~ Personalitatea zilei* ~
Apcar Baltazar
26 februarie 1880, București – 26 septembrie 1909, București
Apcar Baltazar a fost un artist plastic de etnie armeană, reprezentant de seamă al stilului Art Nouveau în România.
Casa în care s-a născut, a trăit și a murit la doar 29 de ani, mai există și astăzi în București. O casă mică, fără etaj, cu ferestre și intrare pe Silvestru, o locuință tipică pentru sfârșitul de secol XVIII, când s-a născut pictorul, în mahalaua Armenească.
În anii pe care i-a urmat la Școala de Belle Arte din București (1896–1901) a fost martorul unui adevărat curent înnoitor în arta romanească. I-a avut profesori pe G.D. Mirea și Alexandru Tzigara-Samurcaș, cel care l-a determinat să se ocupe cu arta decorativă și cu arta veche românească și l-a ajutat să devină redactor la revista Convorbiri Literare. Aplecarea lui Baltazar spre studiul monumentelor de artă medievală s-a datorat exclusiv lui Tzigara-Samurcaș, care prin prelegerile sale de istoria artelor, le-a insuflat studenților dragostea pentru trecutul și vestigiile României, i-a învățat să cunoască şi să studieze monumentele de artă medievală, artele populare şi să evidenţieze unele valenţe ale artelor decorative.
Pentru început, a ales genul portretistic, urmărind, mai ales, studiul psihologic şi reprezentarea plastică a portretului, dar se va apleca şi asupra redării compoziţiilor istorice şi a celor decorative, inspirate de folclor şi artă religioasă.
A expus în mod constant, an de an, în cadrul expozițiilor organizate de Tinerimea artistică.
În septembrie 1908 s-a înscris la concursul pentru ocuparea catedrei de arte decorative a Școlii de arte frumoase din București. Lucrările candidaților au fost expuse în sala de la Ateneu, Baltazar prezentîndu-se cu tripticul Sfîntul Gheorghe ucigînd balaurul și diverse proiecte de artă decorativă (de cortină, de decorație interioară, pentru obiecte de uz comun). În preziua examenului lucrările lui au fost sustrase, artistul pierzând, astfel, posibilitatea de a mai concura…
Ținând cont de evantaiul generos al preocupărilor artistice pe care le-a avut, care se regăsesc de altfel și în mod tipic la majoritatea reprezentanților curentelor care au format Art Nouveau-ul, Apcar Baltazar a întrunit însușiri multilaterale, prin abordarea, pe lângă pictură, a graficii, afișului, ilustrației de carte, costumului și decorului de teatru, frescei, ceramicii pictate și chiar a sculpturii.
În paralel, a fost critic de artă și eseist. A comentat expozițiile unor confrați, a scris articole teoretice și eseuri bine articulate, ceea ce denota o bună cultură și mult spirit critic. Activitatea sa teoretică a fost impresionantă, prin profunzimea ideilor şi prin vocabularul de specialitate. A publicat în Buletinul comisiei monumentelor istorice, Viaţa romanească, Convorbiri literare şi în ziarul Voinţa naţională, unde ținea rubrica „Convorbiri literare”. Prieten apropiat cu scriitorii Emil Gârleanu și Ilarie Chendi, participa la polemicile epocii, când modernismul se lupta cu semănătorismul și poporanismul cu inflexiuni puternice ale artei populare.
Din cauza perioadei scurte de viaţă, 29 de ani, stilul artistului nu a reuşit să se maturizeze deplin, activitatea lui în unele din domeniile artistice enumerate anterior s-a redus uneori doar la proiecte, dar este important drumul pe care îl deschide artistul între artă şi industrie, pentru ca utilul să se ridice la nivelul frumosului, încercările sale de a redefini specificul naţional în arte şi surprinzătoarele judecăţi de valoare la adresa unor pictori tineri: Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Nicolae Vermont şi alţii, care îşi vor dovedi talentul de-a lungul timpului.
Mai mult: Apcar Baltazar [Wikipedia]
Sursă foto: Baltazar Apcar (Abgar) [Artindex]
***** [In English] *****
Apcar Baltazar
February 26, 1880, București – September 26, 1909
Apcar Baltazar was a Romanian painter and art critic, of Armenian origin.
In the years he attended the School of Fine Arts in Bucharest (1896–1901) he witnessed a real renewal trend in Romanian art. He had teachers G.D. Mirea and Alexandru Tzigara-Samurcaș, the one who led him to deal with decorative art and ancient Romanian art.
Considering the generous range of artistic concerns he had, which are also and typically found in most of the representatives of the currents that formed Art Nouveau, Apcar Baltazar gathered multilateral features, by approaching, in addition to painting, of graphics, poster, book illustration, theater costume and scenery, fresco, painted pottery and even sculpture. In parallel, he was an art critic and essayist.
His work painting is quantitatively small as dying young only 29, after his first exhibition.
*****
#ApcarBaltazar #personalitateazilei #romanianvisualart #romanifrumosi #todayspersonality #universalvisualart
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 23 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 3 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 26 septembrie în istoria românilor
Pingback: 13 Iunie în istoria românilor
Pingback: 26 Septembrie în istoria românilor