Zavaidoc (1896-1945) -cover_22
Personalitatea zilei

Zavaidoc

(8 martie 1896 – 13 ianuarie 1945)

~ Personalitatea zilei* ~

 

Zavaidoc (1)_22Zavaidoc

Marin Teodorescu; 8 martie 1896, Pitești – 13 ianuarie 1945, București

 

Zavaidoc a fost un renumit cântăreț de muzică populară românească și de romanțe din perioada interbelică.

A învaţat meşteşugul lăutăresc în familie. Tatăl cânta la vioară şi ţambal, fratele mai mare, Vasile era un virtuoz al viorii sau scripcii, cum i se spunea în popor, iar el, cu vocea sa puternică de tenor, avea nevoie de un instrument de acompaniament și acesta nu era altul decât chitara.

A început să cânte într-un mic taraf cu frații săi, denumită Frații Teodorescu, care avea să uimească încă de timpuriu pe piteșteni.

Cocoşel cu două creste

A participat la primul război mondial făcând parte din echipele artistice ale armatei care au susținut concerte și spectacole prin spitale, a cântat răniților pe linia frontului din Moldova, alături de cântăreața Elena Zamora, taraful lui Fănică Luca și de compozitorul George Enescu.

Când echipa de „alinători” ai durerilor fizice şi „omeneşti”, cum le spuneau soldaţii acestor soli ai muzicii româneşti apărea în salon, un freamăt de uşurare, de bucurie şi încredere în viaţă se revărsa peste tot. Uitau bolnavii de răni, de cangrene sau frisoane şi râdeau printre lacrimi când năbădăiosul Zavaidoc dădea un chiot pe struna chitării şi apoi cânta, cu intonaţii săltăreţe şi vesele: Cocoşel cu două creste, Pe deal pe la Cornăţel, Suflecată pân’la brâu, Dragostea e ca râia, Foaie verde spic de grâu şi multe altele, melodii vesele, rupte din inima poporului şi pâmântului românesc pe care aceşti viteji îl apărau cu sângele şi viaţa lor.

Daca ea nu mă iubește

În perioada 1918–1920 s-a stabilit definitiv în București unde a luat lecții de canto cu profesorul Dimitrie Cutavas, tenorul Operei Române Dumitru Mihăilescu-Toscani și baritonul Petre Ștefănescu-Goangă. A fost invitat să devină solist de operă, dar a refuzat, spre a face o carieră solidă de diseur, la marile restaurante, grădini și baruri bucureștene.

A cântat la Iaşi, la Arad, la Timişoara, unde publicul îi spunea „guristul Zavaidoc”. În Bucureşti, ajunsese o legendă. Nu se mai găseau mese libere la restaurantele sau cârciumile unde se anuţa că va cânta Zavaidoc.

Pe sub deal, pe sub cetate

A semnat primul contract cu casa de discuri Columbia Records, (1926) înregistrând o serie de șase melodii imprimate pe trei discuri. A rămas fidel acestei case de discuri, reînnoindu-și anual contractele de colaborare și înregistrând de-a lungul carierei sale aproape 60 de discuri.

Zavaidoc – Aseară fusei la una

A devenit vedeta restaurantelor bucureștene unde avea angajamente: Vișoiu, Carpați, Parcul Trandafirilor, Unic, Bufetul de la Șosea, Coșna, Cireșica, Roata lumii, Berbec, de lângă Cișmigiu. Aici, toți vatmanii tramvaielor opreau strigând „Stația Zavaidoc! Dă-te neamule jos, să mănânci pește batoc și să-ți cânte Zavaidoc”. În 1941 a revenit la Pitești unde a inaugurat cel mai mare restaurant, numit Tuluca. Și-a făcut ulterior angajamente și la localurile Stoica și Tralea.

Dragostea e ca și-o râie

Dar, ca mai toate marile talente ieşite din popor, dar necultivate suficient, şi gloria lui a apus repede, încât, în perioada de după 1940, numele său se pronunţa tot mai rar. Ca să se întreţină, a revenit în oraşul natal şi a susţinut, cu mijloace artistice modeste faţă de ceea ce fusese înainte, câteva spectacole, iar sumele realizate din încasări îi ajungeau doar pentru cheltuielile zilnice.

Mai mult: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zavaidoc

 

Marele lăutar Zavaidoc – Muzică românească de colecție Album

 

***** [In English] *****

Zavaidoc (2)_22Zavaidoc

8 March 1896, Pitesti – 13 January 1945

 

Marin Teodorescu, known as Zavaidoc, was a Romanian singer, the country’s best known lăutar in the interwar period.

He was born into a family of fiddlers, his father, Tanase Theodorescu, played the violin and cimbalom, the older brother, Vasile, was a virtuoso of the violin, and the two sisters (Maria and Zoe), all extremely talented in music, and he, with his strong tenor voice, needed an accompanying instrument and this was none other than the guitar.

Ionică, Ionel

In the period 1918–1920, he permanently settled in Bucharest where he took singing lessons with professor Dimitrie Cutavas, Romanian Opera tenor Dumitru Mihăilescu-Toscani and baritone Petre Ștefănescu-Goangă. He was invited to become an opera soloist, but he refused, in order to make a solid career as a diseur, at the great Bucharest restaurants, gardens and bars. In the meentime, it was founded the band Zavaidoc Brothers.

Foaie verde spic de grâu

He sang in Iași, Arad, and Timișoara. In Bucharest, he had become a legend. There were no more free tables at the restaurants or pubs where it was announced that Zavaidoc would perform. His voice strong resounded in the filled salons.

Zavaidoc  released his first disk with Columbia Records in 1925, meeting with instant success.

More on: http://en.wikipedia.org/wiki/Zavaidoc

*****

 

Bătrânețe, haine grele

 

#Zavaidoc #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality

----------

*Ediție revizuită și adăugită

4 comentarii la „Zavaidoc