1 - 10-1Martie
Amintirile zilei Istoria românilor

Ziua Mărțișorului

1 Martie

~ Amintirea zilei* ~

 

Ziua Mărțișorului

1 Martie

Mărțișorul, un simbol al primăverii, un ornament minunat legat de un șnur din fir roșu și alb, îmbinat, este una dintre cele mai reprezentative tradiții românești, cu rădăcini foarte vechi, în jur de 8.000 de ani.

Marțișorul, o adevărată sărbătoare românească, vestește sosirea primăverii. Aceste simboluri ale primăverii se dăruiesc fetelor și femeilor dragi. Se crede că aduce bucurie și noroc. În Bucovina, încă se mai dăruiesc mărțișoare bărbaților.

Mărțișorul se leagă cu un fir împletit, roșu și alb, unde roșul simbolizează iarna și albul primăvara, și poartă diferite simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, coșar, potcoavă sau inimioară. Simbolul primăverii se poartă pe durata Zilelor Babelor, agățat în piept sau ca brățară, apoi se leagă de creanga unui pom, să fie un an rodnic.

Descoperirile arheologice au arătat că prima zi de primăvară a fost sărbătorită chiar și acum 8.000 de ani. În timpul Imperiului Roman, mărțișorul era un șirag de pietricele de râu, vopsite în alb și roșu, care se purta la gât. De asemenea, în antichitate, se purtau monede găurite, legate de fire de lână alb-negru împletite. Monedele de aur, argint sau bronz erau alese în funcție de statutul social și erau purtate pe gât sau pe încheietura mâinii și mai târziu au fost numite marts sau martigus (diminutive pentru luna martie).

Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumusețe și împiedică arsurile solare și le purtau atunci când pomii începeau să înflorească și apoi erau atârnați pe ramurile pomilor.

Folcloriștii au găsit variante ale marțișorului și în civilizația antică și cred că sunt în mod direct legate de mesagerii lui Marte, pentru că de Idele lui Marte, când zăpada încă nu se topise în Imperiul Roman, când ar fi putut începe campaniile militare. Prin urmare, roșu și alb înseamnă exact acea zi, precum și vitalitatea și victoria, pe de-o parte, și purificarea și renașterea pe de altă parte.

Una dintre legendele mărțișorului, poate cea mai frumoasă, este povestea voinicului care s-a luptat cu zmeul, legendă care s-a născut din basmele românești și își are originea tot în timpul strămoșilor noștri: „Se spune că, soarele a fost închis într-o temniță de un zmeu. Toată lumea s-a întristat, păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Dar, într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece sa salveze soarele. Mulți dintre pământeni l-au condus și i-au dat din puterile lor ca să-l ajute. Drumul lui a durat trei anotimpuri, vara, toamna și iarna. A găsit castelul zmeului și a început să se lupte. Și s-au bătut zile întregi până când zmeul a fost învins. Slăbit de puteri și rănit, băiatul a eliberat soarele. Acesta s-a ridicat pe cer, înveselind lumea. Natura a reînviat, iar oamenii erau fericiți. Dar tânărul nu a apucat să vadă primăvara, sângele său cald s-a scurs în zăpadă. Și în locul în care zăpada se topea apăreau ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci, tinerii împletesc doi ciucurași: unul alb și altul roșu. Roșul înseamnă dragostea pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului, iar albul simbolizează puritatea și gingășia ghiocelului, prima floare a primăverii…”.

De asemenea, s-a spus că albul și roșul erau protecții puternice împotriva deochiului și un simbol al purității și inocenței.

Măr-țișor 🙂

Tradiția folclorică românească leagă, de asemenea, mărțișorul de legenda Babei Dochia. Tradiția mărțișorului face parte din scenariul ritual al reînnoirii timpului, moartea și renașterea simbolică a Babei Dochia. În conformitate cu alte tradiții, chiar Dochia a răsucit firele în timp ce mâna oile înapoi în munți. Astfel, pentru că mărțișorul este inseparabil legat de legendele Dochiei din Carpați, cu siguranță putem spune că este un vechi obicei românesc găsit în toate zonele unde trăiesc români și aromâni, preluat mai târziu de alte popoare din sud-estul Europei.

Mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or

 

Ți-am luat un mărțișor – Nicolae Nițescu

 

***** [In English] *****

Mărțișor Day

March 1st

The Mărțișor, a spring trinket, a tiny adornment tied with a red and white entwined cord presented on March 1, is one of the most representative Romanian traditions also adopted in towns and cities, roots back 8,000 years, when people use to present each other red and white pebbles in a string.

Martisor, a genuine Romanian holiday, celebrates the arrival of spring. Women and girls receive these spring symbols on March 1st, Martisor’s Day. It is believed to bring joy and good luck. In Bukovina (north-eastern Romanian province) there are men who receive martisor. The spring trinket is worn for a week or two, on outer garments.

It is a red and white entwined cord, the red one symbolises the winter and the white one the spring, which other symbols of good luck such as a three-leafed clove, chimney sweeper or a heart are tied by.

Archaeological discoveries revealed that the first spring day was celebrated even 8,000 years ago. Roman time’s Martisor were white and red pebbles in a string.

Likewise, in ancient times, they were coins tied by black and white wool threads. Gold, silver or bronze coins were chosen depending on the social status. They were worn round the neck or the wrist and were later named marts or martigus (diminutives for March).

The Dacians (Romanians’ ancestors) believed these amulets brought fertility, beauty and prevented sunburns and they wore them when the trees started blooming and they were later hung on the tree twigs.

Folklore scientists found Martisor variants in the ancient civilization as well and they think they are directly related to God Mars’ heralds, because it was on Mars ides when snow was not melted yet throughout the Roman Empire, when military campaigns could start. Therefore, red and white means exactly that day, as well as vitality and victory, on one hand and purification and inauguration on the other.

It was also said that white and red were strong amulets against evil eye and a token of purity and innocence.

The Romanian folkloric tradition also relates Martisor to the legend of Baba Dochia.

Martisor custom is part of the ritual scenario of the time’s renewal, Dochia’s symbolic death and birth. According to other traditions it was even Dochia who was spinning the threads while she was driving the sheep back up to the mountains. Thus, because Martisor is inseparable from Dochia tradition in the Carpathians we can certainly say it is a very old Romanian custom found in all the areas where Romanians and Aromanians live, later taken over by other south-eastern European peoples.

Source: Romanian National News Agency AGERPRES

http://mpnewyork.mae.ro/en/romania-news/375

*****

 

Mircea Baniciu – Mărțișorarul

 

#Martisor #amintireazilei #istoriaRomaniei #romanianvisualart #todaysmemory

----------

*Ediție revizuită și adăugită

0 comentarii la „Ziua Mărțișorului

Lasă un răspuns