~ Amintirea zilei* ~
Inaugurarea Ateneului Român
14 februarie 1888

Prima societate purtând numele Ateneul Român a fost fondată la Iași în 1860, printre membrii fondatori ai acesteia fiind: Mihail Kogălniceanu, Ștefan Micle, Petre Suciu, V.A. Urechia etc. Activitatea societății din Iași a încetat în 1864, după mutarea la București a lui V.A. Urechia, numit director general al Ministerului Instrucțiunii. Din inițiativa lui Constantin Esarcu, Nicolae Kretzulescu și V.A. Urechia, a luat ființă la București societatea Ateneul Român, născută din ideea fundamentală a Conferințelor publice, așa cum le numea Constantin Esarcu, „pentru popor și repet pentru popor”. Scopul instituției culturale era propagarea cunoștințelor folositoare poporului, prin intermediul unor cursuri și conferințe publice. În acea perioadă, înainte de construirea Palatului Ateneului, activitatea societății se desfășura într-un salon al Ministerului Instrucțiunii, minister aflat în reședința prințului Constantin Ghica.
Construit prin stăruințele unui grup de entuziaști: V.A Urechia, Constantin Esarcu, Alex. N. Lahovari, Theodor C. Văcărescu, Palatul Ateneului Român a fost ridicat în Grădina Episcopiei, teren care a aparținut poetului Ienăchiță Văcărescu. Costurile realizării proiectului fiind ridicate, iar Societatea Literară nedispunând de întreaga sumă necesară, dar și din lipsa unei implicări din partea autorităților statului din acea vreme, s-a apelat la o subscripție publică națională pentru completarea sumei necesare începerii construirii așezământului. Colecta publică a avut cunoscutul slogan „Dați un leu pentru Ateneu!”.




Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic cu stil eclectic, a fost construită între 1886–1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron și arhitectului român Constantin Băicoianu, ajutați de arhitecții renumiți ai vremii: Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu, Ion Gr. Cantacuzino.
Construit pentru a fi un palat al artelor și științelor, Ateneul este circular, dominat de o mare cupolă, cu fațada principală în stil neoclasic, are aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale. La intrarea principală, cele opt coloane ionice au proporții similare coloanelor templului Erechteion de pe Acropole. Împrejurul marii cupole a edificiului se pot vedea, săpate în zid, numele unor învățați cunoscuți. Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care reprezintă cinci mari domnitori ai țării.








Deși construcția era parțial finalizată, din cauza lipsei de fonduri, Ateneul a fost dat în folosință pe 14 februarie 1888, ora 20:30, pentru prima dintr-o serie de conferințe, prima dintre acestea fiind susținută de scriitorul Alexandru Odobescu. Lucrările de construcție au continuat până în 1897.
Monumentala clădire a găzduit, în 5 martie 1889, „la 2 ore p.m.”, un frumos program al orchestrei Societății Filarmonice Române, avându-l la pupitru pe Eduard Wachmann: fragmente din poemul dramatic Manfred (Uvertură, Antract, Apariția zânei Alpilor) de Robert Schumann, Andantino de Franz Schubert, Cavalcada Walkiriilor de Richard Wagner, Simfonia a VII-a în La major de Beethoven.
Concert la Ateneu: Felix Mendelssohn – Uvertura Frumoasa meluzină; Wolfgang Amadeus Mozart – Simfonia concertantă pentru vioară, violă și orchestră în Mi bemol major, KV 364; Ludwig van Beethoven – Simfonia Nr. 7, în La major, op. 92 • Orchestra Inginerilor, Dirijor Andrei Iliescu, Soliste Ileana Ioneşti și Oana Spânu-Vişenescu (2022)
„Actul de naștere“ al Societății Filarmonica Română, sub oblăduirea Societății Atheneului Român, s-a semnat în prezența a 54 de membri fondatori în 29 aprilie 1868. Expunerea de motive preciza că scopul noii înjghebări este „dezvoltarea și propagarea gustului uneia din cele mai frumoase și ideale dintre arte, Muzica, și a societății noastre, distracțiune mai nobilă care să-l repauzeze și, în același timp, să-l înalțe și să-l înnobileze pe om, spre a contribui la înălțarea estetică a națiunii“. Primul director a fost Eduard Wachmann. După două decenii de activitate, orchestra bucureșteană și dirijorul său se bucurau de o sală excelentă pentru muzică.
De la această dată, concertele Filarmonicii au început să se desfășoare în Palatul Ateneului Român, așa cum se întâmplă și în prezent, Ateneul Român devenind emblemă a culturii românești și sediu al Filarmonicii.
George Enescu – Rapsodia Română Nr.1 în La major • Orchestra Filarmonică „George Enescu”, Dirijor Sergiu Celibidache (1978)
În sălile Ateneului au avut loc conferințe, expoziții de pictură, concerte ale Societății Filarmonice Române. Între anii 1919–1920 clădirea Ateneului a fost folosită de autoritățile statului din acea vreme ca sediu al Camerei Deputaților.
Pe 29 decembrie 1919, în sala mare a Ateneului, Parlamentul României a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România. A fost primul Parlament al României reîntregite, reunit la București, ales prin vot universal și cuprinzând reprezentanți din toate teritoriile locuite majoritar de români.
Între 4 și 22 septembrie 1958, s-a desfășurat, la București, prima ediție a Concursului și Festivalului Internațional de Muzică „George Enescu”, la trei ani de la moartea marelui artist, ca semn al recunoașterii geniului său. Este un eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în memoria marelui compozitor, violonist virtuoz, pianist și dirijor român George Enescu.

A avut deschiderea oficială în data de 4 septembrie 1958, la Ateneul Român, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de George Georgescu, marcând debutul celei mai importante manifestări muzicale internaționale găzduite de România.
În program s-au aflat lucrări importante semnate de marele muzician George Enescu: Simfonia I în mi bemol major și Rapsodia I în la major.
George Enescu – Simfonia I în mi bemol major, Op. 13 • Orchestra Națională Radio, Dirijor: Horia Andreescu
Printre personalitățile care au participat la această ediție inaugurală s-au numărat nume importante ale scenei internaționale: soliști ca Yehudi Menuhin, David Oistrakh, Halina Czerny-Stefanka, Nadia Boulanger, Monique Haas, Iacov Zak sau Claudio Arrau, iar dintre dirijori: Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario sau Carlo Zecchi.
Toate edițiile următoare ale Festivalului au avut loc pe scena Ateneului Român.
După lucrări de restaurare și modernizare a clădirii Ateneului în perioada 1994–2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman, Ateneul a fost redeschis cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu” (4–20 septembrie 2005).
Ateneul este nu numai unul dintre simbolurile Bucureștiului ci ale întregii țări.
Mai mult: Ateneul Român [Wikipedia]; Cum s-a născut un simbol al României: Ateneul Român [Historia]
***** [In English] *****
The Romanian Athenaeum was inaugurated
February 14, 1888

The Romanian Athenaeum (Romanian: Ateneul Român) is a concert hall in the center of Bucharest, Romania and a landmark of the Romanian capital city. The ornate, domed, circular building is the city’s main concert hall and home of the „George Enescu„ Philharmonic and of the George Enescu International Music Festival.
In 1865, cultural and scientific personalities such as Constantin Esarcu, V.A. Urechia and Nicolae Crețulescu founded the Romanian Atheneum Cultural Society, to serve its purposes, the Romanian Athenaeum, a building dedicated to art and science, to be erected in Bucharest. The building was designed by the French architect Albert Galleron. A portion of the construction funds was raised by public subscription in a 28-year long effort, of which the slogan is still remembered today: „Dati un leu pentru Ateneu!” (Donate one leu for the Ateneu!).
The overall style is neoclassical, with some more romantic touches. In front of the building there is a small park and a statue of Romanian poet Mihai Eminescu.
More on: Romanian Athenaeum [Wikipedia]
#AteneulRoman #amintireazilei #istoriaromanilor #romanianmusic #romanianvisualart #todaysmemory
---------- *Ediție revizuită și adăugită

