~ Personalitatea zilei* ~

 

Constantin Tănase

5 iulie 1880, Vaslui – 29 august 1945, București

 

Constantin Tănase a fost un actor de scenă și de vodevil, celebru cupletist și scriitor, o figură cheie în teatrul de revistă românesc.

Primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina Pîrjoala, unde se juca teatru popular, cu actori precum Zaharia Burienescu și I.D. Ionescu. Acest lucru l-a inspirat în crearea unui grup de teatru de amatori împreuna cu prietenii, cu care juca scene din piesele Meșterul Manole, Căpitanul Valter Mărăcineanu, Constantin Brâncoveanu, prima lor scenă fiind beciul casei. În timp, reprezentațiile s-au mutat în hambar și chiar în poiată.

Bucureștiul necunoscut – Casa lui Constantin Tănase

Prima experiență profesională ca actor (era elev la gimnaziu) a fost cu trupa de teatru de limba idiș condusă de Mordechai Segalescu: aveau nevoie de un actor pentru un spectacol în Vaslui și a fost ales tânărul Tănase, care era deja nelipsit de la repetiții.

S-a înrolat voluntar la Regimentul 1 Geniu București. După efectuarea stagiului militar s-a înscris la cursurile Conservatorului de Artă Dramatică, absolvit în 1905. A inceput să lucreze în teatru și s-a căsătorit cu actrița Virginia Niculescu în 1917. De-a lungul vremii, soția sa i-a fost alături în tot ce a întreprins – întocmirea trupei, montarea spectacolelor.

În 1919, pe strada Academiei, pe locul unde funcționase Grădina de Vară Amicii orbilor, marele comedian Constantin Tănase a pus piatra de temelie a Grădinii Cărăbuș. Numele trupei fusese dat întâmplător, fără o poveste deosebită, după ce Tănase, plimbându-se în grădina de vară, observase amuzat că terenul avea forma gâzei. Și Cărăbuș a rămas. La ceremonia punerii temeliei, a fost de față multă lume bună: actori, ziariști, prieteni. La inaugurare s-a băut vin negru și s-au ciocnit cupe de șampanie. Actorul Constantin Mărculescu, de la Teatrul Național, a desfășurat ceremonios un pergament de pe care a citit versurile scrise cu acest prilej de către George Ranetti:

Se-ntemeiaza Templul Comediei / Și-or pune-ntâia piatra a temeliei / Tănase, care-i un vestit ghiduș / Cu nasu-i lung, de-aici și pân-la Huși / Si Grigorescu, negru ca un tuș… / De ce-l numiși tu Teatru „Cărăbuș” / O, nasule-arhitect care-l făcuși? / Eu nu pricep – da-i treaba meseriei / Iar eu-s doar grămăticul trepăduș / Ce-așterne azi pe luciul hârtiei / Mai alb ca florile de corcoduș / O slova ce-i menită veșniciei!

A urmat apoi ceremonialul introducerii papirusului într-o sticlă goală de șampanie și îngroparea acesteia la temelia scenei [Monografia lui Aurel Storin: Teatrul de Revistă „Constantin Tanase” 1919–2000. De la Cărăbuș la Savoy].

Inaugurarea a avut loc pe 2 iulie 1919, cu spectacolul Cotoiul e pe varză, pisica pe orez, creând o tradiție de teatru de cabaret/revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiție prezentă și astăzi, mai ales la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”.

Constantin Tănase – Dă, Doamne!

 

Aici s-au lansat unele dintre cele mai mari nume ale scenei românești: Maria Tănase, Dan Demetrescu, Vasile Tomazian, Marilena Bodescu, Gică Petrescu, , Alexandru Giugaru, Horia Căciulescu, Radu Zaharescu, Horia Șerbănescu, Puiu Călinescu, Alexandru Arșinel, Stela Popescu, Nicu Constantin etc. Trupa Cărăbuș a făcut frecvent turnee în România și, cel puțin odată, turnee în Turcia. Tănase a jucat și la Paris, la Sala Olympia.

Constantin Tănase – Antologie de cuplete din perioada interbelică

În buna tradiție a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetățeanului simplu, umil si necăjit, mereu în contradicție cu birocrația aparatului de stat; personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrățele, crizantemă la butonieră și bastonaș, s-a făcut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce l-a adus de multe ori in atenția cenzurii. A jucat și în filme: Peripițiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la București, Visul lui Tănase, Răbdare Tănase!

Visul lui Tănase

În cartea sa, Viaţa de haz şi de necaz a lui  Constantin Tănase, Nicolae Carandino arată publicului o altă faţă a marelui comediant: „Înapoia aparenţelor de strălucire şi de fast se ascunde o viaţă temătoare de cele sfinte, un suflet generos şi iubitor de oameni. Va fi greu, desigur, să convingem pe foarte mulţi dintre admiratorii lui Tănase că marele comic este un timid, că averile pe care le-a câştigat prin muncă cinstită au luat calea bisericii şi a instituţiilor de cultură şi de binefaceri”. Potrivit cel puțin unei surse, a finanțat înființarea a trei școli și a unei biserici.

Mai mult: Constantin Tănase [Wikipedia]

 

Constantin Tănase – una dintre cele mai cunoscute voci ale teatrului românesc

 

***** [In English] *****

Constantin Tănase

5 July 1880, Vaslui – 29 August 1945, Bucharest

 

Constantin Tănase was a Romanian actor and writer for stage, a key figure in the revue style of theater in Romania.

Despite his wish to become an actor, at his parents behest he enrolled in the Military School at Iași, but his rebellious behavior there quickly got him booted out.

Tănase founded the theater troupe Cărăbuș (Cockchafer) (Bucharest, 1919) Over the course of 20 years, he would establish a tradition of humorous cabaret/revue theater that still continues in Romania today, most notably at the ”Constantin Tănase” Revue Theatre. He launched the careers of numerous performers, notably Maria Tănase and Horia Șerbănescu. Cărăbuș frequently toured Romania and on at least one occasion toured Turkey. Tănase himself also performed in Paris.

According to at least one source, he also founded 3 schools for children and a church.

More on: Constantin Tănase [Wikipedia]

*****

 

Constantin Tănase – Catrenele românilor

 

#ConstantinTanase #personalitateazilei #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită