista Ilse L. Herbert.

1937 – S-a născut Dumitru Ciaușu

8 mai 1937, Corbu, Olt – 22 martie 2011

Diplomat de carieră, jurist, negociator, implicat constant în promovarea politicii externe a României în perioada 1960–2001. A reprezentat România în Germania, Norvegia, Franța și în numeroase comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecției persoanelor aparținând minorităților naționale, drepturilor omului etc. A fost căsătorit cu cântăreața Mihaela Mihai.

1937 – S-a născut Darie Novăceanu

Aurel Mitutoiu, 8 mai 1937, Crasna, județul Gorj – 3 aprilie 2018, Madrid

Poet, traducător de limba spaniolă, scriitor și eseist. A absolvit Facultatea de Filologie din București, secția de Limba și literatura spaniolă (1957–1962). A fost angajat ca referent la Ministerul Afacerilor Externe, colaborând în acest timp la diferite publicații, fiind redactor la revistele Secolul 20, Lumea, Gazeta literară, Luceafărul, România literară. A fost și funcționar la Uniunea Scriitorilor din România. În primele zile ale Revoluției din decembrie 1989, deși nu mai avusese legătură cu presa cotidiană, a fost numit director al ziarului Adevărul, înființat prin redenumirea fostului oficios al Partidului Comunist Român, cotidianul Scînteia. În timpul Mineriadei din iunie 1990, ziarul Adevărul, condus de Darie Novăceanu, s-a poziționat de partea minerilor veniți să salveze Capitala, a condamnat în mai multe editoriale Golaniada. A fost trimis ambasador în Spania, (1991–1996), fiind numit și reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Mondială a Turismului, cu sediul la Madrid. Ca urmare a primirii Premiului Național al Spaniei pentru ediția Luis de Gongora y Argole. Polifem și Galateea, și a prieteniei cu regele Juan Carlos, Darie Novăceanu s-a stabilit la Madrid, unde a scris poezie românească și a ținut un blog de literatură spaniolă, intitulat Ventana de Darie (Fereastra lui Darie).

1945 – Acordul comercial româno-sovietic

S-a semnat, la Moscova, un acord comercial româno-sovietic, în baza căruia, au fost înființate societăți mixte româno-sovietice, cu scopul oficial de a gestiona recuperarea datoriilor României față de Uniunea Sovietică – celebrele „sovromuri”, care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei românești de către URSS, au reprezentat cea mai durabilă și mai rentabilă formă de exploatare de către URSS a bunurilor generale din România, dar de fapt exploatarea la sânge a bogățiilor naturale ale țării și, în general, a economiei românești.
Sovrom-urile au funcționat până în 1956, când au fost dizolvate.

1948 – S-a născut Vasile Dan

8 mai 1948, Chețani, Mureș

Poet, eseist, critic literar, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Filologie din Oradea (1972) și Facultatea de Ziaristică din București (1985). A fost profesor de Limba română la Crăiești, Mureș, corector la ziarul arădean Flacăra roșie, metodist la Casa de Cultura din Lipova, redactor la revista Vatra din Târgu Mureș, bibliotecar la Biblioteca medicală din Arad, fondator și redactor-șef al revistei de cultură Arca. A debutat cu poezii în revista Steaua (1968) și editorial cu volumul Priveliștile (1977), obținând premiul de debut al Editurii Facla. A colaborat la Steaua, Orizont, Vatra, Amfiteatru, Familia etc. A publicat volume de poeme: Nori luminați, Scara interioară, Arbore genealogic (Premiul de poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara, 1981), Întâmplări crepusculare și alte poeme, Elegie în grădină, Drumul cu ființe, Pielea poetului, Carte vie, Proza zilei (eseuri), Critica de serviciu, Lentila de contact (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 2015), poeme, focul rece și alte poesii, Ca la carte. Exerciții de empatie, O cartografie a invizibilului. Este președinte al Filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România, membru al PEN, Centrul Român. A primit Premiul Filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor din România (1997, 2000), Premiul Opera Omnia al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România (2007), Premiul literar Național „Tudor Arghezi” (2017) etc. și a fost ditins cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Ofițer (2000) și Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2010).

1950 – S-a născut Gheorghe Crăciun

8 mai 1950, Zărnești, Brașov – 30 ianuarie 2007, Tohanu Vechi, București

Romancier, teoretician literar, profesor universitar de Teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Brașov. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în timpul facultății frecventând cenaclul studențesc de proză Junimea, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu. În anii 1970–1973 a înființat revista de perete și cenaclul Noii, alături de colegii săi de generație Gheorghe Ene, Ioan Flora, Ioan Lăcustă, Mircea Nedelciu, Sorin Preda. Debutul său publicistic a avut loc în revista Luceafărul cu poezie. A debutat editorial în 1982 cu romanul Acte originale/copii legalizate. A fost, împreună cu poetul Călin Vlasie, consilier editorial la Editura Paralela 45. Romane publicate: Compunere cu paralele inegale, Frumoasa fără corp, Pupa russa, Femei albastre.

1956 – S-a născut Victor Pițurcă

8 mai 1956, Orodel, Dolj

 

Fost fotbalist, antrenor. Ca fotbalist, a debutat la Universitatea Craiova, și-a petrecut mare parte din carieră la echipa Steaua București, cu care în 1986 a câștigat Cupa Campionilor Europeni și Supercupa Europei în 1987. Ca antrenor, a pregătit Universitatea Craiova, a fost de trei ori selecționer al naționalei României, reușind să califice echipa la Campionatul European de Fotbal din 2000 și la cel din 2008.

1970 – S-a născut Anca Țurcașiu

8 mai 1970

Actriță de film și televiziune și cântăreață de muzică ușoară. A debutat la 14 ani în filmul De dragul tău, Anca!, în regia Cristianei Nicolae. A obținut premii la festivaluri de muzica pop: Mamaia (1986, 1987, 1988), Amara (1986), Vilnius, Lituania (1992). Este interpretă pop în orchestra condusă de Petre Geambașu, din 2005. ÎI plac foarte mult copiii și este profesoară de canto și actorie la grădinița Kids Club, din 2002. A jucat în filme: Miss Litoral, A doua cădere a Constantinopolului, Ho Ho Ho 2: O loterie de familie, Interpretul.

Miss Litoral 1990

1972 – A fost inaugurat Muzeul Național de Istorie a României

Pentru a fi creat acest muzeu s-au avut în vedere mai multe clădiri – Palatul Justiției, Palatul Poștelor și clădirea Sfatului Popular al Capitalei, iar în final a fost aleasă clădirea Poștei Centrale din București, situată în Calea Victoriei nr. 12, care a fost atribuită Muzeului Național de Istorie. Realizarea expoziției de bază a muzeului a fost complexă și foarte complicată, deoarece trebuia să cuprindă obiecte cu mare relevanță istorică, dar trebuia să îmbine adevărul istoric cu cerințele ideologiei comuniste. Expoziția de bază a fost chiar de la început împărțită pe secții: istorie medie, istorie modernă, Tezaurul Istoric, istorie antică, istorie contemporană. La subsol a fost amenajată expoziția Tezaurul Istoric, iar în curtea interioară a fost ridicată structura ușoară care avea să adăpostească lapidarium-ul și copia Columnei lui Traian. Primul director al muzeului, între anii 1971–1985, a fost dr. Florian Georgescu. În prezent, se numește Muzeul Național de Istorie al României.

1977 – A încetat din viață Ion Cârja (25 martie 1922, Whitman, Virginia de Vest, SUA – 8 mai 1977, New York)

Prozator; fost deținut politic pentru participarea la rezistența anticomunistă din Munții Apuseni; membru fondator al Consiliului Național Român

1979 – A încetat din viață Rodica Suțu (Rodica Lucia Suțu; 15 aprilie 1913, Iași – 8 mai 1979, București)

Pianistă, compozitoare, conferențiar universitar; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română

1986 – S-a născut Adrian Ropotan

8 mai 1986, Galați

Fotbalist care evoluează pe postul de mijlocaș defensiv. A jucat la Dinamo București (alături de care a câștigat titlul de campion al României în 2007), la Dinamo Moscova (2009–2012), Petrolul Ploiești, Pandurii Târgu Jiu, Concordia Chiajna, în prezent joacă la Dinamo 1948 București. A făcut parte din Echipa națională România U21 (2006–2008) și România (2008–2011).

