~ Amintirea zilei – Today’s Memory* ~

 

Monumentul lui Pake Protopopescu

 

 

Emilian Pache Protopopescu a fost primar al Bucureștiului și deputat independent conservator.

Născut în Mahalaua Negustori, era fiul lui Iancu, protopop și preot la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, de unde și numele Protopopescu. A studiat la Colegiul Sf. Sava, perioadă în care a reuşit să alcătuiască şi să publice (împreună cu V. Popescu) un Dicţionar român de ziceri străbune uzitate în limba română (editat în 1860, ulterior, lucrarea fiind reeditată în două variante mult mai ample şi îmbunătăţite, în anii 1862 şi 1870). A urmat temeinice studii juridice, obţinând, succesiv, două diplome de licenţă din partea Facultăţilor de Drept din Bucureşti (1866) şi Paris (1867), precum şi două titluri de Doctor în Drept, acordate de Universităţile din Bruxelles (1867) şi Geneva (1870).

După întoarcerea de la studii, în noiembrie 1870, şi-a început adevărata carieră de avocat, la 6 aprilie 1871, Comisia interimară a Capitalei numindu-l cap al Serviciului Contencios şi avocat al Comunei Bucureşti. A fost și redactor al revistei Dreptul.

În mai 1876, numit prefect al Poliției Capitalei, a luat o serie de măsuri organizatorice: măsuri împotriva prostituției, obligând femeile înregistrate să circule pe stradă cu un semn distinctiv – o panglică lată în eșarfă – și toate casele de toleranță să aibă la intrare un număr mare, uşor de văzut de departe și un felinar roșu.

Timp de nouă ani (1879–1888) a fost profesor de Drept la Școala Comercială din București (al cărei director a fost pentru o scurtă perioadă, în 1881), a fost membru al Consiliului de disciplină al baroului din Ilfov (1879–1887), iar la 30 noiembrie 1880 a fost cooptat în noul comitet de redacţie al revistei Dreptul.

În aprilie 1888, Consiliul Municipal al oraşului Bucureşti l-a numit primar al Capitalei – succedându-i în funcţie lui Ion Câmpineanu – funcţie pe care a exercitat-o până în decembrie 1891. 

Este considerat unul din cei mai buni primari pe care i-a avut Bucureștiul, fiind cel care a modernizat orașul.

A reorganizat activitatea primăriei În numai 3 ani a contribuit foarte mult la europenizarea orașului prin impunerea unor reguli arhitecturale și de construcție foarte riguroase. În vremea sa, s-au realizat axele nord-sud și est-vest (de la Biserica Sfântul Elefterie, până la Mihai Bravu – Mahalaua Oborului, actuala Piaţa Iancului) ale oraşului, construindu-se principalele bulevarde, a pavat cu piatră și bolovani numeroase străzi și trotuare, așa cum a văzut la Paris în timpul doctoratului. A inaugurat noi linii de tramvai şi a introdus reguli pentru un transport civilizat.

A deschis primele cantine sociale pentru săraci, un azil de noapte cu 40 de locuri, Morga, serviciul gratuit de transport cu trăsura al bolnavilor la spital și al morților la morgă. Tot el a introdus telefonia publică și iluminatul electric pe bulevardul principal și în piețele publice (peste trei mii de becuri şi lămpi cu gaz, petrol şi ulei mineral) și a amenajat în Cișmigiu fântâna care reprezenta o copie după acea de la Saint-Cloud, realizată de cel mai ilustru arhitect al lui Ludovic al XIV-lea. De asemenea, au fost construite filtre de apă (la Arcuda), stăvilare (Ciurel şi Brezoaia), a continuat canalizarea Dâmboviţei şi a finalizat construirea primei conducte cu apă potabilă a oraşului (ceea ce a însemnat, între altele, şi canalizarea a 50 de străzi riverane râului şi racorduri la case particulare dar şi instalarea de pompe stradale, ca să suprime scoaterea apei de la Vadul sacagiilor, „plin de mortăciuni”). A introdus stropirea străzilor vara și a adus mașini pentru curățatul zăpezii. A amenajat groapa de gunoi din Valea Plângerii (în prezent, în zona Parcului Tineretului), a fi instituit abonamente pentru ridicarea gunoaielor din faţa caselor, iar gunoierii trebuiau să aducă gunoiul noaptea, în cotige pe arcuri, ca să nu deranjeze.

Tot Pache Protopopescu a construit 5 judecătorii,a inaugurat Ateneul Român şi a fondat şi numeroase ziare.

A acordat o atenție deosebită învățământului, în 1889 inaugurând nu mai puţin de 28 de școli în București, printre care Școala de Comerț de pe Bd. Domniţei, actualul Colegiu Național „Gheorghe Lazăr” și Școala de Științe Politice și Administrative din București.

Adaug un citat: „Cel mai mare cadou pe care Pake Protopopescu îl face concitadinilor lui este Bulevardul. Se întinde pe axa Est-Vest, de la Cotroceni până la Şoseaua Iancului. În memoria bucureştenilor a rămas rapiditatea cu care primarul a dus treaba la capăt: Toată această gigantică lucrare a terminat-o în patru luni, cu formalităţile de exproprieri şi strada complet pavată cu piatră cubică şi trotuarele cu dale de bazalt. Lucrarea continua ziua şi noaptea şi el era în permanenţă lângă lucrători de îi controla şi îi îndemna la lucruˮ [Ioana Pârvulescu – În intimitatea secolului 19].

În tot acest proces de modernizare a oraşului, Pache Protopopescu a fost consiliat de 24 de comisii în care a cooptat personalități remarcabile: medici, ingineri şi intelectuali de elită.

Pache Protopopescu

Statuia lui Pache Protopopescu fost realizată în anul 1903 din marmură albă de Carrara de către sculptorul Ion Georgescu. Era amplasată în Piața Pache Protopopescu, un rond în axul bulevardului Pache Protopopescu, pe atunci, lângă Biserica Greacă. Statuia a fost demolată în anul 1948 de autoritățile comuniste, care au schimbat și denumirea pieței în Parcul Izvorul Rece, iar bulevardul a devenit Bd. Republicii. Pe locul statuii lui Pache Protopopescu s-a amenajat o fântână arteziană. Se numea Fântâna Festivalului fiind construită în 1953, cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, opera sculptorului Mioara Minulescu, fiica poeților Claudia Millian și Ion Minulescu.

 

 

Jocurile de apă erau interesante, s-a dezvoltat o vegetație bogată, în zilele de caniculă, în zonă se împrăștia o umezeală răcoritoare. devenind un loc în care cei din cartier petreceau momentă plăcute.

 

În anul 2007, fântâna din Parcul Izvorul Rece a fost și ea înlocuită cu o statuie trei-sferturi a lui Nicolae Bălcescu, creație a sculptorului Mircea Corneliu Spătaru, cel care a mai produs și statuile lui Charles de Gaulle (de la Televiziune) și Iuliu Maniu (din Piața Revoluției).

V-ați întrebat de ce Bălcescu și nu Pake?

Au existat propuneri de acest fel: într-o şedinţă a CGMB din septembrie 2019 a fost înaintat un proiect care prevedea realizarea obiectivului de investiţii Reconstrucţie monument Pache Protopopescu. Se pare că exista deja un alt proiect, o serie a revoluționarilor pașoptiști pe axa est-vest a Bucureştiului, reprezentată de statuia lui Mihail Kogălniceanu (Piaţa Mihail Kogălniceanu), Ion Heliade Rădulescu (Piaţa Universităţii), C.A. Rosetti (Piaţa Rosetti) și Nicolae Bălcescu (Parcul Izvorul Rece). Întregită și prin reinstalarea monumentului lui Ion C. Brătianu (Piaţa Universităţii).

 

Surse fotografii:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_lui_Pake_Protopopescu_din_Bucure%C8%99ti; http://ouatib.blogspot.com/2016/06/fintina-din-parcul-izvorul-rece-1950.html

 

#PakeProtopopescu #MonumentulPacheProtopopescu #Bucuresti #amintireazilei #istoriaromanilor #romanianvisualart #romanifrumosi #todaysmemory

----------

*Ediție revizuită și adăugită