~ Personalitatea zilei* ~

George Enescu

19 august 1881, Liveni-Vârnav, Botoșani – 4 mai 1955, Paris

George Enescu a fost compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, considerat cel mai important muzician român, membru titular (din 1932) al Academiei Române.

A manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică… La 3 ani a avut prima experiență muzicală hotărâtoare, când a auzit pentru prima oară un taraf cântând. Impresionat de ceea ce auzise, copilul a încercat a doua zi să imite instrumentele tarafului: vioara printr-un „fir de ață de cusut pe o bucată de lemn”, țambalul cu ajutorul unor bețe de lemn, iar naiul, suflând printre buze (Amintirile lui G. Enescu, de B. Gavoty). A început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani; primele noțiuni muzicale le-a primit de la tatăl său, la vârsta de 4 ani.

Părinții i-au dăruit micului Jurjac o vioară mică cu trei coarde. Supărat că nu este luat în serios și că nu a primit o vioară adevărată, copilul a aruncat jucăria în foc. Abia după ce a primit vioara mult visată, a început să cânte după ureche, pe o singură coardă, cu un singur deget, melodii auzite în sat. La vârsta de 5 ani a apărut în primul său concert.

În 1886, Eduard Caudella, compozitor și profesor la Conservatorul din Iași, a remarcat talentul deosebit al lui George Enescu și i-a sfătuit pe părinți să asigure copilului studii muzicale. Dovezi ale primelor încercări de compoziție datează din anul următor, 1887, când avea numai șase ani.

Între anii 1888–1894 a studiat la Conservatorul din Viena, având profesori pe Joseph Hellmesberger jr. și Robert Fuchs. S-a încadrat rapid în viața muzicală a Vienei, concertele sale, în care interpreta compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani.

George Enescu – Baladă pentru vioară și orchestră (1895, la 14 ani) • Orchestra Națională Radio, Vioară: Cristina Anghelescu

A continuat studiile la Conservatorul din Paris (1895–1899), sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick, Jules Massenet și Gabriel Fauré. În februarie 1898 a debutat în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română.

George Enescu – Simfonia nr. 3 în Do Major, „Poema Română”, op. 1 • Orchestra Națională și Corul Radio, Dirijor Horia Andreescu

Admirat de Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleș din Sinaia.

Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cele două Rapsodii Române, Suita Nr. 1 pentru orchestră, prima sa Simfonie, Șapte cântece pe versuri de Clément Marot.

George Enescu – Rapsodia română Nr. 1 / Romanian Rhapsody No. 1 • Orchestra Filarmonicii București, Dirijor Sergiu Celibidache (1978)

În 1914, în Franța, începuse războiul. Enescu obținuse un permis de ședere în Franța și unul de liberă circulație. Fiind în plină activitate, concerta în diverse zone ale Europei. În 1914, Rapsodiile sale erau interpretate pe continentul american sub bagheta lui Walter Damrosch. În calitate de violonist, dădea recitaluri împreună cu artiști celebri pe mari scene ale Europei: Maurice Dumesnil, Marcel Ciampi, Theodor Szántó, Pablo și Guilhermina la Bilbao (Spania), Paris, Liège, Budapesta (Ungaria), Zurich, Lausanne (Elveția) etc.

În august 1916, România a declarat război Austriei, intrând efectiv în primul război mondial. Enescu s-au concentrat pentru alinarea suferințelor prin intermediul artei, a muzicii. A cooptat cât de mulți muzicieni pentru a alcătui la Iași o orchestră. A fost brancardier în spital în București, a cântat răniților, a mers pe front cu o „trupă” de mari artiști ai vremii, pentru a îmbărbăta și a alina durerea soldaților…

Mai mult: Activitatea lui George Enescu în anii Primului Război Mondial de prof.dr. Vasile Vasile   [ISSUU].

După război a continuat activitatea împărțită între România și Franța; printre elevii săi se numără violoniștii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin.

Între 1921–1931 a lucrat la opera Oedip, monumentală creație dramatică și muzicală, pe care a dedicat-o Mariei Tescanu Rosetti (Maruca Cantacuzino), cu care s-a căsătorit în 1937.

George Enescu – Œdip • Vienna Boys’ Choir, Choir and orchestra of the Vienna State Opera, Conductor: Michael Gielen

Strălucit reprezentant al muzicii românești, a fost membru corespondent (din 1929) al Academie des Beaux Arts din Paris, al Academiei Santa Cecilia din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Științe și Arte din Praga (1937). Compozitorul, dirijorul, violonistul, pianistul și profesorul George Enescu rămâne în istorie drept unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; și-a asumat rolul de ambasador al muzicii atât în țară, cât și în lume și s-a implicat în promovarea muzicii românești, contribuind la recunoașterea internațională a compozitorilor, dirijorilor și interpreților din România.

Mai mult: George Enescu [Wikipedia]

Suita orchestrală Nr 1 în Do major, op. 9 – compusă și dirijată de George Enescu 1903

***** [In English] *****

George Enescu

19 August 1881, Liveni, Botoșani County – 4 May 1955, Paris

George Enescu was a Romanian composer, violinist, pianist, conductor and teacher.

A child prodigy, Enescu created his first musical composition at the age of five. Shortly thereafter, his father presented him to the professor and composer Eduard Caudella. At the age of seven, he entered the Vienna Conservatory, that he graduated before his 13th birthday, earning the silver medal. In his Viennese concerts young Enescu played works by Johannes Brahms, Pablo de Sarasate and Felix Mendelssohn. In 1895 he went to Paris to continue his studies.

George Enescu – Legend (1906) • Trumpet Alison Balsom, Piano Tom Poster

Many of Enescu’s works were influenced by Romanian folk music, his most popular compositions being the two Romanian Rhapsodies (1901-1902), the opera Œdipe (1936), and the suites for orchestra.

On 8 January 1923 he made his American debut as a conductor in a concert given by the Philadelphia Orchestra at Carnegie Hall in New York City, and he subsequently made frequent returns to the United States. He lived in Paris and in Romania, but after World War II and the Soviet occupation of Romania, he remained in Paris.

More on: George Enescu [Wikipedia]

*****

George Enescu – Orchestral Suite No. 1 in C major, Op. 9 • Bucharest Philharmonic Orchestra, Conductor George Enescu, Recorded 1943

#GeorgeEnescu #personalitateazilei #romanianmusic #romanifrumosi #todayspersonality #universalmusic

----------

*Ediție revizuită și adăugită