~ Personalitatea zilei* ~

 

Badea Cârțan

Gheorghe Cârțan; 24 ianuarie 1849, Cârțișoara, Sibiu – 7 august 1911, Sinaia

 

Badea Cârțan a fost un țăran român, un simplu cioban autodidact, luptător pentru indepedența românilor din Transilvania.

Până la vârsta de 11 ani nu a putut merge la şcoală şi nici nu o va face ulterior, învăţând singur în anii tinereţii. În anul 1860 a plecat pentru prima oară cioban cu oile, alături de membri ai familiei sale. La vârsta de 14 ani, pe când era cu oile pe munte, a trecut pentru prima oară, ilegal, graniţa dintre Imperiul Austro-ungar şi România, doar pentru a vedea ţara în care considera că trăiesc liberi de stăpânire străină fraţii săi români.

În 1867 a plecat cu cele 40 de oi ale sale spre România. L-a cunoscut pe Ion Cotigă, un intelectual care devenise cioban, cu care s-a asociat. S-au aşezat cu turmele lângă Ciulniţa, unde au închiriat un teren pentru stână şi păşuni. Din anul 1870 Gheorghe nu s-a mai întors multă vreme acasă, pentru a nu fi înrolat în armata austro-ungară. De la Cotigă a început tânărul Gheorghe să înveţe despre istorie, istoria românilor în particular, să scrie şi să citească.

În 1877 Armata Română a rechiziţionat de la el oi şi nutreţ, iar el s-a înrolat voluntar în Războiul de Independenţă al României, dar nu a mai ajuns pe front, pentru că războiul s-a încheiat înainte ca el să fi terminat instrucţia.

În 1878 a pornit spre Transilvania, dar fiind dat în urmărire de autorităţi fiindcă nu îndeplinise stagiul militar, s-a oferit voluntar, fiind lăsat la vatră după 3 ani. S-a despărțit de asociatul său, Cotigă și s-a întors în Transilvania în primăvara anului 1882.

Acasă la Badea Cârțan

În ianuarie 1895 Badea Cârţan a plecat pe jos la Bucureşti, să vadă statuia lui Mihai Viteazul. A admirat statuia voievodului român şi neavând unde să doarmă, pentru că nu avea suficienţi bani pentru a trage la vreun han, s-a culcat în zăpadă, după cum era obişnuit ca cioban. Dimineaţa, ridicându-se din zăpadă, a fost văzut de un făgărăşean, Ion Grama, om de serviciu la Liga Culturală. Așa i-a cunoscut pe V.A. Urechia, preşedintele Ligii şi pe Grigore Tocilescu. Cât timp a stat în Bucureşti, a vizitat muzeele, Ateneul Român, Universitatea, Academia Română și, printre alţii, i-a cunoscut pe Valeriu Branişte, Constantin Mille, Constantin Graur, Nicolae Iorga, George Coşbuc, Ştefan O. Iosif, Spiru Haret, Toma Stelian, Take Ionescu, Constantin Morţun şi I.C. Brătianu.

Dorind să vadă cu propriii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. A primit susţinerea morală a profesorului V.A. Urechia, precum şi câteva scrisori de recomandare şi bani pentru drum. A luat în traistă un pumn de pământ din grădina casei şi boabe de grâu, să le aducă ofrande înaintaşilor romani când va ajunge în Italia.

Ajuns la Roma, Badea Cârțan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian, în faţa Columnei a presărat pământul românesc şi boabele de grâu, ca ofrandă. Apoi, ostenit de drum, s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi. „Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: […] un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare: «Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci». I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri” [Traian Cânduleț și Ilie Costache, Monografia satului Cârțișoara]. Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.

De-a lungul vieții a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim, dar, după fiecare aventură, se întorcea acasă.

A fost la Vac, unde era închis Ioan Slavici, apoi, la Seghedin, unde erau închiși Memorandiștii de la Cluj, pentru a-i vizita pe românii care solicitaseră drepturi etnice egale cu ale populației maghiare. Nu a primit acceptul autorităților maghiare pentru niciuna dintre întrevederi, așa că s-a plimbat prin fața temnițelor cântând, în speranța că va fi auzit de cei dinăuntru.

Dorința lui era să facă negoț cu cărți românești, dar nu a primit autorizație. În perioada 1904–1905, autoritățile maghiare i-au confiscat și ars 76.700 de cărți dintre cele pe care țăranul le adunase pentru a-și pune planul în aplicare, iar Badea Cârțan a fost condamnat la un an temniță grea pentru răspândirea de carte românească.

Cine a Fost Badea Cârțan de fapt

Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viața sa dedicând-o acestui scop. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a folosit cea mai eficientă armă, cartea. Timp de peste 30 de ani a trecut de mai multe ori munții, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești și distribuindu-le la sate. Ajuns de mai multe ori la București, el a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor și mai ales ideea romanității poporului român.

A murit la vârsta de 62 de ani și fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind înscrise următoarele cuvinte: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.

Mai mult: Badea Cârțan [Wikipedia]; Badea Cârțan [Enciclopedia României]

 

***** [In English] *****

Badea Cârțan

24 January 1849, Cârțișoara, Sibiu County – 7 August 1911, Sinaia

 

Badea Cârțan (roughly: Brother Cârțan – the common nickname of Gheorghe Cârțan) was a self-taught ethnic Romanian shepherd who fought for the independence of the Romanians of Transylvania (then under Hungarian rule inside Austria-Hungary), distributing Romanian-language books that he secretly brought from Romania to their villages. In all he smuggled some 200,000 books for pupils, priests, teachers and peasants; he used several routes to pass through the Făgăraș Mountains.

Cârțan made a journey on foot to Rome, and when he arrived at the city’s edge after 45 days, said, „Bine te-am găsit, maica Roma” („Pleased to meet you, mother Rome„). He wished to see Trajan’s Column with his own eyes, as well as other evidences of the Latin origin of the Romanian people. After pouring Romanian soil and wheat at the column’s base, he wrapped himself in a peasant’s coat (cojoc) and fell asleep at the column’s base. The next day he was awakened by a policeman who shouted in amazement, „A Dacian has fallen off the column!„…

More on: Badea Cârțan [Wikipedia]

*****

 

#BadeaCârțan #istoriaromanilor #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită