Miron Costin. Sculptură De Interior, Mnar -cover
Istoria românilor Personalitatea zilei

Miron Costin

(30 martie 1633 – decembrie 1691)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Pe lângă alte trebi, să ai vreme și cu cetitul cărților a face zăbavă, căci nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbavă decât cetitul cărților

Miron Costin (1)Miron Costin

30 martie 1633 – decembrie 1691, Roman

 

Boier, diplomat, om politic și cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii românești din Moldova secolului al XVII-lea, unul dintre cei mai apreciaţi cronicari români, alături de Grigore Ureche şi Ion Neculce.

A fost fiul hatmanului Iancu Costin, care se presupune ca a venit din Muntenia şi al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movileştilor din Moldova. Din 1634, Iancu Costin cu întreaga sa familie s-a refugiat în Polonia, Însoțind pe Moise Movilă, domnul mazilit de turci. Aici ei au obţinut indigenatul polonez (cetăţenia) şi au fost incluși în şleahta (nobilimea) poloneză.

În acest timp, viitorul cronicar, a studiat la Colegiul Iezuit din Bar, dobândind o cultură întinsă și sistematică, de profil umanistic și clasicist, cuprinzând bogate cunoștințe din literatura și istoria antică, din cea polonă, de geografie, logică, teologie și limbi străine: latina, slava veche, polona, ucraineana, rusa, la care se vor adauga mai tarziu limba turcă și maghiară, ajungând la maturitate un om de o aleasă cultură și un adevărat politolog.

S-a întors în patrie abia la începutul anilor 1650. În scurtă vreme, a urcat repede pe scara unor înalte dregătorii boiereşti: Domnitorul Gheorghe Ștefan l-a numit sulger (1658) și l-a trimis în misiune diplomatică în Țara Românească, spre a negocia un pact antiotoman cu vodă Constantin Șerban Basarab. A devenit paharnic, apoi pârcălab și a participat în 1659 la campania împotriva lui Rakoczi în Transilvania. I s-a acordat titlul de mare comis (1664), apoi Iliaș Alexandru Vodă l-a înălțat la rangul de vornic al Țării de Sus (1667), iar doi ani mai târziu, Gheorghe Duca vodă l-a numit mare vornic al Țării de Jos, rang acordat și lui Grigore Ureche.

Miron Costin (3)Îndeplinind multe funcţii pe lîngă domnii moldoveni, Miron Costin a fost martor şi în acelaşi timp participant la multe evenimente din istoria Ţării Moldovei, pe care, în mare parte le-a reflectat în cronica sa. A început să scrie Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-Vodă încoace de unde este părăsit de Ureche , vornicul de Ţara de Jos, scos de Miron Costin, vornicul de Ţara de Jos, în oraş Iaş, în anul de la zidirea lumii 7183, iar de la naşterea mîntuitorului lumii Iisus Hristos, 1675, care s-a păstrat în 56 de copii manuscrise. Letopiseţul este împărţit în 22 de capitole neintitulate, iar acestea în paragrafe, numite zaciale, şi cuprinde o descriere desfăşurată a istoriei ţării între anii 1595-1661, încheindu-se cu relatarea morţii lui Ştefăniţă Vodă Lupu şi înmormîntarea sa.

Înzestrat cu o înaltă măiestrie de povestitor, Miron Costin a rămas în primul rînd istoric, căutând să-şi întemeieze opera sa istorică pe o largă bază documentară. La elaborarea cronicii sale cărturarul a apelat pe larg la un şir de lucrări ale istoricilor transilvăneni şi polonezi: Despre originea şi căderea transilvănenilor de L. Topeltin, Cronica celor mai mai însemnate evenimente din Europa (1568-1638) de P. Piaseţki, Descrierea Sarmaţiei europene de A. Guagnini etc. Începând cu evenimentele din 1633, a apelat frecvent la amintirile şi impresiile proprii, letopiseţul căpătând un aspect de memorii, în special la domniile lui Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan.

Grigore Ureche, Miron Costin – Ultimul cronicar, primul istoric

În 1672 a compus poemul filosofic Viiața lumii. În Psaltirea pre versuri tocmită (1673) a lui Dosoftei sunt tipărite versurile despre originea românilor și Apostroful.

O altă scrie de-a sa, De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor are un caracter savant și o noblețe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a Școlii Ardelene, din care se vor afla multe dintre argumentele originii latine comune a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor. Lucrarea a rămas neterminată, fiind păstrată în 29 de copii manuscrise și publicată pentru prima dată de Mihail Kogălniceanu în 1852.

O altă operă a sa este Cronica Moldovei şi a Munteniei din 1677, în care descrie cuceririle romane în Dacia, un şir de vestigii ale culturii materiale care atestă dominaţia romană în Bazinul carpato-dunărean; prezentând date convingătoare cu privire la originea latino-romanică a limbii materne, amintește legenda lui Dragoş, descrie credinţele şi superstiţiile moldovenilor, înşiruie ţinuturile, râurile şi oraşele Ţării Moldovei.

Miron Costin. Sculptură De Interior, Mnar
Miron Costin. Sculptură de interior, MNAR

Miron Costin este considerat în acelaşi timp drept unul dintre întemeietorii poeziei româneşti din Moldova. Lui îi aparțin opere poetice ca Viața lumii, Stihuri de descălecatul Țării Moldovei etc.

Prin întreaga sa operă a adus o mare contribuţie la dezvoltarea culturii, istoriografiei, limbii, şi literaturii româneşti.

Superior prin cultura sa Domnului Constantin Cantemir, ridicat din mijlocul răzeșilor, opus partidelor boierești filo-turcesti care sprijineau domnia, adept al lui Sobieski, Miron Costin a devenit incomod în preajma domnitorului. Un complot boieresc împotriva Domnului, la care a participat fratele lui Miron Costin, Velicico, a constituit momentul care a declanșat mânia lui Cantemir împotriva Costineștilor, uciși pe rând din porunca sa. Miron Costin a fost ridicat din casa lui de la Barboși. Tocmai îi murise sotia, după cum spunea Neculce. A fost decapitat la ordinul lui Cantemir, în decembrie 1691, lângă Roman.

Mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin; http://istoria.md/articol/76/Miron_Costin

 

Istoricul Miron Costin

 

***** [In English] *****

Besides other things, you must  have time to linger with the reading of books, because there is no other and more beautiful and more useful in the whole life of man than the linger of reading books

Miron Costin (2)Miron Costin

March 30, 1633 – 1691, Roman

 

Miron Costin was a Moldavian (Romanian) political figure and chronicler.

He was born as the son of a rich Moldavian boyar and spent his earliest years in Poland, where his family had taken refuge from Ottoman violence in Moldavia. His father had become a Polish magnate, which gave Miron the right to study at the Jesuit College in Bar, then at Kamienec Podolski.

He returned to Moldavia in 1653, and became a trainee of the country’s treasury. Valued by the administration, he rose quickly, becoming Vornic in 1669 (overseer of the Court, with several political responsibilities both inside the state and abroad).

His main work, Letopisetul Țării Moldovei (The Chronicles of the land of Moldavia) was meant to extend Grigore Ureche’s chronicles, covering events from 1594 to 1660. He also wrote Istoria în versuri polone despre Țara Moldovei și Munteniei (The history in Polish verses of Moldavia and Wallachia), also known under the title Poema polona.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin

*****

 

#MironCostin #istoriaromanilor #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită