Doina Cornea (1929-2018)m
Personalitatea zilei

Doina Cornea

(30 mai 1929 – 4 mai 2018)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Doina Cornea

30 mai 1929, Brașov – 4 mai 2018, Cluj-Napoca

Ion Diaconescu, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Ion Rațiu și alții (1990)
Ion Diaconescu, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Ion Rațiu și alții, 1990

Doina Cornea a fost conferențiar universitar, publicistă, traducătoare, considerată simbolul demnității românești și  al luptei anticomuniste.

S-a născut într-o familie modestă. A absolvit cursurile Facultății de Filologie la Universitatea din Cluj, secţia Franceză-Italiană. După absolvire a fost repartizată profesoară de Franceză la un liceu din Zalău, unde a lucrat până în 1956. Căsătorită în 1954 cu Leontin Cornel Iuhas, avocat în Zalău, şi mamă a doi copii, Ariadna şi Leontin Horaţiu, s-a mutat împreună cu familia în 1958 la Cluj, devenind asistentă la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, ulterior conferențiar la catedra de Limbi și Literaturi Străine, specialitatea Limba franceză.

Pentru că „fiecare atitudine spirituală individuală contează”, la începutul anilor ‘80, încurajată de mişcările anticomuniste de la sfârşitul anilor ’70,  a inițiat primele acţiuni de protest împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu. A realizat primul samizdat (lucrare reprodusă artizanal și difuzată clandestin), Încercarea labirintului de Mircea Eliade, care a circulat în cercul său de cunoscuţi. Au urmat alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note și prefețe: Ieremia Valahul de Petru Gherman, Tao te king de Lao-tse, Dreptate și Adevăr de Gabriel Marcel, partea de Trialog din Omul și cele trei etici ale sale de Ștefan Lupașcu.

Doi ani mai târziu a scris prima scrisoare de protest împotriva regimului comunist  pe care a trimis-o la postul de radio Europa liberă cu ajutorul fiicei sale, Ariadna Combes, stabilită în Franța.  După difuzarea conţinutului scrisorii a fost chemată la Securitate pentru declaraţii și supusă multor bătăi și amenințări. Între 1982–1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio Europa Liberă, prin care a făcut cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie din România. În 1983 a fost destituită din învăţământ, dar toate acestea nu au oprit-o.

14 Septembrie 1989: Mesajele Doinei Cornea [Radio Europa Liberă]

Multe dintre aceste texte erau scrise pe foiţă asemănătoare celei de ţigară şi trimise fiicei sale în Franţa, care le descifra şi le trimitea la Europa Liberă. Alte texte le-a expediat prin intermediul unor cetățeni străini care vizitau România, ascunse în pastă de dinți sau în jucării. Scria împotriva demolării satelor, a încălcării drepturilor omului și împotriva persecuțiilor din Republica Socialistă România.

Împreună cu fiul ei, Leontin Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).

În 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat, împreună cu alți cinci intelectuali clujeni, scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. Din acest moment, i s-a impuns un regim de arest la domiciliu, fiind urmărită permanent până la 21 decembrie 1989.

De curaj a dat dovadă şi în 21 decembrie 1989, când ştiind că este supravegheată atât de Miliţie, cât şi de Securitate, a ieşit în stradă la Cluj-Napoca, alături de protestatari, riscând să fie împuşcată.

Securitatea şi doamna Doinea Cornea [TVR]

După Revoluţie, a fost cooptată în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naționale – primul nume de pe lista iniţială de membri – şi în Consiliul Judeţean Cluj, organisme din care a demisionat din cauza transformării FSN în partid politic și a reminiscențelor comuniste ale acestuia. În aceeaşi perioadă, a devenit membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, co-fondatoare, apoi președintă, a Forumului Democrat Antitotalitar din România (Cluj, 6 august 1990), ca o primă mișcare de unificare a opoziției democrate, din care s-a format mai târziu Convenția Democrată din România (CDR), a Alianței Civice și a Fundației Culturale Memoria.

A publicat volumele: Liberté? / Libertate? Convorbiri cu Michel Combes, Scrisori deschise şi alte texte, Faţa nevăzută a lucrurilor (1990‒1999): Dialoguri cu Rodica Palade, Puterea fragilităţii, Jurnal: ultimele caiete.

A tradus: Mircea EliadeÎncercarea labirintului, Petru Gherman – Preafericitul Ieremia Valahul, Prinţul Vladimir Ghika: Gânduri pentru zilele ce vin, Ultimele mărturii, Fragmente postume.

A fost distinsă cu: Premiul ”Thorolf Rafto” (1989), Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989), Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce (2000), Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Ofiţer (2000), Ordinul de Cavaler al Sfântului Silvestru (Vatican, 2003), Legiunea de Onoare a Franţei în grad de Comandor (2009), Crucea Casei Regale a României (2009).

S-a stins din viață la 89 de ani și a fost înmormântată cu onoruri militare în Cimitirul Central din Cluj.

Mai mult: Doina Cornea [Wikipedia];

 

Memorialul durerii – Doina Cornea

 

***** [In English] *****

Doina Cornea

30 May1929, Brașov – 4 May 2018, Cluj-Napoca

Doina Cornea în balconul Universității 1990
Doina Cornea în balconul Universității 1990

Doina Cornea was a Romanian human rights activist and French language professor. She was a dissident during the communist rule of Nicolae Ceaușescu.

She illegally sent the first letter to Radio Free Europe in 1982, the first in a series of texts and protests against Ceaușescu. She saw the crisis not just a material/economic one, but also a spiritual crisis, the Romanian people „a people fed solely on slogans„, who value more material values rather than spiritual values, which she defined as the ones which „generated intelligence, ethics, culture, liberty and responsibility

In August 1987, she addressed an open letter to Nicolae Ceaușescu, in which she advocated reform in the higher education: greater academic freedom and university autonomy (to prevent them from being subservient to the interests of the Party), more exchanges with foreign universities, exemption from the mandatory participation in harvesting and teaching students how to think instead of just facts.

During the Brașov 1987 uprising, on 18 November 1987, together with her son, Leontin Iuhaș, she spread in Cluj-Napoca 160 manifestos of solidarity with the workers who rebelled against the communist government. The following day, they were arrested by the Securitate, which held them until December 1987, when they were released following an international outcry and a documentary about Romania under Ceaușescu broadcast on French television, which included an older interview with Cornea.

In the Summer of 1988, she heard on Radio Free Europe that she had been invited at a human rights conference in Cracow; she didn’t receive the invitation. She requested a passport only to be refused, responding with a letter in which she argued that a successful totalitarian society can only be created by robbing people of intellectual fulfilment.

After 22 December 1989 Cornea was asked to become a member of the first post-communist government organization, the National Council of the National Salvation Front. She quit this body on 23 January 1990 after it decided to run as a party in the 1990 elections. She considered it to be dependent upon Soviet leader Mikhail Gorbachev and still dominated by people with communist pasts. She was co-founder of the Democratic Anti-totalitarian Forum of Romania (Forumul Democrat Antitotalitar din România), as the first attempt to unify the democratic opposition to the post-communist government. This organization later transformed into the Romanian Democratic Convention (Convenția Democrată Română, CDR), which brought Emil Constantinescu to power

More on: Doina Cornea [Wikipedia]

*****

 

Doina Cornea – In Memoriam

 

#DoinaCornea #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită