~ Amintirea zilei – Today’s Memory ~

 

Prima audiție Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven

7 mai 1824, Viena

Simfonia a IX-a în Re Minor, Op. 125  de Ludwig van Beethoven, cunoscută și sub numele „Corala”, fost ultima compoziție finalizată a compozitorului, una dintre cele mai renumite compoziții ale sale, celebră pentru grandiosul final coral pe versurile poetului Friedrich Schiller.

Finalizată în 1824, simfonia este una dintre lucrările cele mai cunoscute din repertoriul clasic occidental, considerată a fi printre cele mai mari opere ale lui Beethoven și ale muzicii clasice. Sergiu Celibidache spunea: „Beethoven, fiind surd atunci când a scris simfonia, a avut nevoie de o putere mare de spiritualizare pentru a fi sigur de frumusețea simfoniei lui”.

Simfonia este formată din patru părți: I. Allegro Ma Non Troppo, II. Scherzo, III. Adagio Molto e Cantabile, IV. Finale (cor interpretând Oda bucuriei).

Premiera Simfoniei a IX-a a avut loc la Viena, la Theatre am Kärntnertor în 7 mai 1824 împreună cu uvertura Sfințirea Casei și primele părți ale compoziției Missa Solemnis. Aceasta a fost prima apariție a lui Beethoven după 12 ani. Deși performanța a fost oficial regizată de Michael Umlauf, capelmaistrul teatrului, Beethoven a împărțit scena cu el. La începutul fiecărei părți, Beethoven stătea lângă scenă și dădea tempo-urile, cu toate că era surd. Soprana Henriette Sontag și Soprana alto Caroline Unger au apărut primele pe scenă.

Ludwig van Beethoven – Simfonia Nr. 9 în Re minor „Corala”, Op. 125 • Orchestra Filarmonicii din München, Dirijor Sergiu Celibidache. Cu: Helen Donath–soprană, Doris Soffel–mezzo-soprană, Siegfried Jerusalem–tenor, Peter Lika–bass (1989)

Sala era plină. Premiera a fost un mare succes: publicul aplauda, unii plângeau, alții jubilau; toți aruncau pălăriile și/sau batistele. Cu toții erau exaltați. Unii spuseseră că au primit în dar de la Dumnezeu un erou muzical pe care-l vor respecta mereu, alții râdeau sau se bucurau printre lacrimi de fericire aplaudând apăsat. Apoi tot publicul îl ovaționa pe compozitor. Toți l-au aclamat și l-au lăudat. La final au pornit cinci salve de zgomote cauzate de faptul că mulțimea tropăia de cinci ori. Toată sala răsună de aplauze și urale. Toți ridicau mâinile și aplaudau. Contralto-ul Caroline Unger i-a spus și i-a arătat lui Beethoven mulțimea, întrucât Beethoven doar vedea gesturile publicului.

Mai mult: Simfonia nr. 9 (Beethoven) [Wikipedia]

 

Beethoven – Symphony No. 9 in D Minor ”Choral”, Op. 125 • Filarmonica din Viena, Dirijor Herbert von Karajan. Cu: Sopran: Elisabeth Schwarzkopf–soprană, Elisabeth Hongen–mezzo-soprană, Julius Patzak–tenor, Hans Hotter–bas (1947)

 

***** [In English] *****

 

The premiere of Ludwig van Beethoven’s Ninth Symphony

7 mai 1824, Viena

The Symphony No. 9 in D minor, Op. 125, is a choral symphony, the final complete symphony by Ludwig van Beethoven, composed between 1822 and 1824. The symphony is regarded by many critics and musicologists as a masterpiece of Western classical music and one of the supreme achievements in the history of music. One of the best-known works in common practice music, it stands as one of the most frequently performed symphonies in the world.

The Ninth was the first example of a major composer scoring vocal parts in a symphony. The final (4th) movement of the symphony, commonly known as the Ode to Joy, features four vocal soloists and a chorus in the parallel modulated key of D major. The text was adapted from the An die Freude (Ode to Joy), a poem written by Friedrich Schiller in 1785 and revised in 1803, with additional text written by Beethoven. In the 20th century, an instrumental arrangement of the chorus was adopted by the Council of Europe, and later the European Union, as the Anthem of Europe.

The premiere performance was conducted by Michael Umlauf under the composer’s supervision, in the Theater am Kärntnertor in Vienna. This was the composer’s first on-stage appearance in 12 years; the hall was packed with an eager audience and a number of musicians.

The premiere of Symphony No. 9 involved the largest orchestra ever assembled by Beethoven and required the combined efforts of the Kärntnertor house orchestra, The Vienna Music Society (Gesellschaft der Musikfreunde), along with a select group of capable amateurs. While no complete list of premiere performers exists, many of Vienna’s most elite performers are known to have participated.

At the end of the performance (though some sources say it could have been after the 2^nd movement), it was said that Beethoven continued conducting even though the music had ended. One of the soloists stopped him and turned him around to accept his applause. The audience was well aware of Beethoven’s health and hearing loss, so in addition to clapping, they threw their hats and scarves in the air so that he could see their overwhelming approval.

More on: Symphony No. 9 (Beethoven) [Wikipedia]

*****

 

Ludwig Van Beethoven’s 9th Symphony • The European Union Youth Orchestra (EUYO), Conductor Vasily Petrenko,  Miah Persson–soprano, Theresa Kronthaler–mezzo soprano, Norbert Ernst–tenor, Leon Košavić–bass (2019)

 

#SimfoniaIXBeethoven #BeethovensNinthSymphony #amintireazilei #todaysmemory