1991 – S-a născut Anamaria Tămârjan

8 mai 1991, Constanța

Fostă gimnastă de talie mondială. Are o soră geamănă, Adriana. Anamaria și Adriana Tămârjan, au început să practice gimnastica artistică la vârsta de 4 ani în Ploiești, la vârsta de 12 ani, s-au mutat la Centrul național român de gimnastică pentru juniori din Onești, iar mai târziu au fost selecționate pentru a se antrena la Centrul național român de gimnastică pentru seniori din Deva. Anamaria a fost membră a echipei României la Campionatele mondiale de gimnastică din 2007, desfășurate la Hanns-Martin-Schleyer-Halle din Stuttgart, Germania, fiind înlocuită în ultimul moment, după ce suferise o accidentare la un antrenament. La Campionatele europene de gimnastică feminină Clermont-Ferrand 2008 a câștigat medalia de aur cu echipa, respectiv o medalie de bronz la sol la individual. La Jocurile olimpice Beijing 2008, a câștigat o medalie de bronz cu echipa României, deși a participat accidentată. A participat la Campionatele europene Milano 2009. Medaliile de argint, cea a Anamariei, și cea de bronz a colegei sale Gabriela Drăgoi, obținută tot la bârnă, au fost singurele obținute de gimnastele române la acel concurs.

1991 – S-a născut Adriana Tămârjan

8 mai 1991, Constanța

Fostă gimnastă de talie mondială. Are o soră geamănă, Anamaria, cele doău având un parcurs asemănător. A fost una din membrele echipei României de gimnastică artistică la Jocurile Olimpice Beijing 2008, dar nu a participat. La campionatele europene Clermont-Ferrand 2008, Adriana a câștigat medalia de aur cu echipa României.

1997 – Memorandumul de la Moscova

Memorandumul pe principiile normalizării relațiilor dintre Republica Moldova și Transnistria (Memorandumul Primakov) este un acord care reglementează relațiile dintre Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria. A fost semnat la Moscova la 8 mai 1997, de către președintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, și „președintele” transnistrean, Igor Smirnov, cu medierea Federației Ruse, Ucrainei și a lui Niels Helveg Petersen, reprezentat al OSCE.

 

Ziua egalității de șanse între femei și bărbați

2002 – A fost publicată Legea privind egalitatea de șanse între femei și bărbați

La data de 8 mai 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. A fost revizuită în 2015. Proiectul legislativ pentru instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat la 9 septembrie 2014, iar de Camera Deputaților, la 11 februarie 2015. Legea nr. 23/2015 privind instituirea zilei egalității de șanse între femei și bărbați a fost promulgată la 6 martie 2015.

Este marcată la data de 8 mai, având drept scop promovarea egalității de șanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Cu această ocazie, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni specifice, pentru a atrage atenția asupra discriminării și a efectelor acesteia asupra femeilor și bărbaților, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

 

2003 – Ratificarea protocoalelor de aderare la NATO

Congresul Statelor Unite ale Americii a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a statelor invitate: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia și Slovenia.

2007 – A încetat din viață Victor Moldovan (11 iunie 1926, Zlatna – 8 mai 2007, București)

Actor și regizor de teatru și film; profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București

2011 – A încetat din viață George Guțiu (30 martie 1924, Vaidei–Ogra, Mureș – 8 mai 2011, Cluj-Napoca)

Preot greco-catolic; episcop al Episcopiei de Cluj-Gherla; fost deținut politic

2016 – CSM București a câștigat trofeul Ligii Campionilor Europeni la Handbal Feminin

În finală, CSM, antrenată de danezul Kim Rasmussen a învins formația maghiară Győri Audi ETO (la loviturile de departajare) în finala desfășurată la Sala Sporturilor ”László Papp” din Budapesta

Handball feminin Finala Ligii Campionilor. Aruncări de la 7 metri CSM București – Győr

 

#istoriaRomaniei #Romaniafrumoasa #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemory #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită