~ Personalitatea zilei* ~
Nicolae Herlea
Niculae Herle; 28 august 1927, București – 24 februarie 2014, Frankfurt am Main
Nicolae Herlea a fost un bariton de operă celebru pe cele mai mari scene de operă din țară și lumii, asociat în special cu repertoriul de operă italian. A fost numit, de presa internațională, de-a lungul anilor, „Regele baritonilor” sau „fenomenul Nicolae Herlea”.
S-a născut într-o familie de funcționari. Pe când avea 14 ani, un medic care l-a consultat de amigdalită i-a spus mamei sale: „Vă rog să nu umble nimeni la corzile vocale ale copilului, pentru că are nişte corzi deosebite!„. Pentru cariera muzicală a început să se pregătească destul de târziu, pe la 16 ani, când împreună cu prietenul său au făcut rost de o carte de teorie şi solfegiu şi s-au apucat de învăţat. A studiat la Conservatorul din București cu profesorul Aurelius Costescu-Duca, fiind coleg cu Octav Enigărescu și David Ohanesian. Mai târziu a participat la Roma, la cursuri de specializare la Academia di Santa Cecilia, cu maestrul Giorgio Favaretto.
Nicolae Herlea – Codrule, codruțule
Debutul pe scena Operei Naționale din București a avut loc în anul 1951, cu rolul Silvio din opera Paiațe de Ruggero Leoncavallo, în vechiul teatru „Regina Maria” și a rămas angajat, ca prim-bariton al acestei scene până la vârsta pensionării (1951–1963). De atunci, timp de 35 de ani a cântat săptămânal, fără pauze.
Ruggero Leoncavallo – I Pagliacci / Paiațe Prolog • Orchestra Operei Române București, Dirijor Mircea Popa
Tot în 1951 a câștigat Premiul întâi la concursurile internaționale de la Geneva, Praga și Bruxelles. Dincolo de cariera excepțională desfășurată în fața publicului din România, aceste mari succese l-au propulsat pe cele mai mari scene ale lumii: Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Balșoi Teatr din Moscova, Opera Națională din Berlin, Covent Garden din Londra, Opera Mare din Paris, Opera Națională din Praga, la Teatrul Balșoi din Moscova și Opera din Berlin.
Charles Gounod – Faust Avant de quitter
Rolul de referință al carierei sale a fost Figaro în Bărbierul din Sevilla de Rossini (pe care l-a interpretat de aproximativ 550 de ori), dar de neuitat rămân și interpretările rolurilor principale din Rigoletto, Paiațe, Bal mascat, Trubadurul, Tosca, Lucia di Lammermoor, Evgheni Oneghin, Carmen, Prințul Igor și multe altele.
În perioada 1964–1967 a fost membru al Operei Metropolitan din New York. De asemenea a avut apariții și pe scenele americane din Boston, Cleveland, Detroit etc.
Rossini – Il barbiere di Siviglia Largo al factotum
A cântat, de-a lungul carierei, alături de mari artiști ai lumii, printre care: Montserrat Caballé, Placido Domingo, Giuseppe di Stefano, Franco Corelli, a colaborat cu orchestre simfonice celebre din Austria, Marea Britanie, Italia, Germania, Belgia, Franța, Polonia, Israel, Bulgaria, Ungaria, Turcia, sub bagheta unor dirijori renumiți, cum ar fi Herbert von Karajan, Kurt Adler, Gabriele Santini, George Georgescu, Lorin Maazel, Alberto Erede, Georges Pretre, Egizio Massini, Nello Santi, Kiril Kondrashin, Horst Stein, Constantin Silvestri, Giuseppe Patané, Georges Sebastian, Jean Bobescu.
Vocea sa, caldă, egală pe întregul ambitus, exprima cu naturalețe și avânt o întinsă gamă de sentimente. Calitățile sale vocale erau susținute de un autentic talent actoricesc.
O Sole Mio [Arhiva TVR]
A fost președintele Juriului Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclée” și a predat cursuri de specializare, pentru masterat, la Academia de Muzică din București. A fost recompensat cu numeroase distincții, dintre care: titlul de Artist al Poporului primit în 1962, Premiul de Stat în 1964, Ordinul Meritul Cultural în 1968, Ordinul Muncii în 1974, Ordinul Steaua României în 2000.