Pingback: Valentin Gheorghiu
Pingback: Theodor Pallady
Pingback: 18 Aprilie în istoria românilor
Pingback: Societatea Filarmonică Română
Pingback: 7 Mai în istoria românilor
Pingback: 9 Mai în istoria românilor
Pingback: 16 Mai în istoria românilor
Pingback: Florica Cristoforeanu
Pingback: Ion Țuculescu
Pingback: 4 Septembrie în istoria românilor
Pingback: Festivalul Internațional „George Enescu”
Pingback: 1 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 2 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 11 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 19 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 28 Octombrie în istoria românilor
Pingback: Dimitrie Paciurea
Pingback: 5 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 20 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: 13 Decembrie în istoria românilor
Pingback: Ionel Perlea
Pingback: 17 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 18 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 21 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 22 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 28 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 2 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 20 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: Ștefan Popescu
Pingback: 23 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 24 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: Badea Cârțan
Pingback: 10 Februarie în istoria românilor
Pingback: 23 Februarie în istoria românilor
Pingback: 3 Martie în istoria românilor
Pingback: 5 Martie în istoria românilor
Pingback: 8 Martie în istoria românilor
Pingback: Arta Florescu
Pingback: 17 Martie în istoria românilor
Pingback: 23 Martie în istoria românilor
Pingback: 18 Aprilie în istoria românilor
Pingback: 29 Aprilie în istoria românilor
Pingback: 9 Mai în istoria românilor
Pingback: 15 Mai în istoria românilor
Pingback: 24 Mai în istoria românilor
Pingback: Sergiu Comissiona
Pingback: 30 Iunie în istoria românilor
Pingback: 3 Iulie în istoria românilor
Pingback: Sergiu Celibidache
Pingback: 16 Iulie în istoria românilor
Pingback: 20 Iulie în istoria românilor
Pingback: Nicolae Grigorescu
Pingback: 24 Iulie în istoria românilor
Pingback: Ion Voicu
Pingback: 12 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 20 Octombrie în istoria românilor
Pingback: 18 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: Gheorghe Petrașcu
Pingback: 11 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 28 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 4 Februarie în istoria românilor
Pingback: Monumentul lui Pache Protopopescu
Pingback: Nicolae Dărăscu
Pingback: 17 Martie în istoria românilor
Pingback: 11 Aprilie în istoria românilor
Pingback: Cătălina Buzoianu
Pingback: 17 Aprilie în istoria românilor
Pingback: 8 Iunie în istoria românilor
Pingback: Ștefan Popescu
Pingback: 11 Iulie în istoria românilor
Pingback: 11 Iulie în istoria românilor
Pingback: 23 Iulie în istoria românilor
Pingback: 27 August în istoria românilor
Pingback: 3 Septembrie în istoria românilor
Pingback: 4 Septembrie în istoria românilor
Pingback: 5 Septembrie în istoria românilor
Pingback: Ioana Maria Lupașcu
Pingback: 23 Septembrie în istoria românilor
Pingback: Florin Diaconescu
Pingback: 14 Noiembrie în istoria românilor
Pingback: Elisabeta Neculce-Carțiș
Pingback: 6 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 15 Decembrie în istoria românilor
Pingback: 10 Ianuarie în istoria românilor
Pingback: 6 Februarie în istoria românilor
Pingback: 5 Martie în istoria românilor
Pingback: 15 Martie în istoria românilor
Pingback: 21 Martie în istoria românilor
Pingback: 29 Martie în istoria românilor
Pingback: 8 Aprilie în istoria românilor