Giuseppe Verdi – La Traviata Madamigella Valery? • Eugenia Moldoveanu și Nicolae Herlea
„Eu am fost mereu animat de dorința adevărului și atunci m-am comportat firesc. Nu am avut invidii sau orgolii. Am făcut ceea ce am considerat că pot eu să fac mai bine, în funcție de dotarea mea nativă și de educație. Am făcut-o însă total, pentru că în artă nu există jumătăți de măsură. După cum nu există artist mare, ci un artist important al timpului său. […] Da, consider că am făcut tot ce am putut și că m-am oprit la timp. N-aș fi putut nici mai bine, nici mai mult” [dintr-un interviu acordat TVR în anul 1976].
Artistul s-a stins din viață la 86 de ani și a fost înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Bellu din Capitală.
Mai mult: Nicolae Herlea [Wikipedia]
Nicolae Herlea – Canțonete (canzonet)
***** [In English] *****
Nicolae Herlea
28 August 1927, Bucharest – 24 februarie 2014, Frankfurt am Main
Nicolae Herlea was a highly acclaimed Romanian operatic baritone, particularly associated with the Italian repertory.
He studied at the Bucharest Music Conservatory, under the guidance of Professor Aurel Costescu-Duca, being a colleague of Octav Enigărescu and David Ohanesian. Later, he attended specialization courses at the Accademia di Santa Cecilia in Rome, with maestro Giorgio Favaretto. In 1950, he debuted on the stage of the National Opera in Bucharest, playing the role of Silvio in I Pagliacci, and since then he has remained the first baritone of this stage.
Verdi – Un Ballo in Maschera „Eri tu”
In 1964, he appeared for the first time at La Scala in Milan, in Don Carlo and The Barber of Seville, and in the following three years (1964-1967), he became a member of the Metropolitan Opera in New York. In 1964, he will debut on this stage, in the role of Rodrigo, Marquis de Posa, from the opera Don Carlo, alongside Franco Corelli, Leonie Rysanek, Giorgio Tozzi, Irene Dallas, and then he played in I Pagliacci, also with Franco Corelli, in Rigoletto, Lucia di Lammermoor, and La Forza del destino.
In 1965, he participated in the Salzburg Festival, where he had the opportunity to sing under the baton of Herbert von Karajan, performing the role of Rangoni in Modest Mussorgsky’s Boris Godunov.
Giacomo Puccini – Tosca ”Te Deum” • Orchestra of the Rumanian Opera Bucharest, Conductor Cornel Trăilescu
In 1966, he debuted in Faust at La Scala in Milan with the great soprano Mirella Freni, and in 1972, he enjoyed great success singing alongside Placido Domingo, in Andrea Chenier, in Madrid, and in La forza del destino, in Barcelona, alongside by his favorite tenor, Carlo Bergonzi. He sung in Rossini’s Figaro around 550 times during his career.
During his career spanning over 35 years, he performed on the world’s biggest stages, including the Metropolitan Opera in New York, La Scala in Milan, the National Opera in Prague, the Bolshoi Theater in Moscow, Covent Garden in London, La Monnaie in Brussels, and the National Operas in Berlin, Barcelona, Madrid, Paris, Tokyo, Tehran, Tel-Aviv, Boston, Cleveland, Detroit and Atlanta. He performed important roles from the universal creation.
Gaetano Donizetti – Lucia di Lammermoor • Nicolae Herlea, Silvia Voinea, Florin Georgescu, Gabriel Năstase
He made complete studio recordings of Il barbiere di Siviglia, Lucia di Lammermoor, Rigoletto, La Traviata, La forza del destino, Cavalleria rusticana, Pagliacci and Tosca, on labels such as Supraphon and Electrecord.
Herlea also had a successful career in the concert-hall.
Granada
After he retired, he taught master classes at the Bucharest Conservatory and was the President of the Jury of the Hariclea Darclée International Voice Competition.
More on: Nicolae Herlea [Wikipedia]
*****
In Memoriam Nicolae Herlea
#NicolaeHerlea #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality #universalmusic
---------- *Ediție revizuită și adăugită
Pingback: 24 Februarie în istoria românilor
Pingback: 31 August în istoria românilor
Pingback: Marina Krilovici
Pingback: Ion Buzea
Pingback: David Ohanesian
Pingback: Magda Ianculescu
Pingback: 4 Iunie în istoria românilor
Pingback: 31 August în istoria românilor
Pingback: 24 Februarie în istoria românilor
Pingback: 30 Martie în istoria românilor